2,739 matches
-
vyvoje jeinotlivyen literarnich skol [Prozatorii români în cadrul diferitelor școli literare], Praga, 1927; Moderná rumunská drama [Dramaturgia românească modernă], Praga, 1934; Slováci a Rumuni [Slovacii și românii] (în colaborare cu M. Hodza), Bratislava, 1935. Traduceri: Lukullova třešeň a jiné rumunské novely [Cireșul lui Lucullus și alte nuvele], Praga, 1926; Zaharia Stancu, Som bosý [Desculț], Bratislava, 1949, Kvety zeme [Florile pământului], Bratislava, 1962; Mihail Sadoveanu, Výber z poviedok [Opere alese], Praga, 1953, V znamení Raka [Zodia Cancerului], Bratislava, 1960; Aurel Baranga, Burina [Iarba
HUŠKOVÁ-FLAJŠHANSOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Victor Durnea, Eugen Munteanu, Natalia Cantemir, Silvia Ciubotaru, Ion H. Ciubotaru, Lucia Cireș, Cristina Florescu, Victor Spinei, Ion Agrigoroaiei, Petru Zugun, Dorin Lozovanu, Ion Nuță, Ioan Răducea, Andrei Stratulat, Dragoș Petrescu, Liviu Papuc, Ștefan Gencărău, Ilie Dan, Ion Popescu-Sireteanu, Adrian Turculeț, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Mircea Pahomie ș.a. Un sector care conferă individualitate
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
semnele lăsate pe mure/ Azi doar scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta îl ia de mână pe cel crescut la oraș și îi dezvăluie misterioasele leacuri pentru suflet: minunile naturii. Dealuri molatice, câmpii nesfârșite, mesteceni, cireși amari, prin care „ochi de bufnițe aprind lampioane”, crini, iasomie, „poame văratice unse cu miere”, fragi, cantalupi, dovleci, ciorchini de struguri - toate se rotesc într-o horă a bucuriei și a belșugului, prinse în „transparența verdelui proaspăt” și a auriului
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul spre sat, alcătuit din povestiri ideologizate despre satul basarabean în regimul sovietic. În romanele Regăsirea (1963), Țarină fără plugari (1963), La cântatul cucoșilor (1966), Neagră-i floarea de cireș (1977), Vâltoarea (1988), L. reia clișeele propagandei sovietice. A publicat și câteva povestiri valoroase (Valencea, 1982, Povestiri, 1989 ș.a.), care fac dovada unei bune cunoașteri a tehnicilor genului narativ scurt. A scris istorioare pentru copii, adunate în La fântâna Stănculesei
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
dragoste, Chișinău, 1964; Gângurel prinde la minte, Chișinău, 1964; La cântatul cucoșilor, Chișinău, 1966; Roata vieții, Chișinău, 1966; Moara copilăriei mele, Chișinău, 1967; Povestiri, Chișinău, 1969; Toaca iernii, Chișinău, 1970; Popas de-o noapte, Chișinău, 1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
înseamnă că încă nu e finalul; doresc ca oricine trece printr-o perioadă dificilă să găsească o oarecare consolare și puțină speranță în aceste cuvinte. Cititorilor mei, în prag de primavară, un gând bun și frumos precum o ramură de cireș înflorită, și fie să vă bucurați de frumusețea fiecărei zile! Referință Bibliografică: Justiție, cătușe și telenovele / Mara Circiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
influențe africane, indiene și iberice este un adevărat dans național, iar statuia lui Isus veghează parcă portul, orașul și oamenii; Tokio, asemeni unui imens joc electronic, unde modernul și ultima tehnologie, conviețuiesc armonios alături de temple budhiste și nelipsita ramură de cireș înflorit, Buenos Aires, locul de naștere al tangoului, unde zgârie-norii și clădirile în stil art-deco sau neoclasic se amestecă armonios, Viena, unde gândul te duce fără să vrei la balurile de odinioară unde valsurile lui Strauss erau nelipsite, New York, metropola care
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile Tudor Crețu, Paul P. Drogeanu, Nicolae Dunăre, Constantin Eretescu, Petre Florea, Virgiliu Florea, Adrian Fochi, Anca Giurchescu, Sanda Golopenția-Eretescu, Iosif Herțea, Mariana Kahane, Radu O. Maier, Hanni Markel, Elena Maxim, Mihail
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o poți vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem, vol. VI, p. 120). 126 Dolores Toma, Despre grădini și modurile lor de folosire, Editura Polirom, Iași, 2001
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
