2,672 matches
-
on Radio Kidnappers. PE VÂRFUL TE MATA, VARA Pe vârful Te Mata, soarele suge culoarea din cer până totul deasupra este infinit cețos alb strălucitor și iarbă pare aur palid. La umbră, albastrul cerului devine mov. Acolo, deasupra, undeva nevăzute ciocârliile ciripesc neîncetat cântecul lor, cântec englezesc. Pielea arde roz, apoi roșu, rocile de calcar odată pe fundul rece al mării, dureros reflectă albul. Șopârle absorb soarele, dar dispar imediat ce umbrele noastre negre cad. Trei băieți pe biciclete cu timp nelimitat
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în inimă. Pentru tot olteanul însetat de cântec, precum un pământ crăpat de uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean care e numai trup viu, însă uscat de pe picioare, la suflet! Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și frunziș, să tacă și să o asculte, și ea, fermecătoarea Maria Ciobanu făgăduiește cu glasul și i se simte adeverirea făgăduinței, că olteanul varsă, la auzirea cântecului, orice rău din inimă, nu fără voia
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare ce-au fost copiate de ciocârlii și duse la candelabrul cerului. Cine, oare, o mai cânta de-acum ca Maria Ciobanu?! În vremea de după veacul ei, cine-i va mai semăna la glas și la suflet, dacă neamul omenesc începe de pe acum să creadă că binele
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Department of Literature for Children and Youth, în December 2014. *** „GREUL” LUMII DE AZI... (Mie la 84 de ani, tot român și tot în România) De-un timp simt aripile cum îmi cresc Și cum le-ncerc - un pui de ciocârlie Furat de ne-nțeleasa vitejie Ce-l înșurubă-n cerul nefiresc. Mă rup de oameni, vertical țâșnesc Spre-un țărm nemărginit de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
substanță din care se naște poezia, una amintindu-mi de o viziune a lui M. Sadoveanu, marele poet în proză, în care, ca un responsabil lucid față de soarta Universului, întrezărea “vânturile sfârșitului”, vremea când “va cădea uriașă noastră uzina” (“Cântecul ciocârliei”). Probabil că se va întâmpla asta cândva, așa cum a prefigurat și Irina Lucia Mihalca - și ea, cu privilegiul gândului neadormit - în poemul “O imensă sferă carbonizată într-o prăpastie”: “Se stinse treptat, mistuit,/ tăcut, spre veșnicie, într-o sinistră noapte
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu spun frumos o poezie. Când cineva mi-i drag și pleacă Și poate n-o să
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
Autorului Primăvară dacă-mi vii Lasă-ți visele acasă Căci mă doare , tu să știi, Amăgirea ta frumoasă. # Pune-ți haina mătăsoasă Peste lunci,peste câmpii, Dar atuncea când revii, Lasă-ți visele acasă. # Garderoba ta aleasă Stele, flori și ciocârlii Pune-le cu drag pe masă Să aducă bucurii. Primăvară dacă-mi vii Lasă-ți visele acasă. Referință Bibliografică: Rondelul primăverii / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
RONDELUL PRIMĂVERII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373349_a_374678]
-
2017 Toate Articolele Autorului bucurie Caisul își aprinde florile, E ceasul minunilor, Se desfac frunzele prunilor, Înflorește natura-n toate culorile... Mutăm în legendă orele, Se-aude-n depărtare un caval, Natura s-a trezit de bal, Învârtind tainic horele. Cântecul din ciocârlie Se aude în nuc sălbatec, S-a ivit primăvăratic Cu un tril să ne mângâie. Luna țese pe covoare, Raze dulci ce ne-nfioară Și în fiecare seară Bate vântul ca o boare. Numai aripa de vis Zboară tainic în lumină
BUCURIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373411_a_374740]
-
