2,322 matches
-
servește direct din vasele de gătit. Masa se ia șezând pe scaun, iar nu În picioare. Pentru băut, În afară de apă excelentă, se servesc diferite sucuri. În America, În acel timp, restaurantul și hotelul erau scumpe, din cauza utilizării personalului de serviciu. Cofetăria era foarte convenabilă. Se consumă cantități imense de Înghețată chiar și iarna. Coca-cola pretutindeni. Foarte plăcută era băutura „malted milk”. Se prepară Într-un pahar de jumătate de litru două lingurițe de praf de lapte vanilat, o Înghețată mare, după
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că vin să ne ia. Mâncărurile noastre fac furori: cotlete de porc pe varză călită, pilaf (pailaif) de pasăre, mult apreciat de ei și delicioasele sarailii. Cu prăjiturile, americanii stau slab, În sensul că nu dispun de bogata varietate a cofetăriilor noastre. Prăjitura lor cea mai răspândită este applepie, un fel de ștrudel cu mere, dar slab preparat, din două foi groase de cocă iar la mijloc cu mere tăiate, nu date la mașina de tocat, ca la noi. Deliciosul nostru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e masa de căpetenie și se ia de obicei devreme, la ora 7, după care mulți se duc În vizite, la cinema sau la teatru. Seara de obicei se mănâncă fripturi, multe vegetale și fructe. Restaurantele servesc meniuri variate iar cofetăriile prezintă mâncăruri populare bine gătite. Cercul nostru de prieteni e destul de variat. Încep cu Coffey, veniți tocmai din Texas cu trei fetițe. Coffey a venit pentru specializare, În concediu de studii pe mai mulți ani. La curs stă alături de mine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Sperăm să nu ne fi înșelat. Dar, oricare va fi viitoarea lui evoluție, dacă putem să-l ajutăm în vreun fel, vă rog s-o facem! CAPITOL NOU: LA ATLETUL ALBANEZ Sâmbătă, în timpul prânzului, am plecat cu Diana la o cofetărie unde se găsea bragă rece. Curios și pofticios, căci nu mai băusem așa ceva din copilărie, am însoțit-o cu plăcere. Urma să am plăcuta surpriză de a intra într-un local în care nu se serveau băuturi alcoolice. Specialitățile casei
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cei doi fii, continuă tradiția familiei pe pământ românesc. Ei nu posedă nici acum cetățenia română, dar se vede treaba că aceasta nu-i împiedică cu nimic să fie fericiți și să existe... Când veți trece prin Slatina, întrebați de cofetăria La atletul albanez și nu veți regreta vizita făcută! ALT CAPITOL: HAVANUL După nu multe, dar câteva acțiuni reușite de dat Realizarea Sinelui (copii - mulți copii, adolescenți pe rotile sau cu bicicleta, tineri îndrăgostiți în trecere pe platou, bătrâni suferinzi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mare, așa cum îi și stă bine unui rege. La finalul cumpărăturilor, Flori m-a invitat la un Mc. Donald’s. Am mâncat ceva, nu mai țin minte ce... Aceeași atmosferă ca și la noi... nimic deosebit de relatat de aici... La cofetărie. Cu ocazia unei alte plimbări, am intrat într-o cofetărie: voiam să văd, să cumpăr și să gust. O cofetărie luminoasă, curată, îngrijită și cochetă, aș putea spune. Galantarele erau asortate cu tot felul de bunătăți specifice (adică indiene). Foarte
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cumpărăturilor, Flori m-a invitat la un Mc. Donald’s. Am mâncat ceva, nu mai țin minte ce... Aceeași atmosferă ca și la noi... nimic deosebit de relatat de aici... La cofetărie. Cu ocazia unei alte plimbări, am intrat într-o cofetărie: voiam să văd, să cumpăr și să gust. O cofetărie luminoasă, curată, îngrijită și cochetă, aș putea spune. Galantarele erau asortate cu tot felul de bunătăți specifice (adică indiene). Foarte greu de ales dintr-o gamă atât de variată și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Am mâncat ceva, nu mai țin minte ce... Aceeași atmosferă ca și la noi... nimic deosebit de relatat de aici... La cofetărie. Cu ocazia unei alte plimbări, am intrat într-o cofetărie: voiam să văd, să cumpăr și să gust. O cofetărie luminoasă, curată, îngrijită și cochetă, aș putea spune. Galantarele erau asortate cu tot felul de bunătăți specifice (adică indiene). Foarte greu de ales dintr-o gamă atât de variată și atât de... necunoscută nouă. Am preferat o promițătoare prăjitură cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
m-au servit cu o prăjitură adusă chiar atunci din laborator, ce era caldă încă. Aș fi preferat una de la frigider. Depășită faza oficială a gustării produselor dulci, la final, și eu și doamna Dejeu ne-am fotografiat cu personalul cofetăriei. Au fost tare drăguți și mi-am promis că voi reveni la ei, dar n-o să mai emit tâmpenii cu România sau cu... prăjituri alterate! ... Voi mai ajunge, oare, vreodată, în India? Voi regăsi cofetăria? Va mai fi același personal
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ne-am fotografiat cu personalul cofetăriei. Au fost tare drăguți și mi-am promis că voi reveni la ei, dar n-o să mai emit tâmpenii cu România sau cu... prăjituri alterate! ... Voi mai ajunge, oare, vreodată, în India? Voi regăsi cofetăria? Va mai fi același personal? Ne vom recunoaște, oare? Sunt întrebări fără importanță ce ascund speranța nedeclarată a regăsirii spiritului indian chiar la el acasă. Poate... vreodată... Prietenul meu indian, comerciantul. Afaceri bune am făcut și în piața instalată - ad-hoc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
