17,971 matches
-
Bosfor, la Constanța ... Dar e glas, și numai glas! Glasul lui Gheorghe Turda nu e pas pe calea lungă a cântecului, e șir de scări spre văzduhul Maramureșului. Vulturii îl recunosc și Iza îl scaldă în cristelnița vadului nemuritor. Notarul comunal de la Săpânța a înmânat părinților lui Gheorghe Turda nu un act, ci un stih, pe care ei l-au pus pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
printr-o enumerare de proiecte rostite, de această dată cu însuflețire, cu siguranța unui om care știe exact ce dorește, renunțând la modestie și la timiditatea celui lăudat, ceea ce urmează să facă: Sat de vacanță în comuna Pădureni; Reabilitarea Bibliotecii Comunale - prin aducerea acesteia la standarde europene, bibliotecă ce deține aproape 20.000 de exemplare - fond de carte în momentul de față; Dotarea și reabilitarea unităților educaționale de pe raza comunei; Înființarea unui centru pentru persoane vârstnice la Văleni; Infrastructură; Alimentare cu
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
proiectelor continuă. Sunt foarte multe și, cu siguranță, de vei reveni la Pădureni, drag călător, vei fi uimit să vezi că în fiecare an o parte din ele, treptat, vor fi realizate. Voința deosebită a Primarului Temistocle Diaconu, a consilierilor comunali și, firește, capacitatea localnicilor de a crede și de a se mobiliza în jurul acestora, le dă forța de a răzbi, de a-și transforma visele în realitate. De vei dori, dragă călătorule, vei putea face un popas pentru a te
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
--Cetățeanul care cere dreptul... --Băă! Ține-ți gogoșile democratice pentru alegători, nu mi le arunca mie în obraz! Deși... nicio babă nu le mai poate înghiți. Pe cine vrei să convingi că cetățeanul amărăștean are drept de proprietate pe izlazul comunal? Nu vezi că ești jalnic? Te-ai ramolit, primarule! Nu te pricepi să descâlcești matrapaslâcurile din primărie și acum dai în mine cu dreptu’ cetățeanului. --Ce să fac, coane? Încurcăturile le-au făcut cei din comisie acu’ cinșpe ani. --Descurcă-le
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > REVISTA ,, CRONICI MOVILENE”- INTERVIU CU MOVILENI DE SUCCES Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Trecem pragul Bibliotecii Comunale Movila Miresii și o rugăm pe d-na bibliotecar Liliana Panțuru să ne răspundă la câteva întrebări, știut fiind faptul că a fost una din elevele ce au făcut cinste școlii movilene. - Doamnă bibliotecar, vă invit să răscoliți un pic
REVISTA ,, CRONICI MOVILENE”- INTERVIU CU MOVILENI DE SUCCES de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352903_a_354232]
-
acestei comune? Reprezentantul autorității...ce autoritate? Pe dracu’! Scuip eu contra vântului? Și în cine? În cetățeanul de bază al comunei? Fii înțelept, primarule! Dă-l în mă-sa pe amărăștean cu mofturile lui medicinale! Auzi, plante medicinale pe izlazul comunal! Du-te în mă-ta de nebun, cu fantasmagoriile tale! Stric eu relația cu...pentru ce? Cine ești tu, bă? Un venetic venit să ne strici rânduielile noastre strămoșești. N-ai decât să vii cu presa lu’ tac-tu! Dacă
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
de asemeni aveam și eu în el. Era ceva mai în vârstă ca mine dar asta nu ne îndepărta unul de altul. Prin intermediul acestui om am cunoscut-o pe soția mea Ana, care era vecină cu Nicolae, dar și bibliotecara comunală. În anul 1967 m-am căsătorit și am devenit coroneanț prin adopție, astfel am avut ocazia să cunosc pe mulți muncitori mineri din Coronini, căci un autobuz plin aducea muncitorii la mină și retur. Cei din Coronini nu erau numai
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
noi vieți pe lume. Guvernul a constituit comandamentul de iarnă, și a intervenit, așa cum este firesc, după viscol, la deszăpezirea autostrăzilor și a drumurilor naționale, ajutând, acolo unde a fost cazul, autoritățile locale pentru asigurarea circulației pe arterele județene și comunale. Cele mai multe autorități locale au achiziționat noi utililaje de deszăpezire din fonduri europene pe baza proiectelor depuse din timp. Lizierele plantate cu ani în urmă au protejat sate întregi de vitregiile viscolului. Și sutele de kilometri de parazăpezi montate corect de
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
