3,570 matches
-
așa natură încît porecla Indolenta se motiva deplin. Ioana solicita atenția bărbaților, nu făcea nimic spre a-i capta, juca pasiunea ca o actriță pe scenă, care știe că nu-i cazul a descinde în sală. După cele mai vibrante colocvii, Ioana se depărta cu un calm glacial, ca după recitarea unui rol. Era imposibil a citi vreo decizie în privirile ei. Un astfel de stil apatic excita de altfel în cel mai mare grad și dădea timizilor impresia unor dificultăți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cotizația. De la Conțescu, Ioanide află că guvernul începuse a urmări iar cu severitate mișcarea subversivă și a face arestări, în scopul de a o intimida. Erau de față, ca întotdeauna, în casa lui Conțescu și alte rude stând într-un colocviu, aparent fără vreo intenție practică, asupra situației. Fratele de la Cluj al lui Conțescu fusese numit secretar general la un minister. Ioanide rugase tot pe Butoiescu să caute discret adresa lui Tudorel de pe scrisoarea de la sucursala firmei Manigomian. Rezultatul fu surprinzător
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a se repezi pe ele. - Putea, adăugă ea, să ți se întîmple ceva și mai rău, să-țifrîngi șira spinării. Astfel, un alibi fu improvizat cu gingășie pentru cazul lui Tudorel, care scăpă de umilință. În schimb, Ioanide avu un colocviu cu Pica. - Ascultă, Pica, zise el, dă-mi o mână de ajutor. Ce se petrece în casa noastră mă pune pe gânduri. - S-a întîmplat ceva rău? Întrebă fata, cam emoționată. - Ei, parcă nu știi?... Doru al tău... - Doru n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Gulimănescu, care însă ei înșiși se fereau de manifestări deschise. Aceste circumstanțe agravară ironia permanentă de indecizie de pe fața lui Dan Bogdan, a cărui fizionomie suferea de la o vreme de un sarcasm cronic. Cu acest facies intră Bogdan în colocviu cu Ioanide. - Am să-ți spun, zise el, un lucru cam supărător. Te rog să nu mi-o iei în nume de rău. - Mă rog... - Cred că e datoria mea să te previn, ca să poți lua măsuridin vreme. Ioanide făcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vă supărați, dumneavoastră continuați a pune chestiuni improprii, de natură a crea o atmosferă defavorabilă acuzatului. Acuzatul: Pot să răspund, domnule președinte. Întâi de toate, n-am fost eliminat, neexistând un motiv serios pentru asta. E adevărat, am avut un colocviu cu unul din profesori, care vorbea în numele direcției, și acesta (nu-mi permit a-i revela numele) m-a consiliat, aș putea spune chiar m-a rugat, să mă retrag din seminar, deoarece zicea că ideile mele, foarte juste, "sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în fața Ioanei. Cafeaua cu lapte și ceaiul reprezentau polii vieții lui interioare. Îi plăcea să se amplifice verbal, să facă și în intimitatea amoroasă un fel de depoziții. Obiceiul declarațiilor publice îi intrase în sânge. Sistematizând sub-stanța din mai multe colocvii, iată cam ce împărtăși Pomponescu Ioanei: - Să nu te miri, Ioano, c-am fost surprins de neînțelegereanoastră. Oamenii de felul meu se resemnează cu greu la o asemenea pierdere, pentru că găsesc cu dificultate ceea ce le trebuie. Noi (Pomponescu voia să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niciodată "cadavru"), cu fum și miros de combustie, îi dădea dezgusturi, cenușa reprezenta pentru ea o substanță înjosită. Să ții un om într-un borcan era pentru ea culmea profanării. Mormântul bine organizat făcea cu putință vizitele la date fixe, colocviile mute. Mortul remarca absența rudelor, suferea de solitudine. De aceea, madam Ioanide aștepta o zi când Ioanide ar fi avut un aer mai consolat ca să-l îndemne să facă planul unui monument pentru Pica. Ioanide, la rândul său, ca și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu receptase suficient trecerea Pichii de la faza de elevă de școală la aceea de domnișoară. Fetița în uniformă nu se racorda bine cu Pica mândră și voluntară în sentimentele ei din ultima vreme. Erau două ființe deosebite. Ioanide amânase mereu colocviul strâns cu Pica, și acum, când ar fi dorit să stea de vorbă, să-și cunoască fata, aceasta era "absentă". Ioanide simți nevoia de a reconstitui pe Pica și recurse la anchetă. Întâi intră în odaia Pichii, care rămăsese intactă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nimănui. 1903." Inscripția fusese continuată mai jos, cu o scriere asemănătoare, însă fină, descărnată: "rezervînd-o fiicei mele, Pica Ioanide. 1931", și urma apoi iscălitura Pichii. Deci la o distanță de aproape treizeci de ani, Ioanide și Pica se întîlniseră în colocviu ideal, într-un text de carte. Ioanide scrisese în 1903 pe marginea cărții, copiind probabil din opera în volum a lui La Bruyére, în locul unde era alt extras din moralistul francez, următoarele: "Il y a d'étranges pères, et dont