raportul logic exprimat de diagrame: . 8. Generalizați noțiunile: a) floare ............................................. ........ b) sase ............................................. ........ c) știință exactă....................................... ........ 9. Specificați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ c) inferență prin echivalență ............................................. ........ 10. Divizați noțiunile: a) inferență.................................... ........ b) noțiune ............................................. ........ c) viețuitoare.................................. ........ 11. Clasificați noțiunile: a) cais, prun, arbore, cireș, tei, castan, măr, pom, fag, copac, stejar, castan ............................................. ........ ............................................. ........ b) iulie, august ............................................. ........ .......................................... c) roșu, verde, albastru ............................................. ........ .............................. 12. Sintetizați noțiunile: a) luni, marți, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică ............................................. ........ ............................................. ........ b) 10; c) iunie, iulie, august ............................................. ........ ...................................... 13. Analizați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ b) acid clorhidric
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
VASILESCU, George (14.XII.1902, Huși - 21.IV.1976, Iași), dramaturg. Este fiul Mariei (n. Cireș) și al lui Grigore Vasilescu, felcer. Urmează cursurile primare și secundare în localitatea natală, absolvind în 1921. Înscris la Școala Militară din Sibiu, o termină în 1924, ca sublocotenent de infanterie, ulterior făcând carieră militară. Mai târziu, în perioada 1933-1937
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11 noiembrie; George Bădărău, Basho sau Numele haiku-ului, CL, 1996, 12; Eugen Evu, Samurai al florii de cireș, „Vitraliu hunedorean”, 1997, 3; Dumitru Ichim, „Paradoxism’s Main Roots”, „Cuvântul românesc” (Canada), 1997, 25-26; Rotaru, O ist., V, 547-549; Mihai Epure, Din Carpați până la Fuji, București, 2000, 225-226, passim. C. Dt.
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREȘULUI (PIATRĂ NEAMȚ) ȘI SEMNIFICAȚIA LOR SIMBOLICĂ Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina Nițu, Minodora Țuțuianu-Cârciumaru (Târgoviște București) Așezarea paleolitica de la Poiana Cireșului este situată în apropiere de municipiul Piatră Neamț, la confluenta părului Doamna cu Bistrița, la circa 400 m altitudine
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREȘULUI (PIATRĂ NEAMȚ) ȘI SEMNIFICAȚIA LOR SIMBOLICĂ Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina Nițu, Minodora Țuțuianu-Cârciumaru (Târgoviște București) Așezarea paleolitica de la Poiana Cireșului este situată în apropiere de municipiul Piatră Neamț, la confluenta părului Doamna cu Bistrița, la circa 400 m altitudine absolută. Prima mențiune a așezării aparține lui C. Scorpan (19721973), care definea un orizont cultural atribuit „aurignacianului superior răsăritean”, dar care
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
înseamnă cel mai vechi Gravetian de pe Valea Bistriței, iar pentru nivelul Epigravetian ÎI, mai multe datări îl plasează între 20.076 ± 185 (ER 9.965) și 20.020 ± 11o (Beta 224.156) B.P. Această ultima etapă a cercetării de la Poiana Cireșului a demonstrat potențialul excepțional al acestei așezări în definirea aspectelor culturale ale paleoliticului superior de pe Valea Bistriței în special și din România în general. De asemenea, în ceea ce privește artefactele realizate pe materii dure animale, așezarea de la Poiana Cireșului - Piatră Neamț este
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
cercetării de la Poiana Cireșului a demonstrat potențialul excepțional al acestei așezări în definirea aspectelor culturale ale paleoliticului superior de pe Valea Bistriței în special și din România în general. De asemenea, în ceea ce privește artefactele realizate pe materii dure animale, așezarea de la Poiana Cireșului - Piatră Neamț este fără îndoială cea mai importantă din România, atât prin numărul, cât și prin varietatea acestora, în special în Epigravetianul ÎI. Armele sunt reprezentate prin trei vârfuri din fildeș și unul din corn, uneltele constau din mai multe
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
