1,633 matches
-
ochii ei, nu-mi dau seama ce culoare au, dar nu mè pot opune teribilei forțe cu care aproape îmi smulge sufletul din carne, despuindu-mè de trup și absorbindu-mè în beznă intensè din privirea ei, mè apucè că într-un clește, fècând că aerul sè se strângè în jurul meu, vâscos și umed, mè zbat din rèsputeri sè scap din strânsoare, dar, copleșit de inutilitatea acțiunilor mele, cedez, înfundându-mè în noaptea adâncè că într-o mlaștinè caldè, adormitoare, un val de mângâiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
astea?, sunt, au fost ale lui?, Dumnezeule!, nu face el așa ceva, vrea să mă facă geloasă, doar să mă facă geloasă, dar nu țineeeeeeeeeee!, băiete, nu ține!... dar gândul... a pus carnetul la loc, așa de repede, ca pe un clește înroșit în foc... Trebuia să-i pregătească scena, să uite de carnetul cu nume, o repetiție e o repetiție, se face pe scândură, nu? Atârnase în mijlocul camerei trei pânze lungi - cumpărase niște stambă ieftină, purpurie -, le prinsese cu piuneze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
degrabă o păpușă pe care o copilă se pregătește imitând gesturile materne, să o spele. Sub soarele arzător de iunie, ajutorul medicului scoate un instrumentar minim dintr-o sacoșă de plastic. Una după alta ies la iveală un bisturiu, un clește, o foarfecă, o sticlă cu formol, o seringă de dimensiuni neobișnuite....vată, spirt. Lui Antoniu i se face rău și se retrage În spatele magherniței, ca să vomite În voie. Între timp, locuitorii ghetoului s-au adunat ciopor ca la urs, Înjurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
era însuși plânsetul nopții albite, căinându-și neodihna și veghea. pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o lunecare-n poveste, în somnul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mai sunt ai noștri și în neștire-o iau pe unde nu ni-i voia; profetică-i pictura fantasticului Goya din „Somnul rațiunii ce naște numai monștri”! 01.2013 Trăire în spirit Odată învinse defectele materia se risipește; strânse-n clește dispar obiectele. Rămase efectele anume le cristalizăm în esențe și din ale lor absențe mai păstrăm doar numele. Umblăm prin trecut și prin viitor, facem calcule cu altă-aritmetică zburăm, și nimic nu ne mpiedică aripile noastre în zbor. Stările-acestea deși
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
zadar și rămânere pe gânduri; în tunel e surd războiul vremea-și mătură gunoiul și-l aruncă peste el. Anul trece repede, șerpuiește, ca o apă; clipa însă-i lespede nici nu crapă, nici clintește și ne strânge ca în clește toate visurile noastre - pui de mierlă printre astre... Rugăciunea, poezia, proaspătă copilăria sunt minunea unui leac la acest netrebnic veac prin subtalpa iadului cu răscruci, și galerii de nu știi unde te duci la moarte sau dacă vii ca să scrii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
răvășit frumusețea din noi. Se poate reface orice tezaur când dragostea se ntoarce acasă; bogată-i această masă a nțelepciunii vârstei de aur! 1996 Criminala psihopolitică Fierul e tare, dar are și el un ac de cojoc: prinde-l în clește, ține-l în foc și-i vei da și forme bizare. Leul în junglă-nfioară, urlă, sfâșie, mușcă; prinde leul, bagă-l în cușcă, ține-l flămând și se face mioară. Ia-i omului soarele minții, ce mai rămâne și cât
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
întâi trebuie să-ți iau tensiunea. După ce îmi ia tensiunea, mă îngrozesc când scoate ceva ce arată ca un instrument chirurgical. ― Nu te speria, râde el. N-o să doară. Asta, mai spune el, arătând spre instrumentul care seamănă cu un clește, e ca să-ți estimez proporția de grăsime. Așa o să putem vedea cât de multă grăsime se transformă ulterior în mușchi. Rahat! E o greșeală, e cel mai groaznic coșmar. Nu mi-a mai măsurat nimeni până acum proporția de grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ce poate fi instalat într-o încăpere separată, unde există acces la apă curentă și unde se poate face întuneric. Echipamentele minimale pentru dotarea unui laborator foto sunt: - aparatul de mărit; - o masă; - 3 tăvi cu dimensiunea formatului hârtiei foto; - clești, pensete, sticle gradate, flacoane din sticlă fumurie pentru soluții; - lampa de lumină inactinică; - termometru foto. Pe lângă aceste dotări, mai putem avea dispozitive auxiliare, precum: ramă port-hârtie, cronometru, controlor de focalizare, exponometru de laborator, analizor de culoare, uscător foto. Aparatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
