2,007 matches
-
inexistent până ieri și instauraseră un regim de teroare; era frica pe care o inspira o putere fără chip propriu, era necunoscutul ce plutea deasupra noastră... Un întreg mister înconjura sferele noii puteri, de unde ieșeau ucazuri numite reforme, exproprieri, naționalizări, colectivizări. După plecarea Regelui Mihai, oamenii politici ai vechiului regim au dispărut de pe scenă, în lunile ce au urmat. Îi cunoșteam după nume (Iuliu Maniu etc.), căci, de fapt, politica nu ne prea interesa. Cei mai mulți au murit foarte repede în închisoare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și distrugerilor ce urmau invaziilor și războaielor din această parte a Europei. Dispariția satului din viața noastră a contribuit la divizarea societății, la împrăștierea voită a oamenilor, la distrugerea legăturilor dintre grupurile umane, urmărite fără încetare de către un regim totalitar. Colectivizarea țăranilor a urmat naționalizării proprietăților de peste 50 hectare. Colectivizarea a durat ani de zile, s a făcut în condiții groaznice, în umbră și înăbușind țipetele țărănimii, dar zvonurile ajungeau până la oraș. Ecouri din lumea satelor, dispărută din viața noastră, se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
parte a Europei. Dispariția satului din viața noastră a contribuit la divizarea societății, la împrăștierea voită a oamenilor, la distrugerea legăturilor dintre grupurile umane, urmărite fără încetare de către un regim totalitar. Colectivizarea țăranilor a urmat naționalizării proprietăților de peste 50 hectare. Colectivizarea a durat ani de zile, s a făcut în condiții groaznice, în umbră și înăbușind țipetele țărănimii, dar zvonurile ajungeau până la oraș. Ecouri din lumea satelor, dispărută din viața noastră, se transmiteau din gură-n gură. Se auzea vorbindu-se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
poporului de un regim instalat pe un sistem concentraționar - încă necunoscut în România - care a trimis în lagăre și închisori o jumătate de milion de persoane, din toate straturile populației și în care mii de țărani au pierit în vremea colectivizării. Patruzeci și cinci de ani de minciună au menținut la putere, prin frică, o dictatură primitivă; patruzeci și cinci de ani cărora abia acum li se pot măsura consecințele morale și materiale. Iată de ce experiența acestui traumatism este de neuitat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
zisă de execuție, cu vreo treizeci de inși. Acolo urma să rămân în următorii opt ani, sau până la amnistia generală din 1964. Majoritatea deținuților din celulă erau țărani din județele Bacău și Piatra Neamț, închiși în urma refuzului lor de a accepta colectivizarea. Se afla acolo un singur intelectual, doctorul Constantinescu, psihiatru, fost șef al Spitalului psihiatric Central de la Mărcuța. Era licențiat și în filozofie, dar avea și o mare cultură muzicală. Fusese închis din cauza Nunțiului O’Hara. La început, Biserica Catolică dusese
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bunurile orășenești aparținând „foștilor mari industriași, foștilor boieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și tuturor elementelor vechii mari burghezii“, noțiune destul de vagă pentru a putea permite toate interpretările. 1949 a fost anul în care a demarat o altă grozăvie comunistă: colectivizarea forțată a pământului. La 2 martie al acelui an, cei 15 000 „mari“ moșieri (50 ha de persoană), scăpați de reforma din 1945, au fost alungați deodată din casele și de pe pământurile lor. Au fost obligați să-și lase toate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe bătrânul moșier, om cu vederi largi și generos. Pământurile astfel expropriate aveau să intre în proprietatea statului și să formeze nucleul sovhozurilor și al gospodăriilor de stat care produceau pentru nomenclatura comunistă. În 3 martie, un nou decret hotăra colectivizarea pământurilor și astfel țăranii au fost deposedați de terenurile primite la reforma agrară din 1945. Această colectivizare avea să dureze 13 ani, datorită rezistenței îndârjite a țăranilor, cu prețul a sute de mii de arestări și a mii de morți
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
statului și să formeze nucleul sovhozurilor și al gospodăriilor de stat care produceau pentru nomenclatura comunistă. În 3 martie, un nou decret hotăra colectivizarea pământurilor și astfel țăranii au fost deposedați de terenurile primite la reforma agrară din 1945. Această colectivizare avea să dureze 13 ani, datorită rezistenței îndârjite a țăranilor, cu prețul a sute de mii de arestări și a mii de morți, mai ales în perioada dintre 1949 și 1953. Trebuie acum să vorbim despre aparatul represiv al regimului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-i judece pe „criminalii de război“, încă din 1945. Condamnările la moarte erau nenumărate, chiar dacă Constituția suprimase pedeapsa capitală. În anii următori, numărul arestărilor în rândul membrilor partidelor politice democratice, precum și al militarilor, oamenilor bisericii, simplilor țărani care se opuneau colectivizării forțate, a crescut în mod dramatic (mai multe sute de mii). În august 1948 a luat ființă sinistra Securitate, poliție politică creată după modelul KGB-ului, ai cărei primi șefi, Bodnarenko și Nicolschi, erau agenți sovietici deveniți generali români. Încă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
