1,794 matches
-
oameni rămăsese și poate amărăciunea unei nedrepte condamnări a existenței lor la bejenii și repetate refugii. * Am văzut la Galați, după spectacolul de pe stadion dat în cinstea eroicei armate sovietice de ocupație care se întorcea în URSS, am văzut pe coama străzii Traian, un nacealnic strivit cu tot cu motocicletă sub un zid. Gestul voluntar era refuzul lui de a părăsi România în timp ce pe toată istoria alungaseră România din România, bucată cu bucată, suflet cu suflet. Vedeam, auzeam și nu pătrundeam sensuri. Nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
batalionul 3 Auto din Roman ca elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
picături de transpirație. Pe marginea terenului lusitan, Rednic se amuză. „Ce faci, dom’ director, gata?“ „A fost doar o încălzire, trebuie să mă antrenez mai bine“, zice Radu. Ce să mai înțelegi? Conform pozei, Radu arată ca în ’94. Aceeași coamă blondă răvășită, aceeași alură de adolescent, deși în buletin se află la borna 37. Nici n-ar fi așa mult. În fond, Dorinel e cu doi ani mai sărit decît el și s a băgat la joc, dorindu-și revenirea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și formau o tărie nestrăbătîndă în giurul simulacrului Dochiei". Valea-Albă e un basm de aventuri mongolice în care Ștefan cel Mare e tot atât de puțin istoric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poetul Nopților sunt de un delir factice, totuși de o artă deplină pentru un începător atât de tînăr: E-n mine-o herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte originală adaptare a acelei poezii franceze care evoca în linia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
gospodărie mare și organizată „ca la nemți”. Se străduia ca ogorul lui să fie bine muncit, ca vitele lui să fie grase și frumoase. Avea o mare pasiune pentru caii frumoși. Mai întâi a cumpărat doi cai negri pletoși, cu coama foarte bogată. Caii erau tineri, ne puși la ham. Iarna nu-i scotea din grajd decât atunci când îi ducea la apă la o fântână din afara satului, singura fântână cu apă bună de băut. Caii nu erau învățați nici la călărie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
munte peste munte Să bată a tale coaste, s-acopere-a ta frunte. Să facă într-o clipă ca să dispari din lume. Cu-a tale stânci și codri, cu ai tăi copii și nume!“ Carpatul scoate-un freamăt teribil de urgie Mișcând coama-i de codri ca leul în mânie Și-n hohot lung răspunde: „Balcane-a ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie, Nevoie ai de-o cârje ruina-ți s-o supoarte Căci ai ajuns, sărmane, acum la prag
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcea în primele timpuri după introducerea lunară a apei. Așa s-a ajuns la evacuarea mecanizată, cu furca, a canalelor exterioare și imaginea pe care am avut-o la venire, de pe șoseaua națională Adjud-Bacău, era a unor coline care ascundeau coama grajdurilor. Erau movilele de balegă uscată scoasă cu furca din canale. Această practică a continuat tot timpul șederii mele acolo. În spatele complexului era o râpă mare împădurită care, cu timpul, a fost umplută cu bălegarul scos cu furca din grajduri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Au fost scoși oameni din întreprinderi și instituții la sapă, târnăcop și lopată, copii, soldați, studenți. Imaginea din aceste zile este apocaliptică. De la o zi la alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita fabrică de pâine Gagel și spălătoria chimică Schmidt au devenit câmpuri de ruine. Chiar pe cheiul Dâmboviței, de la Podul Izvor spre Operetă, se demolează furibund, zi și noapte. Oamenii sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lemn, de croitorie, În casa unui prieten al meu, Înălțând un improvizat imn superb ordinii altor vremuri. Sau la Mogoșoaia, la o masă vecină, hipnotizând prin fonetica monologului magic o parteneră tânără, cu un chip de superbă madonă bizantină, coama ridicată Într-o coroană neagră și chipul alb, marmorat, și neverosimile mâini mari, noduroase, arse parcă de trudă și leșie. „Să nu spui da. Să nu spui niciodată da. Da este primejdios. Să nu spui da”, șoptea Poetul, În pauza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
noapte Tot ce-i rău sub mândrul soare Bate la ea...și bat de toate Gherle bat și bat pe rând Ce le dă ispita-n gând Lanțuri grele, frig și foame Sub măreție de tumult Gerul bate sus pe coame Să zdrobească crez și cult Frământări de veac sub valuri Vâlvătăi pe-ntinsul front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
