1,467 matches
-
într-un mod subtil, în formule de genul: Haideți să facem acum lucrul acesta" sau "Ce ziceți să listăm ceea ce trebuie făcut și apoi să dăm lista la toți să o consulte și să-și spună părerea". Constituie o abilitate comunicațională să putem sugera acțiuni care îi implică pe toți membri grupului. Observăm din cele spuse despre abilitățile comunicării în grupuri, că am accentuat în mod deosebit importanța participării fiecărui membru la activitățile grupului. Un membru eficient al grupului va menține
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
subaltern într-o relație de la om la om. De asemenea, managerul comunică cu subalternii ca grup. Totodată, el se găsește frecvent în postura de membru al unor grupuri (consiliul de administrație, de exemplu), după cum poate consuma multe ore în interacțiuni comunicaționale cu alți manageri sau cu oameni din alte departamente referitor la desfășurarea unor activități exterioare muncii organizației pe care o conduce. Evident că diferențele de roluri menționate adaugă cel puțin nuanțe, dacă nu chiar schimbări semnificative în procesul de comunicare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unui obiectiv. O organizație, pentru a fi eficientă, trebuie să aibă un grad ridicat de sinergie. Dar cel puțin o întrebare cere răspuns: Cum armonizăm diferențele de ordin intelectual, afectiv și psihologic care există între oameni? Ei bine, tocmai interacțiunile comunicaționale din organizație sau grup reprezintă spațiul privilegiat unde se realizează acest lucru cu condiția ca diferențele dintre oameni să fie prețuite și valorificate. Vorbind despre acest lucru, Stephen R. Covey (1998, p. 263) spune: O persoană cu adevărat eficientă e
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rol primordial. De aceea, ne rezumăm doar să surprindem întrebările și afirmațiile specifice implicate în elementul comun existent în oricare din metodele folosite: rezolvarea problemelor. Aceasta este o secvență extrem de importantă în structurarea, organizarea și desfășurarea consilierii în care competența comunicațională joacă un rol semnificativ. Rolul comunicării în consilierea pentru rezolvarea problemelor Sunt șapte trepte (etape) care trebuie parcurse în consilierea pentru rezolvarea problemelor, etape care presupun folosirea abilităților comunicaționale pentru formularea întrebărilor sau afirmaților specifice. Identificarea problemei * Care este cauza
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
extrem de importantă în structurarea, organizarea și desfășurarea consilierii în care competența comunicațională joacă un rol semnificativ. Rolul comunicării în consilierea pentru rezolvarea problemelor Sunt șapte trepte (etape) care trebuie parcurse în consilierea pentru rezolvarea problemelor, etape care presupun folosirea abilităților comunicaționale pentru formularea întrebărilor sau afirmaților specifice. Identificarea problemei * Care este cauza acestei probleme? * De ce reprezintă o problemă pentru dumneavoastră? * Cum s-au întâmplat toate aceste lucruri? * Să enumerăm interesele dumneavoastră, iar apoi le vom ierarhiza. Strângerea informațiilor * Să luăm în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asemenea călătorii spre nicăieri. Oricum, realizarea cu rigoare logică a discursului scris sau rostit rămâne mereu un deziderat de atins. Distorsiuni perceptive Circulația informației în cadrul organizației între transmițător și receptor, înțelegerea corectă a mesajelor nu sunt stânjenite numai de filtrele comunicaționale prezentate până aici, ci și de așa numitele "distorsiuni perceptive" despre care vom vorbi în continuare. Efectul halo Prima impresie asupra unei persoane duce la evaluări pozitive sau negative care influențează percepția și spusele ei și în situațiile viitoare. Însă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
îmbunătățească această activitate esențială pentru orice individ indiferent de poziția lui socială. În caseta 6.1 sintetizăm regulile care ne feresc de filtre, distorsiuni, obstacole și alte capcane pe care le putem întâlni în paleta atât de diversă a interacțiunilor comunicaționale din cadrul organizației, precum și în multe alte activități sociale la care participăm. Ședințe, întruniri, conferințe Ședințe de informare Pentru că am discutat despre comunicarea organizațională, în mod firesc trebuie să abordăm, cel puțin pe scurt, problemele de comunicare pe care le ridică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
argumente suficiente care susțin ideea că o conferință sau întâlnire, pentru a avea succes, trebuie să aibă două căi de comunicare prin care se desfășoară. În ciuda acestui lucru, realitatea ne arată că cei care organizează și desfășoară conferințe văd procesul comunicațional doar ca un mod prin care oamenilor care participă li se împărtășesc o serie de informații sau experiențe. Angajarea dialogului în astfel de ocazii este de multe ori întâmplătoare. Corect este să vedem lucrurile din punctul de vedere al participanților
