2,061 matches
-
categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare substantivală); * complement indirect: Le-a spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul dativ); A luptat împotriva celor trei. (numeral în cazul genitiv); Se gândește la tustrei. (numeral în cazul acuzativ); * complement circumstanțial de loc: A fost plecat în vacanță la amândoi. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a așezat pe scaun în fața celor doi. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de timp: A ajuns după un sfert dintre colegii săi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genitiv); Se gândește la tustrei. (numeral în cazul acuzativ); * complement circumstanțial de loc: A fost plecat în vacanță la amândoi. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a așezat pe scaun în fața celor doi. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de timp: A ajuns după un sfert dintre colegii săi, cu zece minute. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); A ajuns înaintea a trei dintre colegii săi cu două minute. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Muncește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul genitiv); * complement circumstanțial de timp: A ajuns după un sfert dintre colegii săi, cu zece minute. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); A ajuns înaintea a trei dintre colegii săi cu două minute. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Muncește triplu.; Mergeau câte trei. (numerale cu valoare adverbială); S-a îmbrăcat ca cel de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a îmbrăcat aidoma celui de-al doilea dintre fiii împăratului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îmbrăcat ca cel de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a îmbrăcat aidoma celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral în cazul dativ); A votat împotriva amândurora. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru trei din clasă, au fost toți sancționați pentru indisciplină. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Din cauza celor trei, au fost toți sancționați. (numeral în cazul genitiv); A reușit mulțumită a doi dintre colegii săi. (numeral în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trei din clasă, au fost toți sancționați pentru indisciplină. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Din cauza celor trei, au fost toți sancționați. (numeral în cazul genitiv); A reușit mulțumită a doi dintre colegii săi. (numeral în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult pentru primul. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult în vederea primului. (numeral în cazul genitiv); * complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de scop: Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult pentru primul. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult în vederea primului. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial condițional: În locul celor doi, ei ar fi știut răspunsul corect. (numeral cu valoare substantivală) etc. III.2.6. Verbul se definește 107, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
morfologic, eterogenitatea acestei clase este dată de faptul că o parte dintre componentele ei prezintă categoria gramaticală a gradelor de comparație, în timp ce restul nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică în propoziția din care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul așteptat de copii era clinc-clinc.; * atribut interjecțional: Sunetul clinc al clopoțelului era așteptat de toți copiii.; A mâncat o prăjitură yummy.; * complement direct: El a auzit deodată trosc în spatele lui.; * complement circumstanțial de mod: Mergea lipa-lipa ca să nu facă zgomot etc. În alte contexte, interjecțiile se constituie în substitute de propoziții/ fraze: Of! = "Iar a întârziat..."/ " Iar a întârziat, când era atât de important să fie punctual...". III.2.9. Prepoziția se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]