9,942 matches
-
perenității unui aforism ca Lucian Blaga, atunci când a afirmat că acel aforism ne va Încânta mereu, care reușește să sugereze mai mult decât forma lui actuală a putut să spună. Μ Nivelul psihologic al unei personalități și chiar al unei colectivități se vede și din atitudinea față de limbaj. Să dăm, pentru aceasta, cuvântul filosofului Gabriel Liiceanu: „Cum se face că cei mai mulți oameni trăiesc fără «partea de sus» a limbii, acolo unde ființa fiecăruia dintre noi ajunge să rostească cântând, acolo unde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o familie împreună cu mama și tata; cum să se comporte pentru a respecta dorința și drepturile celor din jur; copiilor le plac foarte mult jocurile, sportul și poveștile; cum să se integreze în grup și să își dezvolte spiritul de colectivitate și întrajutorare în grup. Scrisoare către părinți Copilăria este inima tuturor vârstelor, este o lume de miracole, de uimire a Creației scăldate în lumina, ieșind din întuneric nespus de nouă, curăță, uluitoare și plină de întrebări, întrebări la care Iepurașii
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
iar românul metamorfozat În american nu mai accepta a redeveni ceea ce au fost, cîndva, părinții lui sau chiar el Însuși. În plus, comunitățile românești fondate În America și Canada sînt unice, din multe puncte de vedere, și se deosebesc de colectivitățile românești existente pe alte meridiane. Românii englezi, românii francezi, românii elvețieni etc. s-au adunat și ei În grupuri specifice, dar sînt altceva. Ca să nu mai vorbim despre comunitățile românilor rămași În afara granițelor naționale În urma unor „accidente” diplomatice, survenite după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu lumea modernă. Concentrându-ne asupra laturii extrem-moderniste a lui Lenin, riscăm să simplificăm un gânditor complex excepțional, ale cărei idei și acțiuni erau străbătute de numeroși curenți transversali. În timpul revoluției, el a fost capabil să Încurajeze preluarea pământurilor de către colectivitatea comunală, acțiunea autonomă și dorința sovieticilor de la țară de „a Învăța din propriile greșeli”. Apoi, la sfârșitul unui război civil devastator și a unei crize a cerealelor, a hotărât să lase deoparte colectivizarea și să Încurajeze producția și comerțul la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult mai reduse; planurile lor (spre deosebire de cele ale moderniștilor reacționari) nu necesită răsturnarea ordinii sociale pentru a se crea noi colectivități și loialități, o nouă familie și un nou popor. Václav Havel, discurs ținut la Victoria University, Wellington, Noua Zeelandă, la data de 31 martie 1995, reprodus În New York Review of Books 42, nr. 11, 22 iunie, 1995, p. 36. Citat În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ideea existenței unui „limbaj social” - un fel de tipare colective -, în care se topesc vocile individuale. De asemenea, afirmația că literatura populară ia naștere și se impune, persistând în timp, numai dacă individul creator își identifica personalitatea cu aceea a colectivității din care provine și creează în direcția de gândire și expresie a acesteia. Dezbaterea este continuată în lucrarea Poezia autentic populară (1938), ce dezvolta opinia izvodirii creației populare prin indivizi de talent, care au ajuns la un grad înalt de
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un creator anonim; secundar, reprezentat de faza receptării de către persoană sau persoanele din preajma creatorului; terțiar, în perioada circulației textului la nivelul colectivității, când acesta se cristalizează în forme supraindividuale. În poezia populară - afirmă cercetătorul - nu pot fi identificate individualitățile care au creat-o. Ea se circumscrie limbajului colectiv și se întrupează în forme tipice. De aceea, cunoașterea acestor forme este absolut necesară
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de activiștii de partid care funcționează pentru colectivitate ca niște repere morale. Conflictul schematic și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales atunci când semnificația unor episoade este ostentativ semnalată de narator. Cum unele scene se regăsesc
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