să-l ajungă din urmă, după care porniră împreună mai departe. Ce-i cu tine? întrebă el. Ce să fie? se apără acesta. De când am descoperit șapca te-ai schimbat la față. Tremuri tot și trebuie să scot vorbele cu cleștele de la tine. Te comporți ca și cum ai avea o legătură cu toată treaba asta. Nu, se apără Vasilică scuturând din mâini, Doamne ferește! Lasă, măi, că am glumit! adăugă Cristi zâmbind, văzând fața pe care o făcuse olteanul. Ia spune, ai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aștepte confirmarea din partea femeii, inspectorul se apucă să pregătească încărcăturile explozive. Mai întâi desfăcu colacul de fitil pe care îl tăie în șase părți egale. În capul a cinci dintre ele fixă capsele detonante. I-ar fi prins bine un clește sertizor dar Calistrat nu adusese așa ceva. Nu-i rămânea decât să strângă cu dinții capsele pe fitil. Se strădui să facă acest lucru cât mai aproape de capătul liber al capselor, rugându-se să nu explodeze vreo una. Dacă se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scos niciun sunet. Cineva alerga către mine.Eu târâiam mâinile în sus și în jos ca o zbatere de aripi frânte. Sini avea chef de hârjoană, așa că mă încălecă prinzându-mi mâinile pe lângă corp, iar picioarele ei deveniră fălcile unui clește cu care mă strângea. Nu mai puteam să mă mișc, iar ea profita și-mi arunca zăpadă pe brațe, pe piept și pe față. Eu râdeam împreună cu ea, fiindcă îmi era imposibil să fac altceva când veselia colora aerul rece
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Comesenii se salută, de parcă s-ar cunoaște, își zâmbesc, își fac cu ochiul. Ca de obicei în America, porțiile sunt enorme. Aproape mă îngrozesc văzând câtă carne poate să mănânce vecinul meu din dreapta. Ospătărița îmi aduce doi homari fierți și cleștele de care trebuie să mă folosesc pentru a sparge crusta. Nu prea mă pricep să scot carnea albă din clește și din coadă, mă lupt, dificil, cu cei doi homari, stângăcia mea devine repede vizibilă și stârnește, constat, un zâmbet
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
enorme. Aproape mă îngrozesc văzând câtă carne poate să mănânce vecinul meu din dreapta. Ospătărița îmi aduce doi homari fierți și cleștele de care trebuie să mă folosesc pentru a sparge crusta. Nu prea mă pricep să scot carnea albă din clește și din coadă, mă lupt, dificil, cu cei doi homari, stângăcia mea devine repede vizibilă și stârnește, constat, un zâmbet pe fețele perechii din capătul mesei. Atmosfera e plăcută, are ceva de cantină studențească. La un moment dat, devine chiar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Gorgzidului. Examenul feței și al sicriului fu diferit de cel al lui Ashargin, mai ager și mai intens. Își dădu seama de lucrurile rămase neobservate de prinț. Sicriul cuprindea numeroase elemente. Corpul era menținut de o serie de brațe și clești în formă de menghină, ale căror destinație o ghici: păstrarea supleții mușchilor. Dacă vreodată Zeul Adormit se va trezi din lungul său somn, nu va fi anchilozat și slăbit ca Gilbert Gosseyn după o lună de inconștiență la bordul distrugătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
să-i mai stăvilească, oamenii erau azvârliți în josul muntelui și călcați în picioare de o trupă dușmană care năvălea, de sus, pe panta abruptă. Partea companiei Hori, care urmărise, mai întâi, inamicul în jos, era prinsă printr-o manevră în clește, întocmai așa cum se temuse Kyutaro, declanșându-se o încăierare copleșitoare. În acel moment, forțele combinate ale lui Horio, Nakagawa, Takayama și Ikeda ajunseră pe piscul muntelui. — Am învins! — Tennozan e al nostru! Se înălțară primele urale de victorie ale bătăliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
