8,620 matches
-
continuare de interferențele externe distorsionante. În final, cercetătorul va influența grupurile în mod intenționat, prin aplicarea diferențiată a variabilei independente. Drept consecință a controlului cercetătorului asupra situației experimentale, acesta va reuși să garanteze gama de variație dorită pentru variabila independentă. Compararea rezultatelor variabilei dependente la nivelul grupurilor va pune bazele concluziei. Din pricina faptului că un experiment formal are drept condiție esențială controlul complet al cercetătorului, acesta nu poate utiliza eșantioane extrem de mari, așa cum s-ar cere la stabilirea acordului fin al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dacă l-am considera pe Y cu o variație independentă. Provizoriu, putem trage concluzia că un volum mai mare de cheltuieli ale statului pentru autostrăzi pare a reduce numărul total de accidente mortale. Testarea semnificației folosind t se bazează pe compararea tendințelor centrale și necesită variabile constituite din valori continue. Acest fapt ne sugerează că ar trebui să existe și alte forme de testare a semnificației la dispoziția cercetătorilor. De exemplu, distribuția F se bazează pe analize de variante (ANOVA) și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
următoarele două decenii, subliniind că „trebuie să ne așteptăm la o diminuare a mobilității structurale care va conduce la un risc crescut al declasărilor sociale, mai ales pentru tinerii cu profesii intermediare.” (apud Attias-Donfut, 2000, 649) Mobilitatea socială, definită prin compararea categoriilor profesionale ale generațiilor succesive, poate fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
649) Mobilitatea socială, definită prin compararea categoriilor profesionale ale generațiilor succesive, poate fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații, sociologii francezi au introdus o evaluare subiectivă a mobilității sociale cu ajutorul Întrebării următoare : „Credeți (aveți sentimentul) că ați reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vine de la bunică, aceasta solidarizându-se cu tânăra mamă). În mod surprinzător, rezultatele anchetei trigeneraționale arată o creștere continuă a investiției din partea bunicului din generația intermediară: ajutorul concretizat În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul bunicilor În acest moment al ciclului vieții, În care copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intergeneraționale: a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații; c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții despre raporturile dintre ele Însele, cât și practicile culturale sau de Întrajutorare manifestate au condus la apariția simultană a continuităților, dar și a schimbărilor curente. Practicile de Întrajutorare Între generații, ajutorul financiar dat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă perspectivă, microși macrosocială. În ceea ce privește dimensiunea temporală, aceasta este dată prin compararea unor generații succesive. În acest context Însă, efectele de generație și cele ale circuitului de viață sunt greu de disociat. Chiar și atunci când acest lucru a fost posibil, Întrebările retrospective au fost adresate cu scopul de a se putea compara
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Contribuțiuni de artă și tehnică populară (1910), Agricultura la români (1913), Cromatica poporului român (1914). Socotite „primele lucrări pe aceste teme în etnografia românească”, aceste studii, deși descriptive, „servesc și azi ca puncte de sprijin în abordarea unor probleme sau compararea unor elemente de cultură materială” (I. Vlăduțiu). Alte cărți au în vedere obiceiurile calendarului popular: Sărbătorile de vară la români (1910), Sărbătorile la români. Crăciunul (1914); Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului (1914). Folcloristul credea că a
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
implicite sau explicite din cele mai diverse și care comunică prea puțin între ele. Când este vorba despre tranziția românească, un sentiment acut al diferenței este asociat cu accentuarea unei inferiorități naționale funciare, astfel că împreună ajung chiar să excludă compararea relevantă cu alții în spațiul modernității actuale. Pseudomodernizarea comunistă nu ar fi făcut decât să înghețe istoria și chiar să ne fi readus într-un secol al XIX-lea de care aproape că încă nu ne-am despărțit; ritmul tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și temeri, deși probabil nu am reușit să le depășesc ecourile pe de-a-ntregul. Să admitem că este greu să te desprinzi de atracția gravitațională a unor moduri clasice de gândire, mai