3,274 matches
-
nu vom mai reveni asupra lor. Una dintre primnele minuni legate de locul unde a fost întemeiată mănăstirea se referă auzirea unor sfinte cîntări liturgice de către martori oculari, care mai târziu devin ctitori ai mănăstirii. Unul dintre aceștia a fost ciobanul Ioța Văegariu care era cu oile în 1858, cînd a auzit minunea săvârșindu-se în văzduh, Apoi a auzit cântările îngerești din nou tot pe acel loc și a pus o icoană într-un paltin. Într-una din “cronicile sale
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau chiar prevoievodale, cum ar fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a fost împărțit în: Plopenii
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
impusă de statul grec, are o pondere importantă. Interdicția intrării femeilor la Muntele Athos a fost instituită în secolul al XI-lea, după ce unii călugări tineri au fost seduși de femei cochete și probabil cu tendințe histrionice, care se dădeau ciobani pentru a intra în contact cu aceștia, corupându-i să întrețină relații sexuale. În 2001 și în 2006 Parlamentul European a făcut apel la statul grec și la autoguvernarea atonită să reconsidere regula care refuză accesul femeilor în această regiune
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
au adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de beton din Magdiel. Spațiile libere au fost umplute cu saci de nisip. În primii ani de existență ai celor patru așezări evreiești care ulterior au format Hod Hasharon, au izbucnit conflicte cu ciobanii beduini din satul vecin Bir Ades. Locuitorii evrei s-au înrolat cu vremea în mișcările de auto apărare și au participat apoi la lupta pentru independență. În cursul războiului arabo-evreiesc care a început de fapt ca război civil la sfârșitul
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
obicei al dublului nume, cunoscut și în alte țări vecine sau mai îndepărtate, este vechi și bine cunoscut: să amintim doar de cazul domnilor români care poarta nume păgâne - Radu, Vlad(islav), Mircea, Vintilă etc. Ori, în cazul lui Mircea Ciobanul, domn al Țării Românești (1545-1557, 1558-1559), se știe dintr-un act al său că la botez s-a numit Dimitrie. Pentru ceilalți, se știe că își luau un nume domnesc când erau aleși - Neagoe Craiovescu și-a zis Basarab și
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
(n. aprox. 1525, Polonia - d. 1588), soția domnului Țării Românești, Mircea Ciobanul, a fost fiica domnului Petru Rareș al Moldovei și nepoata lui Ștefan cel Mare. Se presupune ca s-ar fi născut, pe la 1525, în Polonia. Chiajna este numele slavon pentru Despina, însă numele ei de botez era Ana. În 1545
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
și nepoata lui Ștefan cel Mare. Se presupune ca s-ar fi născut, pe la 1525, în Polonia. Chiajna este numele slavon pentru Despina, însă numele ei de botez era Ana. În 1545 s-a măritat cu domnul Țării Românești, Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care îi bănuia de trădare. Din această căsătorie au avut trei băieți și mai multe fete. După moartea lui Mircea Ciobanul în 21 septembrie 1559, se instituie ca tutore a fiului ei cel
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
era Ana. În 1545 s-a măritat cu domnul Țării Românești, Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care îi bănuia de trădare. Din această căsătorie au avut trei băieți și mai multe fete. După moartea lui Mircea Ciobanul în 21 septembrie 1559, se instituie ca tutore a fiului ei cel mai mare Petru cel Tânăr, în vârstă de 13 ani, pentru care a obținut tronul. Îi întărește domnia fiului prin daruri trimise la turci, de unde a cerut și
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
cele mai vechi școli românești. În comuna Chiajna din județul Ilfov, la jumătatea lunii noiembrie, în organizarea autorităților locale, se serbează Ziua Doamnei Chiajna, cu depuneri de flori la statuia realizată de sculptorul Nicolae Popa. În septembrie 1559, după ce Mircea Ciobanul a murit, boierii refugiați în Ardeal, de frica crudului și nemilosului voievod, au răsuflat ușurați, au adunat în mare grabă o mică oaste și, trecând munții, s-au îndreptat spre București cu gândul de a prelua ei puterea. , văduva lui
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
moarte, o nemoarte. Pentru locuitorii ținuturilor românești această postexistență era plasată într-un spațiu al strămoșilor și al zeilor autohtoni. Așa cum remarca, în mod obiectiv, Ion Taloș, în variantele din Transilvania secvența e “saturată de obiectele pe care le dorește ciobanul”. Iar acestea se împart în două categorii: instrumente muzicale păstorești (fluierul, trișca, trîmbița, tilinca, buciumul) și arme de apărare, respectiv unelte ale păstorului (toporul, lancea, bota). Pe când, în textele din Moldova, Muntenia și Oltenia, “numărul obiectelor personale e redus la
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
sau tobă), tot așa cum nu dorește să fie îngropat în cimitir. Analizând atitudinea păstorului din punct de vedere ideologic, Adrian Fochi ajunge la concluzia că acesta “opune elemente profane (...) celor ecleziastice, din această pendulare ieșind sporit sentimentul de dragoste a ciobanului față de meseria lui” În schimb, Ion Taloș (1983) asociază secvența cu refuzul păcurarului de a fi acoperit cu pământ și concluzionează: “...această imagine ne dă dreptul să afirmăm că cel care urma să fie ucis, nu dorește să fie propriu-zis
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
