4,004 matches
-
sunt exclusiv latine; e o remarcă interesantă căci, asemenea romanilor din care se trag, românii nu practică nicio meserie, cu excepția agriculturii. Artizanii sunt aici, ca și în vechea Romă, de origine străină, țigani eliberați sau sclavi. Capitolul 3 Religia dominantă. Clerul Popii puțin învățați • Costumul și înfățișarea acestora • Ce se învață la seminar • Căsătorie îngrădită • Alegerea demnitarilor • Totul se limitează la practici exterioare • Cântec bisericesc • Înmormântări emoționante • Abuzul de divorț • Un popă tolerant Românii aparțin Bisericii grecești, numită ortodoxă, și se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se află sub autoritatea patriarhului Constantinopolului; în timpul ocupației ruse s-au făcut încercări de a-i pune sub ascultarea Moscovei, și în acest scop au fost răspândite cadouri bogate în principalele biserici și mănăstiri. În ciuda susținerii boierilor și a înaltului cler, acest plan eșuă; bunul-simț național a presimțit că era vorba de o alipire anticipată 87. N-am putea deplânge prea mult starea de sărăcie și de neștiință a clerului mirean. Popa satului e un țăran ca toți ceilalți, cu excepția îmbrăcăminții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în principalele biserici și mănăstiri. În ciuda susținerii boierilor și a înaltului cler, acest plan eșuă; bunul-simț național a presimțit că era vorba de o alipire anticipată 87. N-am putea deplânge prea mult starea de sărăcie și de neștiință a clerului mirean. Popa satului e un țăran ca toți ceilalți, cu excepția îmbrăcăminții; cultivă pământul, e supus impozitului și îngrijește cum poate de nevoile familiei sale. Nu trebuie decât să știe să țină slujba și să recite Evanghelia în limba națională; e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu e primit nimeni în clerul român dacă nu are talie și figură frumoase; regula spune că preotul trebuie să impună respect și simpatie prin atitudinea sa. Toți au părul și barba lungă; părul, despărțit în două părți egale, e răsucit pe umeri; barba, pieptănată cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
S-au deschis seminarii în câteva eparhii; se predau aici cititul și cântarea slujbelor religioase; cursul de teologie e alcătuit din câteva lecții de catehism; e și asta un început; dar seminariile nu primesc decât un număr mic de elevi; clerul continuă să se recruteze în mare parte din rangurile inferioare ale preoțimii, dintre fiii de popă și oamenii binevoitori care știu citi; doar atât se cere pentru sacerdoțiu. Căsătoria nu e permisă în mod absolut, cum se crede în Occident
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ecleziastic care examinează cazurile; dar se întâmplă rar ca un divorț să fie refuzat când cel care-l cere e puternic sau când membrii consistoriului primesc o remunerație considerabilă. Pentru ca aprecierile noastre asupra religiei ortodoxe și a situației morale a clerului să nu fie contestate, înregistrăm aici câteva fapte care să le sprijine și ne luăm exemplele de la cei sus-puși. Iată câteva pasaje dintr-o mustrare pe care domnitorul a fost silit să o adreseze în mod oficial, în 1860, arhiepiscopului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
că Sfinția Voastră e conștientă de această frumoasă și înaltă îndatorire, dar sunteți înconjurat de cine nu trebuie, iar sfătuitorii domniei-voastre vă antrenează pe o cale care nu se potrivește nici demnității Bisericii, nici intereselor Statului; de câtva timp, înaltul cler și-a neglijat cu desăvârșire misiunea guvernul meu s-a străduit să introducă în mănăstirile cenobitice morala, disciplina, cumpătarea în întrebuințarea bunurilor, care aveau un alt scop decât întreținerea lenei, ignoranței, demoralizării. Sfinția Voastră le-a adresat acestor mănăstiriri bule
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trebui să se mărginească la cel pe care i-l trimitea providența. "Vă înșelați, părinte, răspunse ea cu un sânge rece magnific, prima mea căsătorie e nulă, mă măritasem atunci cu vărul meu." Ce-ar putea reda mai bine slăbiciunea clerului secular decât următoarea anecdotă? Pe terenurile ce țin de biserica Sfântul Ioan, la București, se află mai multe case închiriate a căror rentă e folosită pentru cheltuielile cultului. Printre aceste locuințe se găsesc două case de toleranță. Popa merge cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
