3,295 matches
-
buchetului care, prin compoziția sa, este o prezentare mimetică a întîlnirii celor doi îndrăgostiți (de la inocența primelor flori la tumultul celor din urmă, ce precedă apariția macului masculin), avînd o finalitate care incită, subliniată de comentariul naratorului. Știind că astfel comparatul (femeia) și comparantul (vegetalul) își schimbă în permanență atributele, Balzac ajunge la sugestia senzualității evitînd trivialitatea unei comparații de la termen la termen. (15) În jurul gîtului revărsat al glastrei de porțelan, închipuiește-ți un fel de volan, de mănunchiuri albe de șerpariță
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
șerpuit, gulerul de blană să se desprindă de pe umerii femeii în vîrstă și să descrie pe mocheta roșie o linie curbă în formă de S... Reamintim că am definit metaforele intradiegetice (p. 68) ca metafore ale căror elemente, comparant și comparat, aparțin aceleiași diegeze. Or, este suficient ca elementul comparant, odată stabilit, să se extindă pentru a dezvolta o celulă narativă, adevărata producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
jumătate de secol, disociind universul literar de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos, dar acum coboară în adâncurile ființei sale și scrie versuri cu rezonanțe de orgă. Avatariile sufletești multiple dezrădăcinarea, incomunicarea, abandonarea în mediu ostil fac din opera sa nu numai un document istoric, ci
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vrea tu, ești la cârma oricărei nave în derivă. Și aceasta este așa de zdruncinată încât poate fi considerată pe cale de a se scufunda: rămâne încă epava susținută de umerii tăi". Fără îndoială, poetul se gândește la propria-i situație, comparată deja, tot de el, cu o navă săltată de talazurile mari, gata gata să se scufunde 387. Totuși, cuvintele merg dincolo de cazul particular al lui Ovidiu, pentru a îmbrățișa situația generală a imperiului. Se știe că nava era adesea interpretată
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
deoarece probabilitatea existenței diferențelor de medii este mai mare decât acest maxim admis (convențional). Pentru cazurile în care se satifce această condiție, se urmărește semnul care precede notă ț, pentru a putea sesiza care dintre cele două serii de date comparate are media aritmetică mai mare. Concluzii: Perechile de variabile care înregistrează diferențe semnificative (prag de semnificație <=0.05) în evoluția statistică a seriilor de date sunt compuse din: Factorul "energie" factorul "caracter conștiincios" Factorul "energie" factorul "deschidere" Dimensiunea "dezirabilitate socială
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Păcatul originar, sacrificiul fondator, I, Revoluția română așa cum a fost, București, 2009. COPOSU Corneliu, Semnele timpului: articole politice, meditații, atitudini, Editura de Vest, Timișoara, 1997. CORNEA Andrei, ,,Directocrația" și sfârșitul tranziției în România postcomunistă, Centrul pentru Studii Politice și Analiză Comparată, București, 1995. CORNEA Doina, Scrisori deschise și alte texte, Humanitas, București, 1992. CORNEA Doina, Libertate?, Humanitas, București, 2002. COURTOIS, Stephane, Cartea neagră a comunismului, Humanitas, București 1997. CRISTEA, Radu Călin, Luntre și punte. Douăsprezece conversații despre tranziție, Colecția Odiseu, Paralela
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Constantin, Economia românească în perspectiva anului 2000: selecție de studii și alocuțiuni din anii 1998-1999, Editura Băncii Naționale a României, București, 1999. ISĂRESCU Mugur Constantin, Un proiect deschis. Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu: Documente, Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, București, 2000. KLIGMAN Gail, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles, 1998. MARGA Andrei, Anii reformei, 1997-2000, Fundația de Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000. MARINO Adrian, Pentru Europa. Integrarea României
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înclinate în a lua poziții de politică externă care contravin intereselor rusești, ca de exemplu, în ceea ce privește includerea Ucrainei în cadrul NATO sau în ceea ce privește drepturile omului în Caucaz. Probabil cel mai puternic aspect al cărții cercetătoarei Paula Ganga se regăsește în analiza comparată a perspectivei statelor din "vechea" și "noua" Europa. Statele est europene sunt cele mai vehemențe în promovarea necesității de a diversifica nevoile energetice europene întrucât ele cunosc din proprie experiență faptul că Rusia este capabilă să oprească fluxul energetic așa cum