Vlașca de azi. Există două ipoteze ale formării Cașinului nou care implică popularea și a malului stâng al râului până la poalele dealului Lada. Teoria I: Se spune din legendă bătrânească, faptul că prin secolul XV - XVI sosesc în Cașin patru ciobani mocani cu turmele lor. Fiecare căutându-și locul pe moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate acestea au fost un temei statornic pentru ca cei 4 ciobani să se stabilească pe valea Cașinului in vecinătatea satului Stănești. Împreună cu aceștia, au mai fost și alții care au rămas care la Bâlca, care la Soveja și care la Hârja, de aceea aceste comune seamănă întru port, tradiții, nume de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Cașinului in vecinătatea satului Stănești. Împreună cu aceștia, au mai fost și alții care au rămas care la Bâlca, care la Soveja și care la Hârja, de aceea aceste comune seamănă întru port, tradiții, nume de familii, etc. Se crede că ciobanii au venit din Transilvania și Muntenia. Teoria II: Gheorghe Ștefan, logofăt al domnitorului Vasile Lupu și domnitor la rândul lui din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului (Răcăciuni, Sascut, Valea Seacă, etc), pe valea Trotușului (Bogdana, Cașen
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
dau rod mult și se dezvoltă foarte bine. Locuitorii comunei Cașin, încă din cele mai vechi timpuri, au muncit atât ca agricultori cât și ca crescători de animale datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și mocani. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special porumb, care era necesar oamenilor, lucerna care era necesara cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și prin casele cășiunenilor. Înafară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din Brețcu. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă tărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul județului Bacău
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pentru moșia cumpărată încă din zilele lui Mircea. Aici, ar trebui să insiste cercetătorii în studierea documentului cu pricina, pentru a stabili despre care Mircea este vorba în hrisov: Alexandru al II-lea Mircea, care a domnit între 1568-1574, Mircea Ciobanul care a condus țara în trei rânduri, între 1545 și 1559, acel Mircea care a cârmuit doar câteva luni în primăvara lui 1442 și numai câteva zile, în toamna lui 1481, sau Mircea cel Bătrân (1386-1418), ultimele două posibilități putând
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ctitor, domn domn Io Duca Voievod, spre veșnică pomenire. În anul 1669”". Cu privire la acest clopot, N.A. Bogdan relatează o legendă potrivit căreia acest clopot a denumit "Buciumul lui Duca-Vodă" deoarece avea un sunet deosebit de puternic. El se afla la un cioban bogat din Munții Dornei, de la care a fost luat și dus la Cetățuia. Ciobanul și-a părăsit turmele și s-a dus la mănăstire unde, după ce a ascultat câteva minute sunetul clopotului, a rămas nemișcat. Pe al doilea clopot se
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
clopot, N.A. Bogdan relatează o legendă potrivit căreia acest clopot a denumit "Buciumul lui Duca-Vodă" deoarece avea un sunet deosebit de puternic. El se afla la un cioban bogat din Munții Dornei, de la care a fost luat și dus la Cetățuia. Ciobanul și-a părăsit turmele și s-a dus la mănăstire unde, după ce a ascultat câteva minute sunetul clopotului, a rămas nemișcat. Pe al doilea clopot se află o inscripție în limba latină ("„Anno domnini 1669; omnis spiritus laudet dominum; divino
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
mormântul presupus al profetului Musa. Pe inscripția mamelucă de pe perete se poate citi: La 2 km sud de Nabi Musa se mai află o clădire cu două cupole, pe care tradiția musulmană o identifică drept mormântul lui Hasan Al Rai, ciobanul oilor lui Musa, precum și un mare cimitir musulman, unde sunt îngropați pelerini care au decedat în timpul sărbătorii, precum și persoane care au lăsat prin limbă de moarte dorința de a fi înmormântați lângă acest sanctuar. În zonă băntuiesc musculițe de nisip
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
vreme de trei zile în festivități animate, însoțite de rugăciuni,cântece, dansuri și jocuri. Oficiau cu acest prilej numeroase ceremonii de circumcizie și de tuns al pruncilor, și apoi vizitau și mormântul din apropiere (la 2 km la sud) al ciobanului lui Musa, Hasan ar-Rai, unde erau cinstiți de asemenea ca oaspeți ai waqfului.În ziua a șaptea se întorceau într-un cortegiu triumfător la Ierusalim. Ca în cazurile altor ceremonii musulmane de venerare a unor personaje sacrosancte locale sau biblice
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
întemeiat un sat nou denumit Poiana Micului (în , în ). Conform legendei, muntenii fuseseră repartizați de comisia din Cernăuți într-o zonă premontană aflată în mijlocul codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului, creșterea animalelor și cultivarea pământului. După construirea locuințelor, au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Lunar
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
compoziții sonore adaptate ritmului motric. Narațiunea devine o partitură flexibilă și fluidă, care naște variante compoziționale în limbaje diferite. Întâmplările din poveste generează un context relațional deschis care le dă posibilitatea performerilor să improvizeze, activând fire narative intersectate. Istoria băiatului cioban care trebuie să apere oile și care îi minte pe săteni de mai multe ori că vine lupul până când aceștia nu-l mai cred și nu mai apar când chiar vine lupul devine declanșator de întrebări și acțiuni performative abstractizate
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
celor care dansează și intervin cu diferite comentarii, dinamitând logica narațiunii de tip cauză-efect: oare băiatul care avea grijă de oi și-a dorit să facă asta?, nu cumva, din totdeauna, părinții i-au spus că trebuie să se facă cioban și el s-a făcut cioban chiar dacă nu-i plăcea? Cum funcționează eticheta de mincinos odată pusă? Cum dramatizează, în general, etichetele existența unui individ? Cât de greu își depășește mincinosul „statutul”? Ce alte tipuri de etichete ne formatează gândirea
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]