văd ades fecioare, Iar în muguri noi copilași vioi, Dimineața lină cântă în surdină, Viața pentru toți să fie senină! Vară să ne vindeci cu iubirea ta, Îndrăznim a crede că și tu vei vrea Codrii înverziți îți sărută pasul, Ciocârlia vine să îți dea și glasul. Merii înroșesc când i-atingi cu mâna, Crengile se pleacă una, câte una, Freamătă albastru în cerul deschis Dă-ne-n dar Iubirea, cum ne-ai și promis! foto sursa internet Camelia Cristea Referință
VARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373427_a_374756]
-
DOR Ileana Cornelia Neaga De ce mi-e dor, ai vrea să știi Deșert mi-e sufletul, pustiu. Să râd nu pot, nici să glumesc Triști îmi sunt ochii, rătăcesc. De ce mi-e dor, numai tu știi De tril neauzit de ciocârlii Ce-și cântă dorul de o seară. Mi-e dor de-o-nmiresmată primăvară. De ce mi-e dor aș vrea să știu Când vrăbii dorm seara târziu, Mi-e dor de anii ce-au trecut De-o vorbă bună, de-
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373476_a_374805]
-
ajuns în prag, Si viforul te jefuiește De stropul viu Si-aprins, de jar, De rază sfântă, Ce-ți zâmbește . Te lași cuprins De plâns, si dor, De anotimpuri de iubire . De-alintul florilor de măr, De triluri dulci de ciocârlie . Referință Bibliografica: Când depărtările / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CAND DEPARTARILE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373595_a_374924]
-
numele Păpădie. Și pentru voi tot Păpădie sunt. Am început să mă obișnuiesc cu acest nume. Îmi place. Simt că face parte din mine. Ridică rădăcina de păpădie și aruncă lopata.) E asemenea unei regine. (Scapă rădăcina.) Ascultați! E o ciocârlie! (Ascultă un moment cântecul.) Și vrăbiuță? Vrăbiuța are cel mai limpede cântec, e mai domestică, mai pe înțelesul oamenilor, dar trebuie să ai răbdare să o asculți, s-o înțelegi. Atunci cântecul ei îți pătrunde fiecare celulă și vindecă tot
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
Nu Toma îndoielnic să merga cu ea Ci Maica Îndurări aproape să-i stea. Să tulburea apa un Înger de-al Tău Ferită în viață să fie de rău, În palme curate să poarte câmpii Și-n glasul angelic mereu ciocârlii. Cu mirul iertării să ungi al ei trup, Smochinul uscat eu vin ca să-l rup Iubirea să-i fie pe drum călăuză, Doar ce e fumos mereu să audă. Botezul acesta îl mărturisesc Mă iartă că-s om și adesea
MĂRTURISESC, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371500_a_372829]
-
o căldură aparte. Iubirea - sentimentul primordial, cea dintâi virtute pusă înaintea Credinței și Speranței, se află în centrul creației poetice a lui Marin Bunget. El a cunoscut-o: „În mâna sfânt-a mamei ce mă-nvelea de frig”, în cântul ciocârliei, în floarea de alun, în foșnetul câmpiei, „În primul fie de iarbă și-n greierul cel mic”. Pe scurt, în orice lucru și ființă din lumea înconjurătoare. Dacă ar fi cu luare aminte, omul ar afla-o peste tot, dar
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
verzi și de bostani. Miros aparte unde-nveti, Cu hărți întinse pe pereți, De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie , Ciocârlie... Lie , Lie , Ciocârlie , Sunt copil care nu știe De ce cânți numai pe glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
bostani. Miros aparte unde-nveti, Cu hărți întinse pe pereți, De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie , Ciocârlie... Lie , Lie , Ciocârlie , Sunt copil care nu știe De ce cânți numai pe glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este mie. Spornica , dar