scurt a activității normale pentru această perioadă. Noul tip de autofreză construită de Armata Română este deja funcțională în județul Buzău. La douăzecișipatru de ore de la încetarea viscolului, aproape toate drumurile au fost redate circulație (mai puțin 28 de drumuri comunale), iar trenurile au reintrat în graficele stabilite. Prin intervenția hotărâtă a tovarășilor de la SMURD, a jandarmilor, a militarilor și a localnicilor, în urma apelurilor la 112, coordonați eficient de Departamentul de Intervenții în Situații de Urgențe (DISU), recent înființat, comandamentele județene
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
apărut cum l-a auzit că pleacă pentru o perioadă mai lungă. Poate că nici nu se mai întoarce după întâlnirea cu părinții săi. Revenind în dormitor, se așeză comod pe marginea patului frunzărind cartea împrumutată de Mircea de la biblioteca comunală. Ce putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă inox, pe care tronau două
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
se construise un nou post, chiar peste drum. Actualul imobil era o clădire mare și mult mai arătoasă, care avea și o casă de locuit pentru șeful de post și familia acestuia. În camerele din fața clădirii unde locuiam era Biblioteca Comunală și Atelierul Școlii. Casa era destul de izolată, având în vecinătate un teren de fotbal, un loc nisipos și un pârâu care trecea prin spatele ei. În podul casei se auzeau noaptea zgomote ciudate de șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
viață, s-a speriat. Fata avea chipul palid, fără nicio picătură de sânge care să-l mai coloreze și privea în gol, bolborosind continuu vorbe fără noimă. A chemat mașina și s-a urcat cu fata, plecând direct la dispensarul comunal. Medicul dispensarului a analizat starea fetei și când a aflat și motivele ce au adus-o în această stare, i-a făcut o injecție intravenoasă de întărire, care a început în câteva minute să-și facă efectul. A mai adus
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
utiliza internetul, așa că trebuia să străbați munții, precum Badea Cârțan, cu sacul de cărți în spate. Așa a ajuns și la sârbi. Cartea se numea „Primăvară face pozne” și era adorabila. A pătruns prin toate bibliotecile școlare, orășenești, municipale, județene, comunale, sindicale. O adevarată călătoare. Dacă ar fi s-o așez pe terezie, cântărește cât toate cele aproape o sută de cărți la un loc, pe care mi-am așternut numele. Cum ziceam, eram foarte bucuroasă că mi-a ieșit cartea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
GHEORGHE GORDA) - O CARTE CARE CINSTEȘTE NEAMUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 857 din 06 mai 2013 Toate Articolele Autorului (Cronică de carte bucovineană) "Biblioteca basarabeană" din Miroslovești (judetul Iași) - cum numim noi secțiunea de carte din cadrul bibliotecii comunale -, născută din inițiativa și efortul personal al "mirosloveșteanului adoptat" conf. univ. dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, s-a îmbogățit cu un nou lot de carte scrisă pe pământul românesc din Răsărit, glie răpită din vatra Neamului de către tiranii politici ai
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
țară. De fiecare dată se speră că vor fi aleși cei mai buni fii ai comunității, călăuziți de cele mai bune intenții. Și la noi în comună s-a desfășurat o astfel de campanie pentru alegerea primarului și a consilierilor comunali. Majoritatea candidaților au avut o atitudine corectă, civilizată. Din păcate, a fost și cazuri care s-au situat pe linia deschisă de unii dintre înaintași de sute de ani încoace. Aceia se duceau cu jalba în proțap la sultanul de la
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
și amenajat cu rigole drumurile din sat, a construit un tronson nou de drum, care face legătura între Țigăreni și Malovăț, cu un pod peste Pleșuva, a construit și asfaltat drumul dintre Malovăț și Negrești, a renovat și dotat biblioteca comunală cu calculatoare și internet, s-a îngrijit permanent de buna funcționare a școlilor, a amenajat terenul de sport pentru copii și tineri, terenul de tenis și baschet din spatele căminului cultural, a finalizat alimentarea cu apă a satului, a amenajat centrul
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
