1,857 matches
-
septembrie 1937 lucrează ca proiectant la fabrica de motoare de avion, punând la punct compresoarele de supraalimentare cu acțiune mecanică ale motoarelor de avion fabricate acolo. Apoi, până în 31 ianuarie 1938 este șef de secție la încercarea prototipurilor și a compresoarelor. În continuare, până la sfârșit îndeplinește funcțiile de inginer șef al Serviciului de încercare a motoarelor, inginer șef al Serviciului de fabricație al motoarelor și director adjunct al Fabricii de reparat motoare de avion. După încheierea activității la IAR, între anii
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
catedrei ca profesor consultant, conducând lucrările de doctorat până la data decesului, survenit în 25 noiembrie 1976, în urma unei boli necruțătoare. Urmare a cercetărilor efectuate la IAR publică lucrările "Calculul de rezistență al elicelor aeriene, Efectul giroscopic asupra elicelor aeriene" și "Compresorul motorului de avion", lucrare distinsă în anul 1940 cu premiul „Adamachi” al Academiei Române și cu premiul I al Cercului Aeronautic Român. După al Doilea Război Mondial, în paralel cu elaborarea cursurilor de termotehnică necesare studenților, colaborează la redactarea unor lucrări
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
de a asigura scafandrului: O mască facială integrală are următoarele elemente componente: Detentorul este alcătuit numai din etajul II și are rolul de a asigura scafandrului aer sau alt amestec respirabil la presiunea mediului ambiant, la cerere. Amestecul gazos de la compresor sau baterie de butelii este transmis prin intermediul furtunului de alimentare din cablul ombilical la etajul II, care echilibrează presiunea acestuia cu presiunea exterioară a apei numai atunci când scafandrul inspiră. Etajul II este reglat pentru a permite fluxul de gaz la
Mască de față integrală (scufundare) () [Corola-website/Science/315333_a_316662]
-
Frânarea este realizată cu ajutorul unor saboți mari ce presează roțile motoare. La începutul locomotivelor cu abur, aceștia erau acționați manual, pe fiecare vagon, de frânari. În 1869 George Westinghouse a avut ideea să acționeze frânele cu aer comprimat generat de compresoare și pompe acționate cu abur și care de obicei sunt montate în partea laterală a cazanului sau în fața camerei de fum. Alternativa frânelor cu aer era reprezentată de frâna cu vid, în care este folosită o mașină cu abur pentru
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
acoperământul de gheață veșnic al regiunii. Intrarea seifului are o concepție futuristă cu câteva oglinzi metalice care reflectă razele soarelui în timpul zilei și strălucesc în întunericul nopții, fiind realizate de artistul norvegian Dyveke Sanne. La intrarea în seif se află compresoare care răcesc interiorul buncăr-ului. Interiorul tunelului a fost întărit cu o structură circulară din oțel, pentru a evita pericolul unei alunecări de teren datorită eroziunii muntelui în care a fost construit seiful. Conservarea plantelor în seif este ofertă ca
Longyearbyen () [Corola-website/Science/309086_a_310415]
-
Un compresor este o mașină termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un recipient, prin micșorarea volumului său. Compresoarele comprimă aerul de la o presiune inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
Un compresor este o mașină termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un recipient, prin micșorarea volumului său. Compresoarele comprimă aerul de la o presiune inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
o mașină termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un recipient, prin micșorarea volumului său. Compresoarele comprimă aerul de la o presiune inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele sunt mașini generatoare antrenate de un motor electric, cu ardere internă, sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele sunt mașini generatoare antrenate de un motor electric, cu ardere internă, sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau printr-o transmisie mecanică, motorul furnizînd energia mecanică necesară
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele sunt mașini generatoare antrenate de un motor electric, cu ardere internă, sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau printr-o transmisie mecanică, motorul furnizînd energia mecanică necesară funcționării. Compresoarele de aer cele mai răspândite sunt cele industriale, care au
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele sunt mașini generatoare antrenate de un motor electric, cu ardere internă, sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau printr-o transmisie mecanică, motorul furnizînd energia mecanică necesară funcționării. Compresoarele de aer cele mai răspândite sunt cele industriale, care au presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
de un motor electric, cu ardere internă, sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau printr-o transmisie mecanică, motorul furnizînd energia mecanică necesară funcționării. Compresoarele de aer cele mai răspândite sunt cele industriale, care au presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
Compresoarele de aer cele mai răspândite sunt cele industriale, care au presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
răspândite sunt cele industriale, care au presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
industriale, care au presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
presiuni de 6-10 bar. Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar, iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar. După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
se pot clasifica în compresoare volumice și compresoare dinamice. În compresoarele volumice creșterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
prin închiderea gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric are ca parte principală un cilindru
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric are ca parte principală un cilindru prevăzut cu un sistem de răcire (aripioare de aer sau cu apă). În cilindru este montat pistonul, care este etanșat față de cilindru
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric are ca parte principală un cilindru prevăzut cu un sistem de răcire (aripioare de aer sau cu apă). În cilindru este montat pistonul, care este etanșat față de cilindru cu niște segmenți. Cilindrul se termină cu carterul (o cutie care
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
un capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele automate de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi acționată de o tijă și un mecanism cu arbore cotit. Numai membrana și
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]