etape noi în evoluția economică de ansamblu a acestei regiuni. În sec. XIX-XX deplasările definitive au fost determinate de rațiuni economice, mai ales. În perioada postbelică, o serie de factori politico -economici și sociali, printre care industrializarea urbană rapidă și colectivizarea forțată au generat noi deplasări de populație, fie definitive, fie temporare. Fluxurile migratorii din Moldova și-au mărit aria de deplasare. Datele recensământului de populație din1992 (privind deplasările definitive) relevă că deplasarea moldovenilor a avut un caracter exodinamic, peste 66
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de muncă De asemenea, masive deplasări au solicitat construcția centralelor electrice (Turceni, Rogojel,Ișalnița,Porțile -de- Fier I, Bicaz, Argeș ș.a.) și canalul Dunăre- Marea Neagră. Aceste migrații pentru muncă a căror cauză a reprezentat-o procesul de industrializare socialistă și colectivizarea forțată au antrenat și un număr considerabil de locuitori din comuna Șipote. Printre punctele de atracție ale acestora în Moldova s-au detașat orașele Iași și Galați, unde, de altfel, a sosit populație tânără de pe întreg teritoriul țării. O parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
inflexibile a dogmelor leniniste: industrializarea forțată, Întemeiată pe un model de creștere economică care favoriza industria grea, În detrimentul industriilor producătoare de bunuri de consum; lichidarea proprietății private, deopotrivă În zonele urbane și rurale, asociată cu politica violentă și brutală de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor tradiționale, În numele unei modernizări sociale și economice; controlul metodic și mereu mai pervers asupra spațiului social și al vieții intime a cetățenilor (Analiza dictaturii comuniste din România: 2006). Comunismul a fost o concepție utopică, Înrădăcinată În
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
și semnul unui impas al adevăratei comunicări: tovărășia astfel întruchipată, una țesută mai degrabă pe seama unor interese, era totuși primitivă în raport cu forma de comunitate izbutită de biserică, locul celor ce sînt trăitori în spirit. Pe fondul unei asemenea forme de colectivizare, problema cu adevărat importantă era aceea a singurătății. Noica vorbea însă de singuraticul adevărat, cel ce nu se izolează sau fuge de oameni din pricini psihologice sau de confort fiziologic, ci pentru a regăsi o alianță mai profundă dintre el
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de reședință. Autoarea argumentează că identitatea politică a femeii nu este o identitate aleasă și liber construită, ci una impusă din exterior ("fabricată") și structurată pe câteva dimensiuni principale: alfabetizarea, proces prin care se făcea și educația politică; participarea la colectivizarea agriculturii; activismul social și politic; însușirea unei perspective ateiste asupra vieții. Discursul este normativ și conservă tradiționalele diferențe și inegalități de gen legate de spațiul public și privat, iar identitatea femeii este construită secundar și în dependență de un actor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și 1988 pe o durată de trei ani, ponderea prezenței lor în Comitetul Central fiind de 2-3 %, în timp ce Secretariatul Comitetului Central nu a cuprins nici un membru femeie pe tot parcursul istoriei sale)26. În același timp a avut loc și colectivizarea anumitor aspecte din munca domestică, cum ar fi facilitățile pentru creșterea copiilor și cantinele publice (deși femeile au continuat să realizeze marea parte a muncilor domestice în plus față de munca la serviciu). În Rusia, femeile erau cele vizibile pe scena
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
prima etapă a regimului comunist, ce se întinde până la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, se vorbește de existența unei crize la nivel familial, conturată pe fondul încercărilor statului de a dezbina societatea. Elementele definitorii ale acestei crize sunt industrializarea masivă, colectivizare, exod rural, școlarizarea, utilizarea forței de muncă feminine. Toate și-au pus amprenta asupra vieții de familie dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că oamenii tocmai ieșiseră dintr-un război devastator, iar revenirea la un climat normal de viața
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
