1,605 matches
-
persoană. Cabina e mare și bine 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 146 mobilată. Sala de mese nu diferă de o sală a unui mare restaurant din capitală. Masa din cabină e plină de corespondență sosită de la Coana mare, de la Urlan și Angiu, de la Horia Lupan, de la Țiculescu, de la prietenii din America: Sandeson, Toteff, Lehtien, familia Olson, Hill. Studentul din Ames (Aiowa) și-a făcut conștiincios datoria, cu aranjarea plecării. Un triptic imens, sosit de la Londra, mă așteaptă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vremea studiilor în Germania prinsese gustul să bea un pahar cu bere rece. În buzunar nu avea niciodată bani. Într-o zi m-a invitat să beau cu el o bere la berăria Azuga, lîngă Teatrul Național. Era întovărășit de coana Catinca doamna Iorga și un devotat politic, Mateescu-Capețieanu. La plată s-a căutat prin buzunare și cu tristețe a constatat că nu avea să acopere nici o treime din costul consumației. Era mîhnit că se afla într-o asemenea încurcătură credea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
căutat prin buzunare și cu tristețe a constatat că nu avea să acopere nici o treime din costul consumației. Era mîhnit că se afla într-o asemenea încurcătură credea profesorul și atunci s-a adresat soției. Cu un zîmbet de mamă, coana Catinca a plătit. Concluzia lui Iorga: "Ei, dragă, s-au scumpit toate, totdeauna descopăr că am mai puțini bani decît costă un lucru"". În afara acestor evocări, multe din ele publicate și în țară, după '89, revoltat de transformarea lui Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
masă. Pauză câteva secunde. Hai, dă-i bice ! Ai noroc că în seara asta totul a mers bine, în cel mai rău caz o să iasă o comedie, și n-ar strica nițică comedie, nu, Vasilescule ? Păi, eu ce-am zis, coane Răcaru ? Oricum o dai, iese bine. Și dacă puștiul cântă mai bine ca matale ? îl irită Răcaru. Îl las pe el să cânte și-i dau pe sfert cât mă cureți tu de bani, râde cu vocea lui răgușită. Hai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de lemn, sau momițe tăvălite în mălai sau pesmet, toate asortate cu castraveciori murați în usturoi și mărar, în castronașe cu gheață, alături de cartofi auriți sau pai, cu o baterie sau două de vin alb și neapărat cu sifon. La Coana Victorița, de pe Clucerului, trebuia să-ți faci rezer- vare din timp dacă voiai să prinzi un loc să guști din cele- brele fripturi frăgezite prin înghețare. La Vișoiu găseai poate cel mai gustos grătar, dar și cele mai bune orchestre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Sau despre ce fel de recunoaștere a scriitorilor români de azi vorbim? Întrebările astea ale tale sunt obsesive pentru scriitorii zilelor noastre. Eu am să-ți răspund că sunt receptat la nivelul așteptărilor mele, acest nivel fiind fixat după posibilități, coane Fănică! Rețeta e simplă, alta mai bună n-am. Risipesc vreo 50 de exemplare dintr-o carte prin biblioteci, duc vreo 30 la librăria Muzeului Literaturii din București, organizez niște lansări. Trimit apoi prietenilor, colegilor, scriitorilor și criticilor vreo 120
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și în cazul tutunului este valabilă vechea și neelucidata dilemă: cine a apărut, mai întâi, oul sau găina. Pentru tutun întrebarea ar fi dacă mai întâi a fost utilizat în scopuri terapeutice sau, așa cum o afir-mă și la noi celebra Coana Chirița, pentru a "scoate fum pe nas, pe gât"! Nicolas Monardes (1493-1588) din Sevilla, botanist de renume, considerat primul autor al unei scrieri despre tutun, în lucrarea sa "Istoria medicinală a lucrurilor care se aduc din Indiile noastre occiden-tale", editată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
după anii de interzicere, când s-a organizat la Biblioteca Centrală Universitară un fel de lansare a volumului Cântare Omului, dacă mi aduc bine aminte. Sala de conferințe de la parter se umpluse ochi, precum și intervalurile dintre rânduri, dar și bal coanele, toate gemeau de lume, în special studenți care doreau să-l vadă în carne și oase pe marele poet până nu demult proscris. Arghezi a venit cu oarecare întârziere față de ora anunțată, ceea ce a creat în public îngrijorări, temeri că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea, într-adevăr, într-un „univers“. Al lui Haplea și al Coanei Frosa, al Porumbiței și al lui Timofte, al lui Lir și Tibișir, cupluri de personaje comice ale căror peripeții le urmăream de la un episod la altul cu sufletul la gură. Imaginea lor se împlinea vizual în desenele pline de haz
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
știa latinește, grecește, franțuzește, primea gazete franceze și era la curent cu tot ce se petrecea în țările occidentale. La noi era locul de întâlnire a celor ce vroiau să afle vești de peste hotar. Ei, ce mai nou în Evropa, coane Matei? întreba Alecu Forăscu, un tip original de vechi moșieri, supranumit Tololoi, pentru că glasul lui, când poruncea de bucate din balcon de la dânsul, se auzea tocmai la noi. Ce să fie? răspundea tată-meu; ia, revoluție la Paris. Regele Ludvic-Filip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
însă craii de acolo au fost mai cuminți și au dat constituție poporului, încât lucrurile s-au dămolit 32. Atâta rău cât le-aș fi dat eu altă ceva decât bice pe spinare. Ia mai bine bate-te peste gură, coane Alecule, să nu ți se întâmple și dumnitale așa ceva, aice. Ce să mi se întâmple? Apoi, bine, n-ai auzit că tineritul s-a zburlit 33 în Iași și la București? Am auzit că se clocește ceva, dar Mihai Sturza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dumnezeu și a oamenilor. Că voi spune tot adevărul, și nimic decât adevărul. Așa să-mi ajute Dumnezeu! Ion, amețit, repetă inconscient jurământul din cuvânt în cuvânt. Ei, acuma, spune ce știi? Apoi, conașule, eu sunt rândașul de la sora dv., coana Ruxanda, și am venit să vă spun că vă poftește la masă. Tablou! În grădina bătrânului Ștefan Dăscălescu, părintele acestor doi frați, am organizat o tragere la țintă cu pistolul, unde mă exercitam foarte des în tovărășie cu fiul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