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Moscova, 2005. Smith Karen E., Politica externă a Uniunii Europene, editura Trei, București, 2004. Sokoloff Georges, 'Sources of Soviet Power: Economy, Population, Resources', în C. Bertram (ed.) Prospects of Soviet power în the 1980s, Macmillan, Londra, 1980. Soulet Jean-François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, editura Polirom, Iași, 1998. Staar Richard, USSR Foreign Policies After Détente, Stanford University Press, Hoover Institution, Stanford, 1987. Stent Angela, "Reluctant Europeans; Three Centuries of Russian Ambivalence Toward the West", în Robert
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
participarea întregii colectivități la realizarea ritualului, cu roluri riguros împărțite. Dacă inițiativa aparține tineretului, nu trebuie să deducem că obiceiul se transformase în „folclor de copii”. Din contra, putem conta pe adînca lui arhaitate, fapt ce deschide perspectiva unei cercetări comparate, avînd ca punct de sprijin și de referință cele mai vechi mituri de fertilitate. Pare să se confirme o teză îndrăzneață din tinerețea lui Mircea Eliade: unele obiceiuri carpatice, din circulația vie, se dovedesc a fi mai autentice și mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
motive să cred că vechii greci nu-și reprezentau altfel chipul purtătorului mitic al lînii de aur. Colindul izvorăște din același mental arhaic. În această direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
1983; a fost publicat de Iordan Datcu în mai multe numere ale „Revistei de istorie și teorie literară” și cuprins, apoi, în volumul Studii de folclor, II, „Minerva”, 1988), se dovedește că și Miorița poate constitui o temă de folclor comparat (sintagma îi aparține lui D. Caracostea, dar cu referire la Meșterul Manole); că și ea se înscrie într-o arie geografică imprevizibil de întinsă, ca orice fenomen de cultură ce vine din adîncă arhaitate; că și ea are șansa să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
productivității, relevanță acestor calcule este limitată, tocmai datorită faptului că nu se poate aprecia decât numărul persoanelor care ar fi putut fi expuse mesajului, fără a se putea vorbi cu siguranta despre cîte persoane l-au urmărit într-adevăr. Valoarea comparată a expunerii Aceasta urmărește convertirea spațiului de ziar sau a timpului de emisie dedicat publicității (publicitatea fiind aici înțeleasă în sensul cel mai general, de "a face public ceva anume") pentru companie în suma care ar fi trebuit plătită pentru
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prin conținutul acestora, care poate fi înregistrat, oferi, de asemenea, o imagine despre pătrunderea mesajului și despre rezultatele pe care le-a produs. Costul pe unitate de audiență Acest calcul reprezintă o variantă a celui care stă la baza valorii comparate a expunerii. Astfel, se împarte prețul unui mesaj publicitar la totalul indivizilor care constituie publicul acelui mesaj, calcul în urma căruia va rezulta că prețul pentru o unitate de audiență este mai mic decât acela care ar fi fost plătit pentru
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier Jean Breteau Geografiile simbolice, Carmen Andraș Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru Mass media, Pierre Sorlin Mass media astăzi, Dorin Popa Mass media și democrația, John Keane Mass media și politica, Doru Pop Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan Paradigme culturale complementare. Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu Rațiune și cultură, Ernest Gellner Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cantemir, autor al amplei monografii “Descriptio Moldaviae”ce i-a adus elogiile Academiei din Berlin; ilustrul naturalist Emil Racoviță, primul roman ajuns în Antarctica; matematicienii de marcă Gheorghe Vrânceanu și Grigore Moisil; doctorul Grigore T. Popa, reputat specialist în anatomie comparată; dramaturgul Victor Ion Popa și insolitul Constantin Tănase cu umorul său ascuțit, viguros, sănătos, inconfundabil; Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii. Toate aceste valori compun pentru VASLUI matricea unei identități inconfundabile, de o nesecată vigoare, o identitate ce poartă cu sine
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