culturale în temeiul acestui crez. Nici un „profet“ nu a înțeles subtilitatea capcanei și nu a întrevăzut finalul dramatic. • Ibidem, p. 148. • Ibidem, p. 153. Înșelată curând de un partid care „nu se liberaliza decât pentru a renaționaliza mai bine noua colectivitate națională“, intelighenția a investit enorm în iluzia conservării noului statut, pe care regimul îl acordase deja preferențial, încă din anul 1948, celor docili. Însă intelectualii români care au trăit această experiență în anul 1968 nu au învățat nimic din lecția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Și se poate vorbi despre o ecologie a imaginarului, interesată de evoluția, de declinul, de dispariția imaginilor, a sentimentelor, a ideilor, chiar a cuvintelor noastre despre aceste animale. Există o dinamică a imaginarului colectiv care dă seama de starea unei colectivități, de patologiile ei reprezentaționale, de balanța dintre bogăția și pauperitatea diverselor compartimente ale sufletului. Această perspectivă deschide posibilitatea de a aplica metode care, teoretic, țin de analiza sociologică, de ecologie În acest caz (statistici, arealuri etc.), la fenomene ale imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt relativizate de Împărtășirea lor de către alți subiecți. „Locuri ale memoriei” vor fi deci toposurile - nume, obiecte și chiar locuri propriu-zise - care marchează hărțile invizibile ale imaginarului unei colectivități. A le desemna ca „amintiri” ar fi oarecum eronat, câtă vreme, spre deosebire de acestea, care evocă un trecut de care s-a produs separația psihologică și care a fost lăsat În urmă, ele jalonează devenirea În continuare, influențând deciziile prezentului, deci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vremii lor, creând tradiții diverse și chiar generând ele Însele alte evenimente și simboluri, ori prilejuind afirmarea unor noi actori ai istoriei. Ea va Înregistra și interpreta tocmai aceste reacții, scrutându-le amploarea, calitatea, forța de impact din perspectiva devenirii colectivității date. Fiindcă aceasta este adevărata protagonistă a unei istorii de acest fel: comunitatea selectată (care poate fi aceea națională ori a statului), memoria colectivă fiind cea avută În vedere. Prin urmare, se poate afirma că În obiectivul istoriei locurilor memoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a celor reiterative. În sensul acesta, ceea ce faci tu este să decantezi o hartă a istoriei. Desigur, mă refer la istorie nu În termeni obiectivi, a ceea ce a fost, ci În termenii a ceea ce a rămas gravat În memoria unei colectivități. Or, iată că pe acest ecran, mai mult sau mai puțin alb, al memoriei colectivității există niște puncte de acreție, pe care tu le definești prin conceptul de locuri ale memoriei. Desigur, acest concept are și niște valențe psihologice, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoriei. Desigur, mă refer la istorie nu În termeni obiectivi, a ceea ce a fost, ci În termenii a ceea ce a rămas gravat În memoria unei colectivități. Or, iată că pe acest ecran, mai mult sau mai puțin alb, al memoriei colectivității există niște puncte de acreție, pe care tu le definești prin conceptul de locuri ale memoriei. Desigur, acest concept are și niște valențe psihologice, dar aici el este scos, extrapolat din registrul psihologic. Nu contează atât substratul psihologic, substratul neuronal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
psihologic, substratul neuronal, al acestor invarianți, ci manifestările lor de tip cultural. Asta ar fi o primă idee, aceea că demersul tău ar fi unul arhetipal, cercetând punctele de coagulare ale unor mari teme, ale unor mari obsesii ale unei colectivități. A doua idee pe care aș vrea să o semnalez pe marginea textului tău și, eventual, să o discutăm, este aceea că totuși tu apelezi și la un punct de vedere psihologic, În sensul În care locurile memoriei sunt și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
colective? Pentru o memorie individuală este mai ușor de definit felul cum are loc procesul de memorare, de Întipărire a unor amintiri pregnante, adeseori prin procese reiterative... Dar putem extrapola acest proces de la creierul unui individ la acela al unei colectivități? Cum se depozitează, cum se Întăresc locurile comune Într-o memorie colectivă - există niște suporturi psihologice, un creier colectiv, o psihologie transpersonală, cum se vorbește astăzi În continuarea psihologiei lui Jung, care să ofere un suport cerebral pentru aceste procese
