1,949 matches
-
îi dăm să mănânce-un paing." (Partitură). Dacă la Geo Dumitrescu eul își recâștigă dreptul la exprimare în poezie, la Ion Caraion eul apare, mai degrabă, sub forma unei virtualități. Se vorbește în numele unei întregi generații, cel mai adesea instanța comunicativă fiind desemnată prin pronumele "noi" sau se împrumută un ton sibilinic. Versurile capătă totuși o putere incantatorie: Noi suntem nebunii care vor muri/pe marginea dintre noapte și zi/ fără îmbrăcăminte, fără adăpost/ lângă toate înțelepciunile veacului prost". Accentuarea eului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
eu am reușit să-l fac din punct de vedere religios. Așadar, relația dintre statul român și Biserica Ortodoxă, care este majoritară în România (dar și celelalte Biserici creștine), pot spune că este una destul de bună, de toleranță și chiar comunicativă în privința asistenței sociale. Am fost angajat, așa cum am mai menționat, pe un post de inspector de specialitate, preot fiind. În instituția de protecția copilului mă folosesc de toate simbolurile creștin-ortodoxe fără restricții, fără impuneri sau dezaprobări. Ce mă interesează și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de a comunica; ▪ Expresii stilizate ale emoțiilor - modalități standardizate de a exteriorize stari sufletești, ce pot fi folosite pentru a le comunica, dar adeseori nu implică intenție. ▪ Gesturi illustrative - mișcări nestandardizate cu ajutorul cărora susținem cuvintele și le completăm înțelesul . Posturi comunicative - acestea nu presupun mișcare și, de obicei nu sunt adoptate cu scopul de a comunica, dar au înțelesuri perceptibile pentru un eventual observator. ▪ Marcatori ai discursului verbal - aceștia reglează procesul comunicării, indicând, de exemplu, partenerului de dialog când este momentul
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
auditiv în perceperea sunetelor muzicale îmbunătățesc abilitățile de a percepe muzica, dar au efect și asupra dezvoltării lingvistice, cognitive și motorii, influențează pozitiv dezvoltarea socială și emoțională a copiilor ( Weiberger, 1994). Prin muzică, copiii cu implant cohlear își dezvoltă abilitățile comunicative, condiție esențială în dezvoltarea limbajului. Pe parcursul acestei interacțiuni cu părinții și profesorii, copiii învață: să stabilească contact vizual, să se concentreze, să imite acțiunile adultului. Galicia ( 2006) a evidențiat în cercetările sale o creștere a vocabularului receptiv la copiii implicați
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
să conducă spre o sincronizare corporală, cognitivă, afectivă și acțională între actorii educaționali. De aceea, demersul investigativ s-a centrat mai mult pe cascada gesturilor profesorului în intervenția educativă, care întruchipează în contextul școlar actual rolul de dirijor-resursă cu virtuți comunicative și rolul de partener al elevului în propria formare. Utilizarea gesturilor în comunicarea didactică în calitate de ,,instrumente" profesionale sau metodologice înseamnă încercarea de a conștientiza aceste acte involuntare, de cele mai multe ori, și de a beneficia de avantajele acestui proces: • formarea unei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului ne-am centrat pe studierea relației dintre gesturile profesorului cu referenții (obiectele desemnate sau cuvintele pe care le însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea, impactul gesturilor profesorului asupra auditoriului, insistând asupra funcției acționale, comunicative a gestului. Luând în considerare conceptul funcție-semn promovat de Umberto Eco (1976/2008) în lucrarea ,,O teorie a semioticii", am definit gestul în comunicarea didactică ca o stare intermediară între un semn/gest (o entitate statică) și o semioză (situația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcările manuale și expresiile faciale, care dau sens stărilor noastre emoționale și scapă controlului voluntar, apropiind specia umană de cea animală și constituind universalii ale interacțiunilor umane. Ele sunt apropiate gesturilor întâmplătoare, însă nu îndeplinesc o funcție mecanică, ci una comunicativă; b) gesturile mimate sunt cele în care emițătorul încearcă să imite o persoană, un obiect, o acțiune. Din categoria gesturilor mimate fac parte: 1) mimetismul social când, spre exemplu, afișăm un zâmbet larg la întâlnirea cu o persoană pe care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că indică simptome ale condițiilor interne (își șterge nasul, se scarpină pe obraz) și patologice/ticuri (răsucirea unei șuvițe de păr în mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale. Capitolul 2 Aplicații semiotice 2.1. Semioza didactică Intervenția educativă este definită de Constantin Sălăvăstru ca o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Termenul de ,,semioză" (obiect de studiu al semioticii) se compune, după Traian Stănciulescu (2004), din ,,situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare" (de transfer al conținutului semnificativ), două etape corelate ale unuia și aceluiași proces (denumit de autor ,,semioza comunicativă"). ,,Cele două procese al semnificării și al comunicării se manifestă prin mediere reciprocă, reflectându-se unul în celălalt în consens cu paradoxul oglinzilor paralele generând o semioză fără de început și fără de sfârșit:....semnificare → comunicare → semnificare → comunicare...."91. În consens cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea pragmatică). Unitatea și integralitatea analizei semiozei didactice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