vom completa cadrul conceptual identificînd variabilele independente europene și naționale care au o incidență crucială asupra modificării naturii federațiilor europene de partide. 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european Analiza conceptuală e fundamentală în știința politică comparată. Contururile conceptelor centrale trebuie bine definite, pentru a evita confuziile. Se cere, de asemenea, determinarea conceptelor în funcție de dimensiunile și indicatorii lor, precum și a obiectului pe care sînt aplicate. 2.2.1. Definițiile naturii federațiilor europene de partide și problemele lor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
anii 1990 și la începutul anilor 2000, au fost propuse mai ales ipotezele partidelor în sens convențional, confederațiilor, rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor partinice executive și legislative 83. De cealaltă parte, modelul genetic se concentrează pe apariția și evoluția diviziunilor politice și sociale 84. Hix se
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor Cum am menționat anterior, Giovani Sartori a evidențiat că analiza conceptuală este o etapă fundamentală în știința politică comparată 422. Conceptele care nu sînt bine definite conduc la confuzie și la un limbaj eluziv. Conceptele care nu specifică nivelurile de analiză pot genera alte încurcături. Conceptele fără negație sînt universale: se referă la tot. 7.2.1. Definițiile politicilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
May453 și Luciano Bardi 454 s-au arătat "foarte prudenți, sugerînd că programele și declarațiile transnaționale au cel mult o valoare declarativă și nu sînt capabile să orienteze acțiunile FEP"455. La fel, D.-L. Seiler, unul dintre pionierii politicilor comparate, este sceptic față de existența unui sistem de partide europene, din două motive. În primul rînd, consideră că Europa este treaba guvernelor și tehnocraților, pe cînd cetățenii sînt excluși. În al doilea rînd, conducătorii au privat prea mult timp politica europene
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în evidență rolul notabil al europartidelor în procesul politic european. Începînd din 1995, observăm că majoritatea cercetătorilor a constatat influența FEP asupra politicilor publice. După Daniel-Louis Seiler, a trebuit să așteptăm apoape zece ani pentru a vedea reapărînd metoda politicilor comparate. De atunci, această metodă a fost cea mai folosită de oamenii de știință care se ocupau de FEP. În general, e vorba de folosirea instrumentelor analitice dezvoltate în contexte naționale și de aplicarea lor în analiza FEP. În studiul FEP
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
1995)462 În al doilea rînd, Simon Hix a acordat o mare importanță pentru două constrîngeri în dezvoltarea FEP: structura instituțională a UE și dominația intereselor naționale și teritoriale. Într-o altă lucrare, Hix a continuat să folosească metoda politicilor comparate. În primul rînd, și-a schimbat vizibil agenda de cercetare, îndreptîndu-se spre analiza relațiilor de alianțe triunghiulare între FEP cu ocazia CIG463. A folosit cadrul analitic al lui F.-U. Pappi pentru alianțele proprii sistemului german de partide. A dedus
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de la Maastricht 475. Raliindu-se la analiza lui Johansson, Robert Ladrech distinge federațiile mici de cele mari. Doar acestea din urmă ar avea o masă suficientă pentru a influența procesul politic european. În plus, Robert Ladrech a îmbogățit abordarea politicilor comparate prezentînd conceptul de "rețea partinică"476 și impactul asupra agendei europene. El a mai arătat că politicile partidelor europene nu urmează aceeași logică a partidelor politice naționale, din trei motive: structura internațională a UE ca raport între legislativ și executiv
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
conferințele liderilor. În plus, accentul pus de Geoffrey și Pippa Pridham pe abordarea integrată trebuie completat. Mai întîi, ar fi utilă examinarea contextului guvernării europene pe niveluri multiple, pentru o situare precisă a activităților federațiilor. Apoi, este importantă folosirea abordării comparate, care permite, eventual, completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
europenizare. 10.4.2.1. Analiza europartidelor: spre o sinteză a paradigmelor Pentru a analiza europartidele, Geoffrey și Pippa Pridham au distins mai întîi două abordări 739. Prima constă în aplicarea modelelor derivate din experiențele naționale și federale. Este abordarea comparată, care poate permite analiza sistemelor partinice europene. Temele avute în vedere sînt identitatea, ideologia, apariția tendințelor de stînga/dreapta între și printre partidele membre ale unei federații în probleme specifice, exercițiul programatic, relațiile structurale și celelalte forme de comportament politic
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]