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care anumiți termeni sunt selectați și anumiți factori sunt decartați. Sigur că există În textul tău sugestii care trimit la factori ideologici, la o filosofie dominantă sau chiar la factori fantasmatici, care țin de o fantasmatică a individului sau a colectivității, dar cred că discuția merită dezvoltată, pentru că aceste criterii de selecție sunt, În definitiv, la fel de importante ca și ceea ce rămâne după ce aceste criterii au efectuat selecția. În sfârșit, o a treia temă la care am meditat pe marginea textului tău
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să alunece În niște locuri comune, aș vrea să le formulez. Vreau să te Întreb, Ovidiu, termenul locuri ale memoriei trebuie Înțeles ca un cronotop istoric? Apoi, Întrucât tu explici locurile memoriei ca incluzând nume, obiecte, spații din imaginarul unei colectivități, ai putea să dai o exemplificare pe imaginarul românesc, prin care să concretizezi lucrurile acestea? Ovidiu Pecican: Pentru prima Întrebare, răspunsul este simplu: nu! Apoi, mă lăsați să citesc un exemplu? E o modestă aplicare la universul românesc a Învățăturilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul depreciativ de inși lipsiți de consistență, incapabili de combustii supreme, aplicat românilor, Întru catalizarea unei reacții de coagulare care Întârzia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoricului care o Încearcă. Pentru unii va părea mai importantă, mai interesantă tradiția națională; pentru un altul, mai demn de subliniat filonul satiric, sarcastic, care, și el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim despre o colectivitate și memoria ei, atunci este important să știm despre ce colectivitate vorbim. În mod vădit, vorbind despre locurile memoriei românești, am ales colectivitatea sau suma colectivităților românești. Asta am vrut să adaug. Și acum am putea reveni, cu temei și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interesantă tradiția națională; pentru un altul, mai demn de subliniat filonul satiric, sarcastic, care, și el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim despre o colectivitate și memoria ei, atunci este important să știm despre ce colectivitate vorbim. În mod vădit, vorbind despre locurile memoriei românești, am ales colectivitatea sau suma colectivităților românești. Asta am vrut să adaug. Și acum am putea reveni, cu temei și poate mai informați un pic În legătură cu ce anume Încerc, la discuția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sarcastic, care, și el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim despre o colectivitate și memoria ei, atunci este important să știm despre ce colectivitate vorbim. În mod vădit, vorbind despre locurile memoriei românești, am ales colectivitatea sau suma colectivităților românești. Asta am vrut să adaug. Și acum am putea reveni, cu temei și poate mai informați un pic În legătură cu ce anume Încerc, la discuția pe care o Începusem. Ruxandra Cesereanu: Tot În textul tău pilot ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim despre o colectivitate și memoria ei, atunci este important să știm despre ce colectivitate vorbim. În mod vădit, vorbind despre locurile memoriei românești, am ales colectivitatea sau suma colectivităților românești. Asta am vrut să adaug. Și acum am putea reveni, cu temei și poate mai informați un pic În legătură cu ce anume Încerc, la discuția pe care o Începusem. Ruxandra Cesereanu: Tot În textul tău pilot ai propus niște formule
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezint o versiune a mea care ar putea Într-o anumită măsură, să intre și În dezbaterea legată de dezintoxicarea creierului. Pe scurt: fac o diferență radicală Între rezistența colectivă În cultură, care a existat eventual simbolic (la nivel de colectivitate nefiind organizată), și supraviețuirea individuală În literatură. Apoi, prefer conceptele de supraviețuire prin cultură și de supraviețuire prin literatură, și mai puțin pe acela de rezistență. Tocmai pentru că voi avea Întotdeauna pentru sensul tare al termenului rezistență pilda rezistenței anticomuniste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generație mi se pare că trebuie deconstruit. Felul În care pui tu problema am impresia că substituie lupta de clasă cu lupta dintre generații: acolo sunt aceia - generația șaizecistă -, care luptă Împotriva noastră. Tindem să proiectăm totul În termeni de colectivități care se confruntă. Și nu cred că o viziune atât de conflictualistă despre ceea ce se Întâmplă este cea mai potrivită. Ar trebui să privim lucrurile la rece. Când Începe să se vorbească de generații În cultura noastră, În perioda interbelică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]