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să se înființeze una de geografie, întrucît cunoașterea solului sub raportul peisajului și al materialului este de cea mai mare importanță pentru arhitect. Arta arhitecturii, nefiind abstractă, nu se poate dispensa de geografie. Pomponescu încercă să-și însenineze gândurile în colocvii cu Ioana. Nu s-ar putea spune că aceasta îl primi cu indiferență, având în vedere placiditatea ei obișnuită. Însă îl trată cu o privire stânjenită, în care se ghicea compătimirea. Ceea ce se petrecuse înainte cu Ioanide se repeta acum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adevărul pe care îl admitea în ele. Din moment ce Gavrilcea parvenise, meritul constând în acest unic fapt nu se putea tăgădui. Pomponescu se sili să elimine din convorbirea sa cu Ioana tot ce avea raport la viața publică și să transforme colocviul într-o intimitate sentimentală. Indolenta acceptă jocul numaidecât, așa cum o actriță primește a repeta până la perfecta punere la punct scena G. Călinescu sărutării. În mișcările ei era ceva factice. În felul cum îmbrățișa și săruta, în tolănirile ei pe divan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai scump. Ioanide zise în gînd: "Tușul!" - N-ar fi rău, spuse madam Ioanide, să intervii pe lîngăacest nefast Gavrilcea să ne scutească de o asemenea onoare penibilă. " Nu-mi spui nimic de tuș!" gândi arhitectul, din ce în ce mai impacient. Astfel urmă colocviul între madam Ioanide și amuțitul Ioanide, fără ca cea dintâi să facă vreo cât de mică referință la comision. Madam Ioanide se ridică de la masă, invitând pe Ioanide să treacă în odaia de lucru. - Ți-aduc cafeaua acolo!"Sper, își zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe un fotoliu, cu picioarele întinse pe un altul, pus invers, având alături pe Gonzalv și pe Erminia, cel dintâi cu servieta pe genunchi, cea din urmă cu o dantelă la care lucra cu iglița. Cum ședeau astfel într-un colocviu mut, Conțescu făcu un semn din ochi către Erminia, arătând în direcția Gonzalv. Acesta, cu palmele pe servietă, moțăia, răzbit de oboseală, clătinîndu-se pe scaun de somn. Deodată servieta îi alunecă pocnind pe parchet și-și revărsă conținutul de broșuri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reed. L'Harmattan, 1988) COPANS J., 1991 "De l'anthropologie des travailleurs à l'anthropologie de l'entreprise: hypothèses africanistes", Journal des anthropologues, 43-44, 29-37. COPANS J., 2000 "L'anthropologie sociale n'est-elle pas née, au fond, des mines?", actele Colocviului "Formes de mobilisation dans les régions d'activités minières" (Béthune, 24-26 mai 2000), Lille, IFRESI/ Anthropologie du bassin minier. CORDELIER S., 1997 La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris. CORIAT B. și WEINSTEIN O., 1995 Les nouvelles théories
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Embeddedness", American Journal of Sociology, 91, 3, pp. 481-510. A se vedea excelenta sinteză a sociologiei economice americane de după 1985 prezentată de B. Convert, "Le renouveau de la sociologie économique", Journal des anthropologues, 84, 2001. 28 Mouhoub El Mouhoud (comunicare orală), colocviul "Transformations du travail et croissance économique", Travail et Mondialisation, IRD/IREPD, Grenoble, 2-3 decembrie 1999. 29 De exemplu C. Geffray, Chronique de la servitude en Amazonie brésilienne, Karthala, Paris, 1995. 30 Lucrarea lui C. Quiminal (Gens d'ici, gens d'ailleurs
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
s Peasants. The Anthropology of a Revolution, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. * Articol apărut în Journal des anthropologues, nr. 84, 2001, sub titlul "Quelques questions et orientations de l'anthropologie face à la mondialisation". 72 A se vedea de exemplu colocviul AISLF (Association internationale des sociologues de langue française), "Une société monde?", iulie 2000, Quebec. 73 Cf. intervenția lui D. Hervieu-Léger în cadrul colocviului AISLF. 74 B. Badie, Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris, 1995; La fin des territoires, Fayard, Paris, 1999
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