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
umană. Imaginile televiziunii străbat distanțe enorme și sunt transmise la milioane de oameni. Computerele au extins capacitatea noastră de a gândi și a lua decizii. Toate aceste activități pe care, aici, doar le-am amintit, fac parte acum din comportamentul comunicațional. În societatea în care trăim, activitățile de muncă și cele sociale depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de sistemele de comunicare de masă. Putem spune că cei care nu au telefon, televizor sau computer sunt dezavantajați social
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fiind folosită în scopul evitării angajării problemelor sensibile, mai puțin favorabile pentru politician sau pentru formațiunea politică din care face parte. Unii dintre actorii politici români intervievați de ziariști, au devenit proverbiali pentru că "una erau întrebați și alta răspundeau", comportament comunicațional la care contribuie și folosirea termenilor vagi în mod excesiv. Caracterul vag al comunicării definește un anumit grad de imprecizie al mesajelor comunicării. El este un construct psihologic ce se referă la "starea de spirit" a emițătorului care nu stăpânește
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
parcurge orice individ, prin forme și metode diverse, se cultivă prioritar calitățile necesare unui bun transmițător. Instruirea, formarea și perfecționarea specialiștilor, managerilor și liderilor organizațiilor nu fac excepție de la regulă. Aproape orice conducător are însușite abilitățile de control ale interacțiunii comunicaționale pentru a câștiga atenția subalternilor care recepționează mesajele sale. El are grijă să pună în evidență problemele, să aleagă exemplele potrivite și mai ales să folosească un vocabular care acoperă un cadru de referință comun cu cei cu care comunică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de foame. După una din aceste distrageri temporare a atenției, în mod obișnuit nu este dificil să revenim în conversație sau să ascultăm vorbitorul. Oricum, trebuie să facem un efort conștient cât mai repede posibil ca să ne întoarcem la interacțiunea comunicațională. Cu cât durează mai mult menținerea atenției asupra perturbării respective, cu atât mai lungă va fi scoaterea din starea de ascultare activă. Distrageri mentale și emoționale Se întâmplă uneori ca în loc să ne concentrăm atenția asupra spuselor vorbitorului, să cădem într-
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dificilă, un examen ce ne așteaptă sau, de ce nu, felul în care ne vom petrece concediul sau vacanța. Deturnarea Se manifestă asemănător cu distragerile despre care am vorbit mai înainte, însă se referă la însuși procesul mental implicat în interacțiunea comunicațională. Suntem deturnați de unele cuvinte, propoziții sau concepte care apar în timpul comunicării. Astfel este posibil să nu înțelegem un anumit termen folosit de vorbitor sau o idee să ne stârnească emoții datorită declanșării în mintea noastră a unor trăiri anterioare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
idee să ne stârnească emoții datorită declanșării în mintea noastră a unor trăiri anterioare. Aceste aspecte distrag atenția și înțelegerea pentru o perioadă de timp. Astfel, putem fi "în afara conversației" un anumit timp, pentru ca apoi, deodată, să revenim în interacțiunea comunicațională. De exemplu, dacă la o ședință de consiliu de administrație se menționează o anumită activitate care ne-a creat probleme, este posibil ca în gândurile noastre să se deruleze evenimentele care au generat experiențe interesante sau aspecte mai puțin plăcute
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
26, 50, 51, 52, 53, 66 I imagine proprie, 37 impactului televiziunii, 93 Î întrebare trunchiată (aluzivă), 128 L Legea lui Wilson, 127 Lider, 40, 57, 58, 59, 63, 64, 65, 67, 68, 85 de opinie, 85 liderul și structura comunicațională, 56 limbaj, 12, 28, 34, 58, 59, 62, 64, 86, 167, 172 logică incertă, 63, 71, 72, 76, 127, 128, 131, 132, 138 lucrul cu corectorii și superiorii, 141 lungime, 150 M management-ul impresie, 23 mass-media, 12, 17, 83
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cabinete de chirugie plastică, la pachet cu comentarii la limita trivialității. Trimisul cărților poștale nu mai e cool în deceniul al doilea din secolul XXI, cu toții preferând email, facebook, SMS, BBM, WhatsApp, Viber etc. Dar nicăieri în lume noile tehnologii comunicaționale nu au aruncat la pubelă vechile forme. Se comercializează și acum cartoline redând obiective turistice, de patrimoniu ori de vacanță, a căror frumusețe vrei s-o distribui și s-o împărtășești cu cineva de la mai mare distanță. Pe aceste cartoline