enunțare, și cea engleză, centrată pe dubla natură acțională și interacțională a comunicării verbale. Din cele trei componente ale unui act de vorbire (locuționară, ilocuționară, perlocuționară), analiza pragmatică a discursului didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative) și de cea perlocuționară (care urmărește efectul asupra elevului și-l determină să acționeze). Amintim faptul că efectul discursului didactic nu depinde numai de intenția profesorului, cât de ecoul, rezonanța vorbelor sale în conștiința elevilor. În acest sens, eficacitatea discursului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi. Orice discurs didactic poartă amprenta autorului său, care se manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și de personalitatea acestuia), tonul adoptat, stilul de predare, modul în care își proiectează în discurs starea psihică etc. Această amprentă denotă performanța comunicativă a profesorului care include, pe lângă competența lingvistică, și competența pragmatică. Depinde de arta profesorului de a motiva și de a determina o clasă de elevi omogenă sau neomogenă să-și însușească ideile, convingerile, atitudinile lui. De aceea, profesorul trebuie să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea verbală / ,,emblemele" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): reprezintă o traducere directă și clară a unor cuvinte sau propoziții ale profesorului în semne, manifestându-se în situații de imposibilitate sau substituire a comunicării verbale. Deși emblemele sunt foarte comunicative și ușor de înțeles, nu putem să nu remarcăm cât sunt de ,,zgârcite" și sumare în mișcări. Profesorul utilizează embleme pentru a transmite intenționat elevilor mesaje clare, știind că înțelesul lor este cunoscut de majoritatea dintre aceștia. Prin analogie, putem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică, putem formula o nouă ipoteză pentru următoarea cercetare: ,, Dacă introducem în programele de formare inițială a profesorilor elemente curriculare ce țin de dezvoltarea comunicării gestuale, atunci ne putem aștepta la o îmbunătățire a relației profesor-elev prin manifestarea performanței comunicative a acestora. De asemenea, recomandăm implementarea primului capitol al acestui program în cursurile de pregătire și de perfecționare a personalului din cadrul instituțiilor de asistență socială, firme de consultanță, administrație publică, telefonie mobilă, management organizațional etc. Succesul reformei educaționale depinde, în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de perfecționare a personalului din cadrul instituțiilor de asistență socială, firme de consultanță, administrație publică, telefonie mobilă, management organizațional etc. Succesul reformei educaționale depinde, în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil percepției" contemporane
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
anilor '90, interesați mai curând de schimbul social decât de reprezentare, ar lucra în domeniul relațiilor interpersonale, indiferent de expresie ori material, considerați a fi producători post-politici ai serviciilor culturale. Bourriaud pune problema conectivității, a creării interactivității și a experienței comunicative, înțelegând arta mai curând din perspectiva lui Wittgenstein a întrebuințării, decât din perspectiva lui Merleau-Ponty a fenomenologiei. Continuându-și investigațiile în câmpul artei contemporane, Bourriaud a lansat ulterior și o teorie a post-producției care susține ideea exercitării artei din perspectiva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
erai îmbrăcat în rantie diaconească, te purtai ca un învățător obișnuit. Întâi le-ai spus copiilor să te numească simplu: „domnul” și nu „părinte”, cum erau tentați. Știai să le împaci pe toate într-un chip foarte priceput. Erai blând, comunicativ și șăgalnic. Nu-i struneai cum făceau alți dascăli și năpârstocii, atunci când te întâlneau, își ridicau căciulile din cap cu mare drag, iar dumneata le răspundeai voios, scoțându-ți „pălăria sură și mare cât roata carului”. Felul cu totul personal
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
stână de oi primită ca dar de nuntă ! „Oare ce o fi făcut cu ea la Cluj? Ha, ha ha ! Am să-l întreb cât de curând”. Eram studentă deja când au venit Apostoleștii la Frasin. Erau doi oameni simpatici, comunicativi și veneau des pe la noi. Eu veneam acasă în vacanțe și așa ne am împrietenit. Dar, după un timp, au plecat din Frasin, apoi și din țară, din câte am auzit la Strassbourg. Doctorul Petrică a murit acolo. Nu mai
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
preșcolar, dar și actualilor educatori, învățători, institutori, profesori care se pregătesc pentru susținerea examenelor de titularizare, pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II-lea în învățământ, respectiv celor atrași de logica limbii și de contextualizările ei necesare în plan comunicativ. În condițiile în care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]