prin surprindere asupra lui Genba. Adunați localnicii și puneți-i să scoată strigăte de luptă de pe piscurile munților, în zori. Imediat ce se crapă de ziuă, veți auzi împușcături, care vor da semnalul că a sosit momentul să prindem inamicul în clește. Dacă se aud împușcături înaintea zorilor, înseamnă că sunt ale inamicului. Sunetul de corn va fi semnalul atacului general. Nu trebuie ratată ocazia. Imediat ce Nagahide plecă, Hideyoshi puse să-i fie ridicat scăunelul de campanie. — Au spus că Genba dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întrebat Ducu cu sufletul la gură din legăturica cu pești ce zăcea în subterana scaunelor? Ceea ce s-a ivit acolo n-a fost un pește. A fost un rac. Un rac pipernicit pe care l-a văzut târându-se cu cleștii îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
văzut târându-se cu cleștii îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe-acolo unde înainte trebuia să fi fost cotul, și copilul era încărcat cu umerașe și cuțite și linguri de lemn, avea cel puțin o sută de umerașe la el, și avea și făcălețe, iar în jurul taliei, un șirag din clești de rufe, multe și acestea, cel puțin cinci sute, zău. Și atunci, de cum m-a văzut, m-a și întrebat dacă-i maică-mea acasă, dar eu i-am spus să se care că tot nu cumpărăm nimic, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
un soi de hamuri și, cât le-a așezat pe covor, a început să-i explice mamei cum taie taică-su lemnele și cum le usucă pe urmă în pod și cum cioplesc, el și cu frații lui, umerașele și cleștii și cum că în ziua de azi sunt tot mai rare așa finisaje manuale. Vorbea întocmai ca un adult, fără să se-oprească, arătându-i mamei când un umeraș, când un clește, ca unul care e pe bune mândru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cioplesc, el și cu frații lui, umerașele și cleștii și cum că în ziua de azi sunt tot mai rare așa finisaje manuale. Vorbea întocmai ca un adult, fără să se-oprească, arătându-i mamei când un umeraș, când un clește, ca unul care e pe bune mândru de ele, și în tot acest timp mama nu spunea nimic, îl privea numai, iar când copilul a tăcut în fine, l-a întrebat doar atât, cine l-a învățat să vorbească așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și încă foarte bine, mai ales să adune, iar când va trebui să calculeze prețul umerașelor, atunci o să vadă doamna că din prima o să-i spună prețul corect, și a și întrebat câte umerașe vrea să cumpere mama, și câți clești, și dădea să-i zică iar de calitatea bună a lemnului, dar deodată mama l-a întrebat dacă-i e foame și Marius, evident, a zis că da, și încă cum, și atunci mama l-a luat de după umeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ospăț, dar acum să-i spună dacă vrea să cumpere umerașe sau nu, pentru că el trebuie să plece, pentru că n-a vândut mai nimic în ziua aia, și atunci mama a spus că bine, va cumpăra cinci umerașe și zece clești, dar numai dacă Marius le dă ieftin, și atunci au început să se tocmească, mamei îi plăcea tare mult să se tocmească, poate că a acceptat să cumpere doar ca să se poată tocmi, căci la urma urmei, cum fuseserăm nevoiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
calului. Roland, mai calm, a văzut aceasta. Cu o mână el para loviturile lui Mandricardo, iar cu cealaltă a săltat căpăstrul peste urechile calului acestuia. Între timp sarazinul trăgea de Roland din răsputeri , dar coapsele paladinului țineau șaua ca un clește. În cele din urmă, opintirile sarazinului au rupt chingile calului lui Roland; șaua a alunecat. Cavalerul, drept în scări,a alunecat cu ea și a ajuns la pământ aproape fără să-și dea sama de cădere. Zgomotul armurii sale la
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]