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari - ar fi mai simplu să o „tăcem”! -, cât pentru a o face mai cunoscută), acestea includ sâmburele viitoarei lor existențe publice. Situarea intimului Între
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al pre-literaturii. Oricât ar părea de depășită (ba chiar reacționară!) teza funcției emoțional-cognitive a ficțiunii, ea rămâne, dincolo de metode și de mode, un element cert de identificare a literarității. Auto-suficiența, adică expresivitatea care se dispensează de context, instituie un câmp comunicațional În care literatura ocupă locurile din avanpost. În acest caz, intimitatea, departe de a fi o barieră a constituirii textului literar, devine Însuși elementul catalitic: ia parte În procesul metamorfozei jurnalului intim, fără a fi direct și necondiționat parte constitutivă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cotidiene. Constrâns de factori externi să coboare În adâncimile atât de greu sondabile ale eului propriu, autorul pare a-și da seama de misiunea ingrată În fața căreia se află. În astfel de cazuri, putem vorbi de veritabile auto-negări ale funcției comunicaționale a eului. Sau, În terminologia lui Jean Rousset, de o eclipsă a eului 16. Sunt acestea mecanisme de apărare ale sensibilității autorului? Sunt ele simple strategii menite să apere fragilitatea și lipsa de precizie a ceea ce autorul Își Închipuie că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
investim cu atribuții de formatori informatori în efortul instructiv educativ al copilului. Familia (părinți, frați) formează factorul principal în stimularea interesului și abilităților copilului surd, hipoacuzic, de a comunica prin limbajul verbal, înlăturând pe cel gestual. Problema competențelor verbale și comunicaționale este mult ușurată de familie prin implicarea conștientă și timpurie în perspectiva integrării optime a copilului în mediul înconjurător. Structura simplificată a psihismului handicapat prin surditate este o consecință directă a deficientei de limbaj și comunicare, acestea reprezentând modalitatea internă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
permanentă transformare, dată fiind presiunea socială de a oferi soluții în circumstanțe mereu schimbătoare. Problema este una acută, așadar, și pentru cunoașterea științifică, al cărei "sanctuar" a fost a fost "deconstruit" încă din a doua jumătate a secolului trecut. Democratizarea comunicațională fără precedent a societății contemporane, traiectoriile sociale sinuoase impuse de procesul de globalizare, relativizarea post-fundaționalistă a adevărului și dezvăluirea relațiilor profunde dintre procesul producerii cunoștințelor științifice și dezvoltării tehnologiilor, pe de o parte și fenomenul puterii politice, pe de altă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
unui nou tip de comunitate, nelegat de teritoriu, bazată pe valori și percepții cultural divergente, care creează un spațiu moral ce se desfășoară dincolo de frontiere; * Circulația bunurilor culturale, transnaționalizarea acestora, schimbarea proporției între bunurile culturale locale și străine; * Intensificarea schimburilor comunicaționale, acoperirea globală cu știri de ultimă oră și informații utile; * Apartenența la organizații și asociații transnaționale; * Terorismul global; * Crizele ecologice. Se poate vorbi și de o modernizare politică, care presupune trei eleente (Angelescu, 2006): egalitatea (un număr mare de participanți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1990, sectorul ne-agricol este alcătuit în mare parte din angajați în instituțiile publice ale statului. Implicarea scăzută a populației în sectorul ne-agricol este explicabilă prin gradul scăzut de educație a populației din rural, prin infrastructura puțin nedezvoltată, dificultăților comunicaționale și instituționale (Davis, Douglas, 2001). În România în 2002, populația rurală ne-agricolă poate fi împărțită în câteva categorii (Sandu, 2003): * cei care lucrează în munci nemanuale, cu grad de complexitate ridicat în cadrul comunei de domiciliu (ocupații profesionale, manageriale, tehnice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestea, în funcție de cum e “manipulat”, limbajul poate deveni un factor destructiv, ducând receptorul în eroare sau “persuadându-l clandestin.” Deși termenul stratagemă implică în “arta militară <<șiretlicuri>>, pentru împiedicarea dușmanului, pentru a înșela pe inamic”, el se impune și ca „stratagemă comunicațională a <<Puterilor>>, a căror intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât prin puterea discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor persuasive ale locutorilor. Cercetarea comunicării politice a evidențiat necesitatea elaborării unor modele comunicaționale apte să evidențieze parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un transfer de informație de la un emițător către un receptor, prin intermediul unui canal și cu ajutorul unui cod. La
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]