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este mie. Spornica , dar și ușoară , Munca lor să li se pară . -Lie , ciocârlie mică , De ce cantul te ridică În văzduh , tot către soare Unde arsita-i mai mare? -Eu mă duc cu cantul meu Să mă rog lui Dumnezeu Pentru toți care trudesc Pe pământul strămoșesc , Să le dea lor sănătate , Pace-n
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
viață și bucate . Mă mai rog lui Dumnezeu , Din tot suflețelul meu , Să fii harnic că taticu’ , Înțelept că și bunicu’ Bun și vrednic că mămică , Blând și sfânt că și bunica . Și să-ți placă , precum mie , Cântecul de ciocârlie! Referință Bibliografica: Ce copil! (Grupaj poetic - Omagiu copiilor) / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
părea povești. LEGENDA LĂCRĂMIOAREI LA GURA SOBEI mici, De ți-o va spune BRADUL Tu vei gândi atunci, Că BABA CLOANȚA , chiar a fost, Cândva în BUCOVINA Dar a pierit ÎN MIEZ DE IARNĂ, Sau a-nvins-o FURTUNA. LEGENDA CIOCÂRLIEI De o vei asculta, Vor curge LĂCRĂMIOARE Șuvoi pe fața ta. LEGENDA RÂNDUNICII, Ce vine-n PRIMĂVARĂ, Nu la .... SFÂRSIT DE TOAMNĂ O vei sorbi-ntr-o doară. Cu RODICA vei juca HORA, sau...HORA UNIRII, Și vei aștepta tăcut
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
cea mai profundă pentru dragoste; dragostea dintre un bărbat și o femeie; dragostea începutului și sfârșitului; dragostea fluterelui rătăcit prin trifoi și iarba plăpândă; dragostea întrebărilor tainice împărțite cu visarea. ............................................. Mă caut și te găsesc în palma cerului cântând cu ciocârlia în șoapta brazilor, scriindu-ți poezia, în gândul unui an ieșit din calendar, în flacăra aprinsă demult, de-un vechi amnar...,, - Cine sunt eu ? Cine ești tu ? - După ce parcurgi poezia acestei cărți citind-o, ori recitind-o, îți dai seama
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
ar fi ocolit la stânga., ori la dreapta, ademenit de îndeletnicirile economice și nu s-ar fi îndreptat înainte, spre lumina soarelui muzicii...! Pe drumul acesta, între 1970 și 1991, apoi între 1997 și 2005 a fost solist instrumentist al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne; între 1992 și 1993 a fost funcționar administrativ în cadrul Misiunii „Permanențe” a României pe lângă ONU; din 1995, până în 1997 a fost referent de specialitate la Muzeul Național al Satului, „Dimitri Gusti” din București. Dar ce a
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat cuceritor pretutindeni în țară și în lume (în Europa
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
înțeles al degetelor-copite tăiate, de dinții fierăstrăului pe care-l știa instrument muzical, armoniu. caval. cântare din frunză. gândește...din dizarmonică exprimare, el, calul, își cere iertare c-a nechezat pe limba lui și-acum aproape că piere, ca orice ciocârlie de gorun bătrân, ca orice penaj de sticlete, ars din apropiere de soare . s-a luat în seamă, s-a crezut mânz și-a zburdat ponei de cărat copilăria pe sute de ani, s-a crezut aripat pegas și mândru
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
extraordinar dedicat Zilei Limbii Române. Între Orchestra fraților Advahov, Orchestra simfonică condusă de Dumitru Cârciumaru și Alex Calancea band va avea loc o „confruntare” inedită, de la replici din muzica celebră a lui Antonio Vivaldi, Carl Orff, Niccolo Paganini, pînă la „Ciocîrlia” românească și minunatele creații ale compozitorilor noștri Mihai Dolgan, Valentin Dînga, Anatol Dumitraș, frații Teodorovici etc. În scenă vor urca maeștrii Eugen Doga, Ștefan Petrache, Anatol Chiriac, Constantin Rusnac, Iurie Sadovnic, Lidia Botezatu și Radu Dolgan Soliști: Mariana Bulicanu, Ana
31 AUGUST 2016 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375308_a_376637]