preoțească, am apelat și la un părinte de la mine din Câmpina, din orașul în care făcusem liceul. Era o zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat. Milog de lux. Era, v-am mai spus, o zi destul de friguroasă. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit până mai anii trecuți și numai cu pâine muiată În cafeluța neagră - și de aceea, poate, atât de subțirică la trup și cu min tea sprintenă la amintirea locurilor și a oamenilor din mahalaua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate de cavouri mucede, cruci gârbove de bătrâneți și sălcii plângătoare, după ce privisem la resturile cochetăriei, câțiva piepteni și mărgele, ale unei cu coane prestigioase de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă tânăr, al octogenarului meu profesor C. Rădulescu Motru, am nimerit Întâmplător la mormântul lui Urmuz și al familiei, cu fotografii În por țelan și cu un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori greci din Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a curmezișul patului și, ridicându și poalele, se-nfigea cu cărnurile ei obeze În bunătate de tinerețe a noastră, sărutându-ne
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
literară a discursurilor mele! Recenzen tul are suflet de român, ca și mine! Căci numai un român ade vărat putea să scrie cum a scris, cu simțire și Înțelegere de român adevărat! Etc. etc. Dar directorul nostru: — Vrei să știi, coane Nicule, cum Îl cheamă pe numele lui de acasă? — Cum? — Iosef Netzler, evreu de-al nostru din Pitești, care sem nează cronicile literare cu pseudonimul Ion Trivale, după numele parcului din orașul lui natal. I. Bianu, profesor la Universitate de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la conacul domnesc al lui Grigore Ghica Vodă, cel de lângă balta Încremenită sub luna Îmbobocită, sub nuferii și crinii albi de apă tăiați ca În argint, sub pădurea de trestii și papură, sub zboruri repezite de rațe, unde ne aștepta coana Didina Cantacuzino, aprigă culturalizatoare a maselor, dar nu și a băieților ei proprii, cu care era Îndușmănită la cuțite pe chestii de averi mari de Împărțit [...]. Dar de pe urma acestor concesii față de sine și de mândra lui conștiință literară, lucru pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau trecă toare, vizibile sau puțin vizibile, dar pe care le descoperi, ca Într-un adevărat creuzet al geniului nostru național, În cratița și În tigaia româncii, care, fapt uimitor!, combină, preface, per fecționează, „pune ceva de la ea“ (Îmi spune coana Eugenia, căreia Tudor Arghezi i se mărturisea, Înfulecând nu mai știu ce minuni ieșite din mâinile ei, că se lasă de literatură, sărutân du-i mâinile și pe față și pe dos), dând astfel o fizionomie cu totul alta tuturor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
legendă, și cu cea mai bună bragă din tot sud-estul european. Mai trebuind să amintesc aci, ca o Încheiere și cu un cuvânt de mulțumire și de recunoștință, pe câteva mari preotese ale cultului nostru culinar de altădată, cum era coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea vinul din bordeiul numai cu răcoarea pământului, iar coana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea vinul din bordeiul numai cu răcoarea pământului, iar coana Lucreția ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și roșii, În odăița din fund, cu tavanul jos, În care ne Înghesuiam În compania neuitată a câtorva prieteni și a metreselor noastre tinere, frumoase și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
largi, Învoalate, În culori nemaiîntâlnite și În cizmulițele lor de piele roșie, cu tocul Îngust. Le păstrez și azi foto grafiile În muzeul secret al tuturor blestămățiilor mele. N-am s-o trec cu vederea din recunoștința mea nici pe coana Andromaca, mândra matroană albanezoaică, soția lui Sotir de la „Bucureștii de altădată“ În prima ediție, cârciuma din colț cu vin bun, mâncări de casă și plăcută atmosferă familială, pe vremea când Îmi speriam prietenii spărgând sâmburii de măs line Între măsele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la „Bucureștii de altădată“ În prima ediție, cârciuma din colț cu vin bun, mâncări de casă și plăcută atmosferă familială, pe vremea când Îmi speriam prietenii spărgând sâmburii de măs line Între măsele, ca bunicul de pe Vâlsan. Cum nici pe coana Eugenia, pe „țața Eugenia“, cum Îi spuneau rivalele ei de moarte și cu un sfert de veac mai tinere, dar respectuoase totuși cu ea nevoie mare, de n-ar fi decât numai pentru că i-au luat din când În când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei virtuți de soție și de mamă, pentru sveltețea trupului ei rasat, pentru blândețea spiritului și dulceața glasului ei cald și prietenos. Dar Într-o seară de vară, când se aflau amândoi În cazinoul de la Eforie, o puse naiba pe coana Zizi să-i arate soțului ei o fetișcană tuciurie, destul de tuciurie, destul de co mună, pierdută În mulțimea dansatorilor. (știa, vezi dumneata, preferințele, nu prea ascunse și mărturisite ca În glumă, ale soțului pentru femeile cu pielea pigmentată.) A fost ceea ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]