înălțare a ei prin corpul nostru până la ieșirea prin chakra Sahasrara și unirea cu Energia Universală Omniprezentă. Roșu de Ganesha - culoarea specifică a chakrei Mooladhara, chakra coordonată de către Shri Ganesha, este roșu. Cea pe care am remarcat-o noi în cofetăria descrisă, am denumit-o roșu de Ganesha. Sahaja Yoga - una din cele mai noi și evoluate forme de yoga, inițiată de către SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. În sanscrită, sahaja înseamnă spontan deci, Sahaja Yoga s-ar traduce prin yoga spontană. Și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și a urcat pe scenă pentru muza lui fără nume, apoi a devenit cel mai iubit trubadur. Deja îmi imaginez titlurile ! Cristian Vasile și domnișoara fără nume pe buzele tuturor. Prăjituri Cristian și domnișoara fără nume la cele mai simandicoase cofetării, da, da. — O, Doamne, Sachi ! Gata ! — Da, sigur, gata, gata ! Mă gândeam doar. Auzi, de ce nu te urci tu să reciți o poezie, dacă ești așa pornit ? — A, da, era să uit că mie mi-a luat mințile tânăra dudu-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în jos, fără să clintească un mușchi. Fără nicio intenție de a pleca, blocat parcă. Până și tânăra îi spune că ar fi mai bine să meargă în altă parte, dar degeaba. Haide, Iacob, să mergem mai sus, la o cofetărie poate. Hai, ridică-te ! — Tichie jegoasă, ascult-o pe cumătra și dispari ! — Hei, sare deodată tipa, nu trebuie să-l jigniți ca un bădăran, domnul nu v-a făcut nimic. — Domn, auzi ? Cuconițo, mie nu-mi plac jidovii și nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
al oamenilor care umplu, alături de mașini moderne și trăsuri încă, străzile înguste și aglomerate ale Bucureștilor, unde larma, forfota și haosul vitezei dau un ritm aparte orașului care este pe cale să explodeze. Se simte în mirosul îmbietor al sutelor de cofetării și cafenele, de baruri noi, crâșme, restaurante, saloane de dans și grădini de vară care se des- chid unele după altele, umplând sălile, terasele, dar și tro- tuarele de petrecăreți care uită să mai plece acasă. Se simte în parfumurile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
erau toate în violet, vânzând numai buchete cu flori roșii, preferatele alteței. Iar în afară de cele câteva cafenele deschise, care nu mai erau la fel de gălăgi- oase, crâșmele și barurile de pe bulevardele pustii aveau porțile și ușile închise. La fel și magazinele, cofetăriile, doar ici-colo o brutărie cu pâine caldă sau o covrigărie, pentru de-ale gurii. Nicicând nu mai avuseseră Bucureștii străzile atât de goale și pierdute într-o tăcere bizară, fără forfota oamenilor sau muzica localurilor. Era de parcă toți dispăru- seră
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
afară ? Hai să facem un duș și să ne plimbăm într-un parc. Azi vreau să mă dai în leagăn. Dar să mă dai tare, până aproape să se dea peste cap ! Și dup-aia știi ce ? Mergem la o cofetărie ! a chicotit ea și s-a așezat lângă el, începând să-i mângâie chipul. Dacă ești prea obosit, mă duc eu și iau două amandine. Și mergem mai încolo la leagăne, ce zici ? — Mi-e indiferent, cu tine nici nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
localuri de tot felul, de la cele mai rafinate restaurante (cu specific franțuzesc sau românesc) până la cele mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment dat, În special de scriitori și artiști. Bucureșteanului Îi plăcea să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment dat, În special de scriitori și artiști. Bucureșteanului Îi plăcea să iasă și să zăbovească la un pahar sau În fața unei cafele și, mai ales, la o discuție prelungită, „punând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fereastră. Clădire din centrul orașului León - Privind în lung una din străzile principale rămâi fermecat de frumusețea și armonia arhitecturală a clădirilor și de infinitatea vaselor cu flori, mai ales mușcate. Trotuarele abundă în mesele și scaunele nenumăratelor baruri, restaurante, cofetării, patiserii și magazine cu toate produsele posibile ce și le-ar dori mai ales un turist. Lângă un perete, un tânăr cântă cu toată ființa lui la acordeon; are talent. îl admir savurându-mi prăjitura și înghețata. Sunt însă deranjat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Rezultatele noii munci În comun au fost dintre cele mai bune. La colectivizarea agriculturii a fost ales Președintele Cooperativei Comunei Axente Sever, cuprinzând și satele vecine Agârbici și Șoala. A participat activ la Înființarea unităților de servicii sătești, magazine alimentare, cofetărie, frizerie și În general la bunul mers al vieții celor trei așezări rurale. Era apreciat și iubit de toată lumea pentru imparțialitatea lui. La funeraliile creștinești din 28 febr. au participat sătenii celor trei sate și masa tradițională s-a Întins
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și Spitalul israelit, iar al cincilea medic la calea ferată Huși-Crasna. În 1892 erau finalizate lucrările la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
economică. Menționăm că numai în Circumscripția școlară nr. 3 (din cele 6 existente în oraș), se găseau două fabrici de tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
calului. - Am fost acasă și se strâng colegele ei de paișpe-cinșpe ani acolo. Și una face: m-am certat cu mama! Îți dai seama asta, parcă era dintr-o scenă de familie clasică. N-o lasă asta să meargă la cofetărie. Sau să-și ia nu mai știu ce fustă mai excentrică. Dar tipa continuă. M-am certat că de ce m-am futut cu Abdul. Păi, dacă Abdul mă iubește pe mine, de ce să nu mă fut? Odată eram la Abdul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]