ales când crezi în obișnuitul echilibru academic al comparării termenilor, și că este greu să treci cu ușurință de la trecutul cufundat în istorie la prezentul animat de reflectoarele trăirii. Postcomunismul îl trăiesc atât de intens, încât nu aș dispune de acea necesară distanță pentru a-l vedea clar. Postmodernismul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adeseori contradictorii. Varietatea lor este însă puternic influențată de modul în care sunt decupate, ordonate și caracterizate perioadele modernității în timpul și spațiul social. Să urmărim, în capitolele primei părți, un mod de caracterizare a perioadelor modernității și apoi unul de comparare. Trebuie spus de îndată că aceste moduri sunt eminamente sociologice, cu avantajele, dar și cu dezavantajele ce le sunt inerente. Oricum, vom urmări concomitent paradigmele organizării sociale și paradigmele sociologice care le-ar corespunde, întâlnirile și despărțirile lor, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relația contractuală, disiparea și scăderea încrederii interpersonale sau diminuarea crescândă a controlului social și moral al comunității de apartenență se amplifică și chiar devin permanențe în noua societate. Ieșirea din societatea tradițională și consacrarea celei moderne erau analizate fie prin compararea uneia cu cealaltă, pentru a demonstra o anume superioritate și a fixa temeiurile unei opțiuni (de exemplu, întoarcerea în trecut și respingerea a tot ceea ce ține de emergenta modernitate sau plonjarea în viitor și respingerea trecutului), fie prin concentrarea asupra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
plonjarea în viitor și respingerea trecutului), fie prin concentrarea asupra tranziției, pentru a găsi resurse de vindecare a unei patologii sociale crescânde. Ce spun occidentalii despre tranziția lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de tip evoluționist: compararea și contrastarea sfârșeau prin a celebra cel mai adesea societatea modernă și necesitatea dezvoltării ei lineare și progresive. Mai apoi, așa cum am menționat, sociologii din ultimul pătrar al secolului XX și din prezent au început să demonstreze că societatea capitalistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate, așa cum am văzut, de sociologi și nu numai de ei, începând cu perioada Iluminismului. Ele s-au centrat mai ales pe compararea modernității cu caracteristicile societăților tradiționale și au urmărit să dea seamă de un tip de tranziție, adică pentru a descrie un mod de despărțire de lumea tradițională, dar și de continuitate pe calea modernității. Rațiunea unei asemenea abordări este simplă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și neintenționate cu proiectul instituirii în cadrul contextului dat de constrângeri, facilități sau stimulente exterioare sau interioare sistemului. Odată cu comparația, este activat și un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-au confruntat în anii ’90 și continuă să se confrunte cu o puternică dezagregare. Distanțarea față de autoritățile publice ale statului și față de instituțiile politice se produce cu rapiditate. Apar noi biografii personale și sunt intens solicitate abilități individuale de comparare a alternativelor și opțiunilor pentru a hotărî în mod independent asupra cursului acțiunilor proprii. Multe organizații ale trecutului regim fie au dispărut, fie s-au transformat până la a face imposibilă recunoașterea lor. O mulțime de ocupații noi au apărut odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vieții individuale a început să pună în evidență jocurile oportunităților și riscurilor individuale ale bogăției și sărăciei. Persistența într-o stare sau alta de-a lungul timpului vieții personale a început să fie comparată cu distribuția socială a inegalităților. Din compararea distribuției sociale cu persistența individuală a rezultat: a) tendința de creștere și multiplicare a inegalităților, b) individualizarea oportunităților și a riscurilor asociate inegalităților și c) mobilitatea individuală într-un spațiu social inegalitar. Mai întâi, să ne referim la distribuția socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
EC, Towards a European Research Area, 2000, COM (2000)6. IDP Australia, The Global Student Mobility 2025 Report, IDP Australia, Canberra, 2002. Lesley Wilson, Lazăr Vlăsceanu, Transnational Education and the New Economy: Delivery and Quality, p. 172, UNESCO 2001. Pentru comparare, vezi și: J. Knight, „Crossborder Education in a Trade Environment: Complexities and Policy Implications”, în The Implications of WTO/GATS for Higher Education in Africa, Association of African Universities, Accra, 2004; S.Z. Cunningham, L. Ryan, S. Stedman, S. Tapsall
