29,910 matches
-
umor, interacțiunea dintre români și evrei pe o distanță de aproape un secol și jumătate. E, numai și asta, o performanță care merită apreciată cum se cuvine. La începutul cărții, autorul dezvăluie, bine, ce urmărește cu cartea sa. Să-l cităm pentru că merită: "În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția în timp, răspîndirea în spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
regimurilor cu trăsături naționaliste. Apoi, autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că acel clișeu tipic după care portretul de evreu se reduce la imaginea de silen (buze groase, nas coroiat) nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z. Codreanu) au
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z. Codreanu) au pretins unicitatea portretului fizic al evreului. Cam la fel se întîmplă cu o altă trăsătură socotită specifică evreului, aceea care îl înfățișează exuberant pilos (păr, barbă și perciunii rituali). Evreul galițian, ajuns în principatele
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
de statistici și recensăminte. Capitolul (secțiunea) din carte despre portretul moral și intelectual al evreului aduce, la început, în dezbatere evreul inteligent și viclean, cînd inteligența era socotită primejdioasă. Pentru că această inteligență, înnăscută sau dobîndită, naște, invariabil, viclenie. Și se citează, în sprijin, destule exemple, din care nu lipsește și aprecierea lui Cioran din 1936 (Schimbarea la față a României). O altă prejudecată negativă a acestui portret moral este prezentarea evreului ca fiind, exclusiv, fricos și laș. Călinescu, în Istoria literaturii
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
aflat în agonie explică doar pînă la un punct lucrurile. Îl așteptăm pe dl Geacăr să revină, cum a promis. Atentat la democrație Un semnal de alarmă asupra unui deosebit de grave încălcări a Constituției, în JURNALUL NAȚIONAL în nr. 2514. Cităm titlul și subtitlurile " Într-o carte scoasă de Tipografia Monitorul Oficial din Palatul Parlamentului, Deputatul PRM Hogea spurcă evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea lui Hogea mai reținem: "A cam venit vreme ca națiunile să se elibereze din lanțurile robiei iudaice, pînă nu e prea tîrziu"". Autorul articolului citează din această carte afirmații de inspirație neonazistă printre care: "în nici un caz nu putem accepta ideea că oamenii sînt egali de la natură" enumerînd printre valorile supreme la care se închină deputatul PRM Vlad Hogea pe aceea de "rasă". Florin Diaconu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Hogea, avocat, este membru al Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată și elogiată de profesorul Gh. Buzatu. Acesta însă a declarat că nu el a trecut cartea lui Hogea sub egida Academiei Române, dar, citat pe larg în această anchetă, el scrie chiar în prezentarea volumului: "Vlad Hogea își propune, fapt remarcabil, și susținerea unei teze de istorie pe tema evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
altfel și președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu e de mirare că același Buzatu nu respinge antisemitismul și xenofobia lui Hogea, ci e de părere că articolele acestuia sînt "eseuri excelente". Nu demult, un alt membru PRM, nu-i mai cităm numele, a publicat o carte conținînd atacuri antisemite, sub forma unor așa-zise "bancuri". Cu acel prilej, Parchetul s-a autosesizat. Potrivit anchetei realizate de Florin Diaconu, cartea publicată de deputatul Hogea e o încălcare grosolană a Constituției României și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
drept, feri de pericolul extremismului, al căderii în fanatism și în radicalism violent, la limita legii. Dar la fel de adevărat este că tocmai nuanțarea exagerată a... mesajului nostru politic ar putea duce la pierderea încrederii în noi din partea electoratului naționalist", am citat din textul reprodus de Florin Diaconu, în JURNALUL NAȚIONAL, semnalînd și noi Parchetului această carte atentat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
în 1930 prin grija lui Ion Minulescu, în volumul Priveliști îmi place mai ales lirismul tradiționalist (mai ales ceea din ciclul Herța), ceea ce îl îndreptățea pe Călinescu, firește în Istoria literaturii..., să-i comenteze opera la capitolul poezia chtonică. Să citez din Herța I: "În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fîn./ Vîntul nisip aduce fierbinte în plămîn,/ și fetele așteaptă, în ulița murdară,/ tăcerea care cade în fiecare seară,/ Și factorul cu gluga pe cap, greoi și surd
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile lui C. Noica asupra predecesorilor săi, din care am citat, dar, în definitiv, și propria sa operă filosofică! Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc, Ed. Humanitas, București, 1991, 112 pag.