titlul "Quelques questions et orientations de l'anthropologie face à la mondialisation". 72 A se vedea de exemplu colocviul AISLF (Association internationale des sociologues de langue française), "Une société monde?", iulie 2000, Quebec. 73 Cf. intervenția lui D. Hervieu-Léger în cadrul colocviului AISLF. 74 B. Badie, Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris, 1995; La fin des territoires, Fayard, Paris, 1999; B. Hibou, La privatisation des États, Karthala, Paris, 1999; A. Colonomos, Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris, 1999. 75 Cf. de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestuia fiind publicată sub titlul "Actualités ethnologiques des phénomènes industriels. Une perspective programmatique" în L'Homme et la société, 138 (4), 2000, pp. 105-122. 84 J. Copans, "L'anthropologie sociale n'est-elle pas née, au fond, des mines?", Acte ale colocviului "Formes de mobilisation dans les régions d'activités minières" (Béthune, 24-26 mai, 2000), Lille, IFRESI / Anthropologie du bassin minier. 85 Cf. G. Balandier, Sociologie des Brazzavilles noires, Paris, 1955, și postfața lui Jean Copans la ediția din 1985, Presses de la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
d'agir, Paris 2000. 107 D. Bachet, "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 2000, pp. 177-209. 108 Disciplina pare a redescoperi astfel distincția dintre "serviciu" și "muncă", precum și eterogenitatea situațiilor pe care le acoperă aceste noțiuni (cf. Colocviul revistei Sociologie du travail, decembrie 1999). Lucrările care sunt plasate în aceste contexte extraoccidentale ignorate de sociologia muncii franceză, care se concentrează aproape exclusiv asupra țărilor industrializate, ca și când acestea ar aparține unor realități radical diferite cunosc însă de multă vreme
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Acesta a fost primul "mare șantier" al SER; efectuarea de anchete naționale, pe domenii specializate, pe tipuri de public și pe locuri; politica de comandare a anchetelor prin intermediul ofertelor publice. Una dintre acestea (2001) privește tocmai practicile culturale în vederea unui colocviu (2002). Ministerul încearcă astfel să se asocieze cu anumiți universitari specialiști în cultură pentru a prelua de la ei unele concepte, în timp ce cercetătorii găsesc finanțări pentru a efectua lucrări care vor avea toate șansele să fie difuzate. Printre cele mai cunoscute
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
efectuează anchete privitoare la expozițiile temporare și la colecțiile permanente. Rapoartele întocmite sunt comunicate echipei de conducere, precum și principalilor responsabili cu relațiile publice (mediatecă, comunicare, serviciu pedagogic, audi-torium, vânzare de bilete...). În plus, ea stabilește legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de cealaltă: în cadrul instituțiilor publice sau private, motivația este, cu siguranță, mai mare, iar studiile, mai sistematice, în măsura în care ele depind de public; în mediile universitare, în schimb, cercetătorii au înainte de toate interese "academice", care se traduc prin participarea la colocvii, prin comunicări orale, pregătirea cursurilor, redactarea de cărți și articole. Această prezentare nu trebuie să ne lase să credem că există o separație strictă între mediile universitare, administrații și sectoarele profesionale. Contactele sunt numeroase. Indivizii care au trecut dintr-o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
februarie 2002, p. 27, după "Entre exception culturelle et culture de l'exception", în Revue de la concurrence et de la consommation, nr. 124, noiembrie-decembrie 2001). Economia culturii se dezvoltă în Franța din anii 1970 și 1980 într-un mod destul de dinamic (Colocviul de la Avignon, 1985). În privința alianței cam diabolice între cultură și economie, ea a decis să răspundă destul de unanim că aceasta era doar o falsă problemă. În prezent, studiile economice despre publicuri fac furori, iar la cursurile de gestiune se predau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
2001 și Matellart, 1995). Tabelul 4. Producătorii de cunoștințe despre practicile culturale CINE? Actori DE CE? Interese de cunoaștere CUM? Metode de cunoaștere REZULTATE Reprezentări ale publicului Statistică publică INSEE, Ministerul Culturii Logică politică: ajutor în decizie și evaluare Logică academică (colocvii, colaborări cu universitari, publicații) Culegere de date Apeluri de oferte pe lângă universitari Anchete cantitative Seminarii Indicatori Anuare statistice Publicații Centre de documentare Profesioniștii culturii din sectorul comercial Vânzarea și difuzarea bunurilor culturale în mod eficace Rentabilizarea investițiilor Sondaj, marketing Cercetări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Apel la firmele private specializate în opinia publică Publicuri-țintă: în funcție de vârstă, competențe sau "handicapuri" sociale Evaluarea utilizărilor și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea finanțării, rol de consiliere sau expertiză Anchete Colaborări cu profesioniștii, comenzi, apeluri de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]