Eram înconjurat numai de femei, bărbații casei fiind plecați cu treburile zilnice. Bunicul era cu vacile în Tâlva, tata era la Câmpulung cu serviciul, acasă fiind doar bunica, mătușa Tinca, sora mamei, trei prietene ale ei și dna Calimache, moașa comunală - Du-te, Tinco, la Vergina, c-a făcut Didina copchilul, îi zise bunica tușii Tinca. Mătușa Vergina locuia aproape de noi, la două case mai la vale, așa că peste puțin timp și-a făcut apariția, gravă și sfătoasă, cum îi e
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
sovietice. Luptele din filmele timpului fiind reconstituite, în amănunt, în râul-râpă din spatele grădinii bunicii... Sâmbătă, 13 iulie a.c., F.C. Rapid a fost nevoită să susțină meciul hotărâtor pentru continuarea în prima ligă, cu team-ul Concordia! Chiajna. Una dintre echipele comunale ce au infestat campionatul în ultimii ani. Și asta a contribuit la practicarea, în ultimul deceniu a unui fotbal de maidan, pe stadioane de maidan, cu valize doldora, arbitraje măsluite... în loc să facem un campionat de criză de 10-12 echipe. Am
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
Drăghici, care, normal, i-a invitat pe cei prezenți acasă la dumnealui, pe malul Vezii, pe consăteni, rudele celor doi brebinari și milenarii care au avut uimirea să constate că primarul comunei este prezent, că le promite inugurarea Căminului Cultural comunal din Scrioaștea, iar artistul plastic Marian Velescu a făcut cunoscut celor de față știrea că Filiala de Teleormanul va avea o filială a Uniunii Artiștilor plastici. Tot ca fapt divers, drumul cărții despre care vorbeam se va opri pe 29
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case frumoase sau le-au renovat pe cele vechi. Doar cei plecați
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
apropiere, majoritatea fiind beți criță. Toată lumea acționează haotic. Găsesc, în cele din urmă, pe unul cu mașina în curte, îl trezesc din somn, duc imediat fata la spital, îi anunță pe părinți; pe drum s-au oprit la sediul poliției comunale. „Totul într-o năucire generală” (pag. 39) Cineva zărise pe tânărul cu bicicleta zăcând în șanț și l-a aruncat și pe el în mașină. Reîntors la locul accidentului, cu căruța plină cu pietre, împreună cu amicul Ghiță Stârc, Cucu Nae
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
se tăia scândura manual, atunci când avea buștenii potriviți. Scândurile tăiate erau puse la uscat pentru a putea fi folosite la diversele întrebuințări. Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. Muzicanții satului erau Ilie BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
o mîndrie nedisimulată, fetele o ajutau pe rînd la treabă, Vascodagama mîrîia de plăcere și, cînd se îmbăta, le făcea curve și le propunea să le călărească și să le însămînțeze el, că era bun de prăsilă ca un taur comunal și glumele curgeau în jurul focului din sobă, pentru că afară era frig rău de tot, mai ales noaptea, și nu ieșeau din casă. Cafele și țigări dacă aveau și nu le mai trebuia nimic, priveau florile albe din corcoduși pe fereastră
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
concurență. Reînființarea Băncilor agricole de credit ce ar prelua economiile foștilor emigranți, ai fiilor satului și a celor ce vor să investească în mediul rural. Practica antebelică s-a dovedit favorabilă mișcării de capital în economia rurală. Delimitarea în spațiul comunal a ceea ce va deveni Parcul agro-industrial, locul în care se vor amplasa și desfașura activități de tip industrial, Parcul fiind pus la dispoziția întreprinzătorilor, fiilor satului în special, care pot imagina activități foarte variate de prelucrare a produselor agricole la
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
ROCA: Prea... clar. Aveți dreptate! Corneliu LEU: Problema pe care o punem acum, este în legătură cu țăranii, locuitorii satelor care, din totdeauna, și-au avut proprietatea lor de familie: pământul și gospodăria respectivă, precum și bunul comun local, al fiecărei comunități: apa comunală, pășunea comunală, pădurea comunală, celelalte bunuri comunale administrate de primărie în folosul tuturor; pe lângă apele, pădurile, zăcămintele și toate celelalte bunuri ale domeniului public ce trebuie administrate de stat in folosul tuturor. Colectivizarea le-a luat totul, iar guvernările de după
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]