produsul chiriei și îl varsă în cufărul bisericii sale. Bietul popă! Îl plângem sincer și nu avem cuvinte severe decât împotriva celor care tolerează ca un preot să fie silit să se coboare atât de mult! Cât privește moravurile înaltului cler, vor putea fi judecate după istorioara care urmează. Era odată un prelat bogat ai cărui predecesori au purtat titlul de patriarh al Nicopolelui; în zilele noastre sunt numiți arhiepiscopi ai Ungro-Valahiei. Nimic nu-i lipsea acestui prinț al Bisericii din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
poate fi imputată lor, iar vina le aparține în întregime instituțiilor. Cu o bună întrebuințare a veniturilor mănăstirilor, administrația va face să înceteze când va dori sărăcia lucie a preoților mireni și neștiința popilor și a călugărilor. Totuși, așa cum e, clerul îi este superior grosului națiunii; dacă popa nu e decât cel dintâi țăran din satul său, cel puțin știe citi și merge în fruntea turmei. Cu atât mai mult se află în această situație personalul mănăstirilor. Se întâlnesc printre demnitarii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu pereții împovărați de aur, de mulură, de bande, de flori, de sentințe evanghelice și de naive picturi bizantine. Această biserică are privilegiul de a primi nunțile de neam mare. În acea zi, arhiepiscopul coboară din mitropolie cu numerosul său cler, dascălii și capela sa de copii de cor. Oficiantul și alaiul său se adună sub cupola transeptului, în jurul unei mese rotunde acoperite de un covor cu flori de aur; pe covor se află vasele sacre, pâinea (sub formă de pișcoturi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stăpânirii tatălui și a mamei asupra viitoarei familii. De trei ori încă poartă pâinea, apoi vinul împărtășaniei la buzele soților și le dă în sfârșit binecuvântarea nupțială, după care se formează un lanț în care soții, martorii, preotul ce oficiază, clerul, dascălii și copiii de cor, ținându-se de mână, se învârt de trei ori în jurul mesei. Fiecare își reia locul, lanțul se rupe și ceremonia e terminată. Fericiții soți sunt astăzi în al patrulea an al căsătoriei lor, și luna
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dacă piere copilul, popa se felicită pentru asta și asigură că a trimis un înger în cer. Totuși, unul dintre cei prezenți, om de bine și prieten al progresului, crezu de datoria lui să protesteze împotriva obiceiului barbar păstrat de clerul din Orient și să recomande simplitatea botezului catolic sau chiar protestant. "O! dragul meu, spuse nobila nașă, cât de puțin bun-gust aveți cu inovațiile dumneavoastră! Nu știți oare că botezul prin cufundare purifică de toate murdăriile? Creștinii din Occident l-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
peste tot, o repetăm până la saturație; peste tot doar splendoare și mizerie, lux rar și sărăcie hidoasă, suprafață strălucitoare, interior corupt. Pe ale orașului capitală, de unde scriem toate acestea, diverse opoziții vreți să le aflați? Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
condiții? Să nu ne temem a o spune regimul constituțional era prematur pentru România. Înainte de a-l aplica, ar fi trebuit reformate moravurile, interzisă venalitatea, extirpată corupția, urmăriți concusionarii, limitat divorțul, reconstituită familia; totul trebuia reorganizat, armata, tribunalele, instrucția publică, clerul chiar; ar fi trebuit introdusă respectarea legilor, pedepsită neascultarea; acționate în justiție delictele de orice fel și indiferent de origine. Muncă imensă, fără îndoială, dar care nu putea fi îndeplinită aici decât de către un domnitor drept și ferm, înconjurat de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
moldav • D-l Catargiu, președinte al consiliului • Începuturi prielnice • Primele greșeli • Atentat neprevăzut • Un om cinstit și un mare orator • Dreapta suferă o pierdere ireparabilă Sosind de la Iași, prințul avu parte la București de aceeași primire ca în cealaltă capitală. Clerul, despre care n-am vorbit, participase călduros la manifestările publice. Discursurile rostite de arhiepiscopi în fiecare capitală ar merita să fie reproduse pentru stilul lor oriental plin de imagini biblice. Era cât pe-aci ca prințul Cuza să fie așezat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din arendă, delapidează bogățiile sacristiei, vând vasele sfinte, bijuteriile, până și obiectele prețioase provenite din donații pentru întreținerea monumentelor funerare. Vechea lege a țării ordonă ca slujba divină să fie oficiată în limba română. Ministrul cultelor îi amintește această obligație clerului și abrogă folosirea limbii grecești, introdusă de fanarioți în mai multe biserici în secolul trecut. Popii greci resping somația; ciocniri regretabile au loc chiar și la picioarele altarelor; poliția se amestecă; intervine forța armată; popii recalcitranți îngroașă rândurile egumenilor și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Livres/s?ie=UTF8&rh=n%3A301061%2Cp 27% 3A Gustave%20Le%20Cler&field-author=Gustave%20Le%20Cler&page=1 (consultat de noi pe 11.05.2010). 