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o morală, ci - fac trimitere la regretatul Mircea Ciobanu, la cartea lui Tăietorul de lemne, care începe cu aceste cuvinte (citez cu aproximație): ideea unei povestiri trebuie să fie cuprinsă în masa narațiunii, nu să fie spusă cuvînt cu cuvînt cititorului. Să se dizolve ca sarea în apă. Asta am căutat tot timpul în Marfa și banii: să nu arăt cu
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
obișnuită în astfel de treceri, din slavul brehati, care înseamnă a vorbi aiurea. Benvenuto definește bîrfa ca un "voyeurism verbal", "o pătrundere forțată în intimitatea unei persoane" și o leagă de literatură și de... femei. Pentru cea dintîi relație, o citează pe Deborah Tannen care scria: Cînd oamenii vorbesc despre detalii ale vieții cotidiene, este vorba de bîrfă, cînd, dimpotrivă, scriu despre aceste lucruri, este vorba despre literatură (nuvele, romane)". Literatura ar fi bîrfa înnobilată prin scris și devenită gen de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
de Benvenuto, este că femeile au bîrfit mai des decît bărbații fiindcă au fost excluse din viața politică: "...Și-au redobîndit, cu ajutorul commerage-ului, dreptul de să vorbească despre viața și ocupația cetății, pe care bărbații i le luaseră". Fraza este citată din Jean-Noel Kapferen, autor al unei cărți traduse mai demult și la noi. Istoria uitată, istoria compromisă Recent, sub pretextul unei așa-zise acțiuni gospodărești, un Vasile Gherasim, primar al sectorului 1 al Capitalei, a ordonat ștergerea tuturor inscripțiilor de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
de a se adresa Justiției. * Deținătoarea portofoliului acestui minister, Rodica Stănoiu, a beneficiat conform propriei sale declarații, de prevederile legii caselor naționalizate, pentru a-și recupera o moșie cu conac. Din acest motiv, afirmă d-na Stănoiu într-un interviu citat de Mediafax, n-ar fi avut nici un motiv să susțină cauza chiriașilor, așa cum s-a afirmat în presă. Cu tot respectul pentru logica Rodicăi Stănoiu, susținerea chiriașilor e una - poate fi, cum se pare că a și fost, misie de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
iubire. Animați de un fierbinte tonus romantic, Juliette Binoche și Johnny Depp - hoinar trubadur de apă dulce - formează un insolit cuplu, pe măsura savuroaselor dulciuri tentante, cărora le simți aroma de ciocolată veritabilă. Nu pot pune punct fără să o citez pe Juliette Binoche: "Ciocolata conține magneziu așa că nu trebuie să ne simțim vinovați că ne place atît de mult!"
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
să provoace un scandal internațional. * Ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a fost întors de la poarta Ambasadei Franței de "un funcționar cu chipiu", care n-a vrut să-l primească la recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu, citată de toate ziarele centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la barieră va fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
în argou, prin metaforă, cai - iar ideea de număr mic se asociază ușor cu aceea a vîrstei tinere. E vorba probabil de mișcarea rapidă, de "alergarea" zarurilor aruncate în joc. Imaginea se poate reconstitui datorită textului memorialistic din care am citat deja (Avasilcăi 1994), în care se evocă de mai multe ori jocurile de barbut; de exemplu, deținuții stau: "concentrați la caii care alergau pe covertă, adică pe o pătură penală pusă-n patru" (p. 9).
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
oare cîte puncte îi acorda examinatorul unui candidat care s-ar fi mărginit să scrie negru pe alb că nu vede în poezie simbolul cu pricina? Altă cerință a fost de a se menționa "două motive simboliste, prezente în versurile citate". Baremul pentru profesori spune: "de exemplu: ploaia, plînsul, noaptea, somnul, nevroza, singurătatea etc.". Poate doar nevroza să fie motiv specific simbolismului. Celelalte se găsesc în romantism sau sînt pur și simplu universale. Plouă ori se plînge în toate curentele literare
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei că literatura trebuie să fie studiată, înțeleasă și produsă fără imixtiunea altor discipline. Ce-i drept, aceiași sînt puși la zid cîteva pagini mai încolo, aparent fără ca Lansdown să fie îngrijorat de logica ori consistența demonstrației. Poate
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
opera personalităților culturale (cazul Sartre, de pildă; distincția urmează, destul de transparent, clasica indicație a separării dintre jungism și freudism). Potrivit celei de-a doua istorii, științifice, Pierre Janet și Sigmund Freud contează drept cei mai importanți precursori. Vor mai fi citați în acest context Abraham Kardiner, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern ș.a. Impresionantul tratat prezentat aici apare în 1998. Este meritul Editurii Trei de a-l publica în limba română la doar trei ani de la ediția originală, spre satisfacția
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
-l contestă pe romancierul Petru Dumitriu o fac din motive subiective, tendențioase și că, îndeobște, adevărul vieții se află întotdeauna mai presus de lucrurile invocate, de accidentele personale, forța ficțiunii întrecând prin dreptul ei sacru evidențele provizorii. Dacă e nevoie, citez: "În ultimul timp, a circulat zvonul că la scrierea cărții (Cronică de familie, n.n.) au contribuit mai mulți autori. Lucrul este fals - adăugam. Pretutindeni, în scrierile "acuzatului" se simte gheara leului și o originalitate puternică în care nu și-ar
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
și o modalitate potrivite. Ceea ce, nu numai pentru un prea tînăr autor, e foarte mult și lăudabil. Încît, la sfîrșitul lecturii, rămîi cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o pertinentă observație generalizatoare a d-lui Brădățan: "Pe de altă parte, nici nu poți susura la nesfîrșit metafizica ciobănașului mioritic și a specificului local, trecînd sistematic pe lîngă "marile probleme ale filosofiei", pentru simplul motiv că nu sînt
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
care se petrec. Din cauza asta, filmul poate părea arid sau simplist ca abordare, dar cine tranșează astfel, fără a revedea filmul, cred că greșește, îi scapă ceva. Această experiență e, dacă nu par exagerat, o "echilibristică pe marginea prăpastiei", ca să citez un tablou al lui Klee, care-mi place mult, deși, în acest sens, în propriul meu film, sînt și lucruri care-mi plac mai puțin: n-am reușit, de pildă, să dirijez jocul camerei așa cum aș fi vrut: camera, ca să
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]