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Integrarea în Uniunea Europeană implică schimbarea de valori și comportamente, alinierea nu numai din punct de vedere legislativ, ci și comportamental la normele europene. Un prim pas în acest sens îl reprezintă contactul cu societățile din statele membre ale Uniunii și compararea cu acestea. Pentru a ne putea adapta la noul mediu social, trebuie ca, în primul rând, să constatăm unde ne află în raport cu celelalte state, să interiorizăm diferențele, iar apoi să vedem ce ni se potrivește și ce nu din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tabelul 2. Pe ultima coloană este prezentată performanța reală a sportivei. În figura 1 se prezintă graficele de aproximare a valorilor prin cele patru funcții propuse. Analiza erorilor și concluzii În urma prognozării realizate folosind metode numerice de calcul și a comparării valorilor rezultate cu datele reale obținute de sportivă în activitatea competițională au rezultat erorile relative prezentate în tabelul 4. În urma evaluării erorilor se constată că cea mai bună prognozare este cea care are la bază aproximarea prin funcții exponențiale. În
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
a datelor cercetării: metoda autoobservației, metoda observației, experimentul psihopedagogic, metoda anchetei, metoda convorbirilor, metoda cercetării documentelor, metoda testelor; 2. Sistemul metodelor de prelucrare matematico-statistică și interpretare a datelor cercetării: organizarea și prezentarea, reprezentarea grafică, determinarea unor indici statistici, clasificarea/ordonarea, compararea/raportarea; 3. Metode de verificare și evaluare a rezultatelor cercetării: observația curentă, chestionarea sau examinarea orală. Conținutul experimentului Experimentul pedagogic a fost derulat în perioada octombrie 2007 - mai 2008, cu următoarele etape subsecvențe: Octombrie 2007 - interval dedicat etapei constatative, la
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
exagerat de dependentă de sondajele de opinie și de metodele cantitative. În cazul în speță, când datele utilizate de autor privesc aspecte identitare, emoționale și atitudinale foarte complexe și puternic ideologizate-politizate, se recomandă prudență maximă, așa cum se desprinde și din compararea sondajelor desfășurate în limbile „minoritare” despre care vorbeam în prima secțiune cu sondajele în engleză. De pildă, respondenții negri au, ca și concetățenii lor albi, o părere bună de ansamblu despre Statele Unite, în spiritul unui discurs public optimist și autosatisfăcut
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în timp ce o disciplină de laborator din anul III va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare a fișelor vor putea reieși cu claritate statutul fiecărei discipline în planul specializării și ponderea acestora la nivelul planului de învățământ; compararea fișelor disciplinelor între ele și a acestora cu planul de învățământ va permite identificarea aspectelor redundante și a eventualelor omisiuni în raport cu cerințele generale ale programului de studiu (Strategia Universității din București privind Spațiul European al Învățământului Superior, 2005). Pe baza
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Codul Penal în vigoare. 2. Cunoașterea de către studenți a definiției, precum și a elementelor componente ale infracțiunii. 3. Identificarea trăsăturilor caracteristice infracțiunii, care o delimitează de infracțiunea de „furt”, dar și de infracțiunile relative la siguranța persoanei (loviri, alte violențe). 4. Compararea de către studenți a asemănărilor și deosebirilor infracțiunii de „tâlhărie” cu/față de infracțiunea de „șantaj”. 5. Caracterizarea trăsăturilor caracteristice ale: - elementului material al faptei; - urmăririi imediate; - momentului consumativ; - laturii subiective; - laturii obiective. privind infracțiunea de „tâlhărie”. 6. Valorificarea potențialului intelectual al
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
metode. Acestea se referă la faptul că anonimatul lor permite examinatorului: • realizarea unei aprecieri mai puțin influențat de părerea pe care și-a format-o asupra elevului; • fac posibilă verificarea tuturor elevilor referitor la însușirea unui anumit conținut, ceea ce favorizează compararea rezultatelor; • oferă elevilor timizi sau celor care-și elaborează mai lent răspunsurile posibilitatea de a-și expune nestânjeniți cunoștințele. În schimb, comparativ cu examinările orale, verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ale elevilor în formularea răspunsurilor să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]