3 Spre exemplu, Nicolae IORGA, Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 5; Marcel EMERIT, "Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie", în Revue Roumaine d'Histoire, V, 4, 1966, pp. 575-586 / (pp. 578-583); Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în documente franceze (1860-1868)", pp. 78-80. 9 Apud Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 179; vezi și Lucia TAFTĂ, "Imaginea societății românești în documente franceze (1860-1868)", p. 78. 10 Raport din 14/26 martie 1863 adresat de Le Cler superiorilor săi de la Paris, apud Lucia TAFTĂ, "Imaginea societății românești în documente franceze (1860-1868)", pp. 79. 11 Apud Ibid. 12 Apud Ibid.; vezi și Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 178. 13 Raport din 18 august 1864 adresat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Paris, apud Lucia TAFTĂ, "Imaginea societății românești în documente franceze (1860-1868)", pp. 79. 11 Apud Ibid. 12 Apud Ibid.; vezi și Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 178. 13 Raport din 18 august 1864 adresat de G. Le Cler superiorilor săi de la Paris; apud. Lucia TAFTĂ, pp. 79-80. 14 Raport din 22 august 1864 adresat de G. Le Cler superiorilor săi de la Paris; apud Ibid., p. 80. 15 "Roumanie", în Pierre LAROUSSE, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle; français
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 178. 13 Raport din 18 august 1864 adresat de G. Le Cler superiorilor săi de la Paris; apud. Lucia TAFTĂ, pp. 79-80. 14 Raport din 22 august 1864 adresat de G. Le Cler superiorilor săi de la Paris; apud Ibid., p. 80. 15 "Roumanie", în Pierre LAROUSSE, Grand dictionnaire universel du XIXe siècle; français, historique, géographique, mythologique, bibliographique, littéraire, artistique, scientifique XIII, Paris, 1875, pp. 1452-1457. 16 Nicolae IORGA, op. cit., pp. 2-4. 17 Ibid.
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
universale de la Paris (1867-1937), ediția a doua revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 2007, pp. 84-86. 22 Vezi, spre exemplu, Codruț CONSTANTINESCU, "Călători străini în România", în 22, 30 iulie 2008 (am folosit ediția on-line a revistei). 23 G. Le CLER, La Moldo-Valachie, ce qu'elle a été, ce qu'elle est, ce qu'elle pourrait être. Itinéraire, impressions de voyage, moeurs, coutumes, croquis sur nature, récits, aperçu historique, E. Dentu, Paris, 1866, p. 412. 24 Ibid., spre exemplu, pp. 58
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
veacul al XIX-lea, prefață, note și antologie de ilustrații de Adrian Silvan IONESCU, traducere din limba franceză de Elena RĂDULESCU, Editura Meridiane, 1999, spre exemplu, pp. 87-88 (este vorba de un intinerar de călătorie din 1869). 34 G. Le CLER, op. cit., spre exemplu, pp. 30-31, 35-37, 181-186 (spre exemplu, partea I, cap. 2; partea a II-a, cap. 5). 35 Ibid., pp. 160, 248-251 (partea a II-a, cap. 3, 10). 36 Ibid., p. 29 (partea I, cap. 2). 37
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Adolphe BILLECOCQ, "Album Moldo-Valque", în L'Illustration, 6, 287, 26 août 1848, pp. 391-393 (fragmente publicate în Laurențiu VLAD, Ecouri românești în presa franceză: L'Illustration, 1843-1944, pp. 87-88 / pp. 87-88, vezi și notațiile de la p. 45). 38 G. Le CLER, op. cit., pp. 206-207 (partea a II-a, cap. 7). 39 Ibid., pp 78-79, 135-136 (partea I, cap. 4; partea a II-a, cap. 1). 40 Ibid., pp. 56-58, (partea I, cap 3). 41 Este vorba de episodul accidentului de pe drumul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dintre Buzău și Ploiești soldat cu rănirea unui surugiu. Militarii francezi au cerut ajutor țăranilor care munceau la câmp, dar aceștia s-au eschivat (fie au fugit, fie au refuzat să colaboreze). În cele din urmă, confrații lui G. Le Cler au rechiziționat o căruță cu care au transportat rănitul până la prima localitate în care i se putea da un ajutor. Ibid., p. 101 (partea I, cap. 5). 42 Ibid., p. 97 (partea I, cap. 5) 43 Aspectul dezolant al orașului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]