leagă câteva secțiuni ale orașului. Aici am reușit cât de cât să estimez calitatea zidului, deși poarta de est - după cum îmi spusese de fapt Paznicul - e cimentată bine și nu se poate trece prin ea. Râul coboară în vârtejuri de pe coama de est, trece pe sub zid, apare iar la poarta de est și o ia spre vest, prin mijlocul orașului, pe sub trei poduri: podul de est, podul vechi, podul de vest. Podul vechi nu este doar cel mai vechi, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și am privit, resemnat, cum îmi distrugeau apartamentul. 14 La capătul lumii Pădurea Toamna se sfârșea. Într-o bună dimineață, privind cerul, mi-am dat seama că iarna bătea la ușă. Norilor înalți și pufoși le-au luat locul, pe coama de nord, nori grei, negri. Semănau cu un mesager care aducea vești proaste. Toamna a fost ca un vizitator binevenit și vesel, dar prea scurtă. A plecat prea brusc. După dispariția toamnei, rămâne un gol temporar care nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
golul temporar. Iarna asta promite să fie dură, spuse Colonelul. Ne dăm seama după forma norilor. Uită-te acolo! Vezi ce negri sunt? Bătrânul m-a luat de braț și m-a condus la fereastră. Mi-a arătat norii de pe coama dealului de nord. Erau groși și întunecați. În fiecare an pe vremea asta, primul val de nori iernatici apare cam tot acolo. Sunt emisarii atacului crâncen care urmează. Norii ușori și mai puțin denși înseamnă temperatură blândă. Cei groși anunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pradă. Când apar ei, suntem siguri că ne paște o iarnă cumplită. Uite, cum e cel de acolo, de exemplu. Am scrutat cerul. Deși nu era prea gros, mi-am dat seama imediat despre care nor vorbea Colonelul. Cuprindea toată coama de nord și în mijloc era masiv ca un munte. Semăna cu o aripă de pasăre, gata să se prăvălească din înălțimi. Era mare, ca un vultur uriaș ce prevestea o catastrofă. — Iernile ucigător de aspre sunt o dată la cincizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Și totuși, înainte de venirea iernii, trebuie să mă aventurez până în pădure. Va trebui să termin foarte curând harta. Doar i-am promis Umbrei. A insistat mult să fac investigații și acolo. Atât mai am, și harta e gata. Norul de pe coama dealului de nord și-a întins aripile, plecându-se puțin în față, de parcă ar fi vrut să plutească deasupra orașului. Lumina soarelui a pălit repede. Cerul s-a întunecat de parcă l-ar fi învăluit o pânză cenușie. Lumina abia reușea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fântâni din piatră. Fusese astupată cu pământ și năpădită de buruieni. Oare fostul proprietar o fi astupat-o? M-am așezat pe marginea fântânii, m-am rezemat de piatra pe care-și pusese vremea amprenta și-am ridicat privirile. Dinspre coama de nord bătea un vânt care făcea să foșnească crengile copacilor din jur. Printre ele se zărea o pată de cer în formă de semicerc. Un nor gros și negru își croia drum printre crengi. În timp ce-l priveam trecând, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în zare, Poarta. Ochii mei slăbiți nu puteau distinge prea multe din spatele lentilelor întunecate, deși mi-am dat seama că iarna conferea orașului un contur aparte. Poate nu numai ochii mei erau de vină, ci și vântul care bătea dinspre coama dealului, spulberând totul în calea sa. În timp ce priveam orașul, mi-am amintit de harta pe care trebuia să i-o dau Umbrei. Am întârziat aproape o săptămână pentru că fusesem țintuit la pat. Cred că era îngrijorată. Să nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
urcat în turnul de lângă Poartă fără să știu la ce să mă aștept. Am privit dincolo de zid. În livada cu meri se adunase zăpadă multă, de parcă ar fi suflat-o vântul pe toată într-acolo. Un nor dansa deasupra ei. Coama dealului de nord și a celui de sud erau complet albe. Doar câte-un colț de stâncă mai altera puțin peisajul. Animalele dormeau sub turn, ca de obicei. Vârâte unele în altele, cu picioarele strânse sub ele. Doar coarnele albe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o vorbă. Nu pentru că nu aveam ce ne spune, ci pentru că nu simțeam nevoia să zicem ceva. Am văzut petice de zăpadă înghețată, păsărele cu fructe roșii în ciocuri, porțiuni întinse plantate cu legume de iarnă, câteva copci în râu, coama dealului acoperită de zăpadă. Sufletul îmi era plin de frumusețea peisajului și îmi venea să-l absorb cu fiecare părticică din trupul meu. Până și cerul înnorat părea mult mai prietenos ca altădată. Am văzut animale căutând mâncare prin iarba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să se încălzească încăperea. Căldura de care ne bucurasem cu o zi în urmă a dispărut ca prin farmec. Orașul s-a cufundat în frig și peisajul a recăpătat aspect de iarnă cu toate că nu se pornise încă vântul rece. De la coama dealului de nord și până la câmpia de sud cerul atârna greu din pricina norilor încărcați de zăpadă. Aveai senzația că era gata să se prăbușească. Sub fereastra mea, cei patru bătrâni continuau să sape. Patru? Parcă fuseseră trei înainte. Trei bătrâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]