stimulării dezvoltării economice, acest program, prin modificările produse în condițiile materiale de viață ale populației, trebuia să favorizeze apariția unui nou tip uman, al omului nou socialist. Însă pentru crearea acestei noi tipologii umane, transformarea structurii economice (prin industrializare, respectiv colectivizarea agriculturii) trebuia să fie dublată și de o acțiune de educare a populației în conformitate cu comandamentele ideologice ale noului regim politic. În acest context, termenul de educație nu se referă la procesul care are loc în cadrul sistemului național de școlarizare. La
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
s-au detașat două, Nasia Izmi care a realizat "de pe cele patru vaci, o producției medie pe cap de vacă furajeră de 2668 de litri de lapte, iar Memnune Vait-2200 litri de lapte pe cap de vacă furajată"22. 3. Colectivizarea agriculturii Revista Săteanca publica, de asemenea, o serie de articole semnate de femei corespondente, care descriau o imagine idilică a vieții din colective agricole. În acest caz, accentul cădea pe prezentarea beneficiilor materiale pe care munca în gospodăria colectivă le-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a structurării și manifestării identității lor politice. În acest sens, mi-a structurat analiza pe următoarele dimensiuni pe care propaganda comunistă le-a identificat ca definitorii pentru noua identitate politică a femeilor: participarea la cursurile pentru eliminarea analfabetismului și la colectivizarea agriculturii, însușirea unei perspective ateiste asupra vieții, implicarea în acțiuni sociale în beneficiul comunității locale sau viața politică a țării. În același timp, analiza articolelor publicate de Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă au subliniat faptul că deși statul comunist a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu-i pretinde nimeni să fie Rambo, să se bată cu zece inși deodată.) Ceea ce este însă absolut sigur teroarea și frica sunt urmarea brutalității extreme, sălbatice, a represiunii, colectivizării, deportării, execuțiilor (cazul Căciulați etc.), condam și cultură nărilor, regimului de exterminare din închisori etc. etc. în închisoare am auzit o formulă spirituală: Victime ale statisticii. Arestăm, cu alte cuvinte, 4-5% din populație, ca restul de 95-96% să stea cuminte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cadrele din armată, miliție și Securitate). Când veneau În sat, ei aduceau prestigiul noilor poziții și recoltau respect, teamă și chiar admirație pentru reușitele lor. Cei rămăși În sat se afundau În greutăți și anonimat, iar când a venit tăvălugul colectivizării, au pierdut tot. Nu mai aveau unde pleca, erau deja „Însemnați” de „originea socială nesănătoasă” și au fost nevoiți să accepte noul statut pentru a nu muri de foame. După primele Încercări ale regimului de a gestiona gospodăriile colective prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
istorică, evocată adesea În familia noastră, a fost urmată de multe consecințe. Dar cea mai gravă a fost inocularea fricii În noi toți, o frică intrinsecă, paralizantă, dezumanizată. Rezistență și frică, ce combinație! Eram student, părinții dăduseră pământul, se făcuse colectivizarea, dar mai aveam o fâșie În „folosință”, pentru nevoile familiei. Era vacanță, septembrie, Înainte de a Începe cursurile la facultate, mă invita mama să vedem ogorul, dacă nu e cazul să tăiem porumbul. Dar mai ales să vorbim, să evocăm alte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
moștenite de la părinți și bunici, pe vechile lor amplasamente, acolo unde Înaintașii i-au legat de un loc care-i Încărca cu energie și puterea de a nu uita. Dar a doua și a treia generație, după ce au trecut prin colectivizare, au uitat deja de această legătură afectivă, pământul recuperat le creează adesea probleme de gestionare și de atitudine; pare că pământul a ieșit din universul spiritual al satului. M-a Împins spre acest subiect o afacere recentă cu un rest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al lui Vasile Pavelcu, din 1943, „timpul și spațiul În lumea rurală”, inclus Într-un volum, Perspective, publicat la cunoscutul Institut de Arte Grafice al tipografului ieșean Athanase Gheorghiu. Lumea rurală, scria psihologul ieșean, Înainte de a veni noul regim și colectivizarea, are o altă Înțelegere asupra spațiului, țăranul percepe pământul prin intermediul efortului necesar pentru a-l străbate, al familiarizării cu drumul, distanța, relieful. Spațiul, locul, vatra nu-i o realitate anonimă, „prin proprietate, el se incorporează În structura personalității, devine parte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al purității. Delațiunea ca aspirație de purificare, ce ironie a sorții! Toți ascund câte ceva, mizând pe incapacitatea celorlalți de a descoperi secretul. Superficialitate, derizoriu și trăiri adânci, dar secrete - aici e cheia cu care descifrăm schimbarea identității satului, supus prin colectivizare. Și aici e invenția, izvorâtă de cea de-a doua profesiune a romancierei. Poartă cu toții - cu ei, În ei - pui zămisliți de fantoma ascunsă În moara părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]