silexului sau jaspului. În stratul Gravetian ÎI a fost descoperit un colier de 12 melci perforați. Toate acestea se constituie în elemente suficient de revelatoare ale activităților simbolice sau metafizice că mărturie a imaginației creatoare a comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului. Capacitatea acestora de elaborare a unor sisteme de personalizare, materializate prin realizarea unor podoabe diversificate morfologic, decorații cu grad ridicat de schematizare, mijloace de comunicare între indivizi sau creare de sunete deosebite, gravuri oarecum similare prin stil și forma pe
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
lor deosebite. Multe dintre ele au fost amintite și comentate, de altfel, de A. Leroi-Gourhan încă din 1964. Totuși, una din descoperirile de acest fel trebuie să o menționam pentru că ea a fost făcută într-o regiune apropiată de Poiana Cireșului. Este vorba de un „arici de mare” fosil de 4,8/5,2 cm, recuperat dintr-un nivel aurignacian de la Climăuți (Republică Moldova), asupra căruia se considera că s-a intervenit cu intenția de a i se contura trăsături umane
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
nu este exclus ca aceste transformării ale fosilelor să nu fi reprezentat un scop în sine pentru comunitățile respective, în măsura în care formă și aspectul lor erau suficiente pentru a sugera un mesaj simbolic suficient de revelator pentru comunitatea epigravetiană de la Poiana Cireșului. Chiar dacă nu ne-am propus să facem un inventar al nenumăratelor exemple de situri rupestre în care semnul vulvei este foarte răspândit, iar semnificația să este mereu asociată cu simbolul feminin, dorim să invocam doar câteva exemple revelatoare în acest
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
unor bivalve descoperite în așezările din paleoliticul superior, consideram util să reiteram câteva din principiile enunțate extrem de pertinent de D. Vialou. Fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) nu au fost introduse în așezarea de la Poiana Cireșului că obiecte care suscitau, prin forma lor, doar curiozitatea oamenilor respectivi. Rațiunea culegerii lor se regăsește în semnificația sugerată frapant de forma fosilelor, intradevar bizară, dar cu o puternică conotație simbolică, materializata prin mesajul sexual pe care il sugerează. Astfel
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
conotație simbolică, materializata prin mesajul sexual pe care il sugerează. Astfel stând lucrurile, putem spune că scopul pentru care fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) au fost introduse de membrii comunității în așezarea de la Poiana Cireșului are o puternică conotație în sensul simbolismului sexual. Forma lor, atât de caracteristică, sugerează fără nicio îndoială pe cea a vulvelor reprezentate în peșterile vest-europene, cu toate implicațiile lor de natură simbolică. Faptul că ele au această formă atât de
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
artei mobiliare din așezarea din aer liber de la Kostenki 1 (A. Leroi-Gourhan 1965) este, la rândul său, extrem de revelator. Asemănarea dintre această reprezentare și cea sugerată de fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) de la Poiana Cireșului este frapanta. Faptul este cu atât mai important, întrucât, de data aceasta, analogiile sunt facute între două așezări în aer liber, aflate pe paliere cronologice apropiate. Existența lor în această așezare, care totuși pare a fi o așezare sezoniera, de
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
tuturor acestor mărturii de care dispunem acum nu ar fi fost posibilă fără aplicarea cu multă scrupulozitate și rigoare deosebită a unei metode de săpătura extrem de atentă pe tot timpul campaniilor de săpături reîncepute în anul 1998 în așezarea Poiana Cireșului de la Piatră Neamț. Așa se explică, de altfel, inexistentă unor mărturii similare în urmă săpăturilor arheologice anterioare, în condițiile în care uneori s-au săpat suprafețe considerabile.
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
Cenușăreasa, după ce aceasta a fugit de la bal? Scrie răspunsul la întrebarea din text. Desparte în silabe cuvintele: orfană, vitregă, Cenușăreasa Scrie enunțuri cu ajutorul cuvintelor: Cenușăreasa, surorile, pantoful. 13. Numește fructele pe care le produc următorii pomi fructiferi: mărul, prunul, părul, cireșul, caisul 14. Scrie cuvântul din paranteză la forma cerută de înțelesul comunicărilor: (Gânsac) avea niște papuci roșii. Tare mult se mândrea cu (papuc) lui. Nu știu cum, (gânsac) nostru a pierdut papucii. De ce ești supărat? au întrebat (gâsca). Cum să nu fiu
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]