8,042 matches
-
176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce este structural specific (elementele principale și relațiile lor, relații relativ stabile). Tipologia modelelor depinde
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce este structural specific (elementele principale și relațiile lor, relații relativ stabile). Tipologia modelelor depinde direct de stadiul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
New York, 1993. footnote>) sau modelul „insulei de producție”<footnote Brödner, Peter, „Design of Work and Technology”, în Design Of Work and Development of Personel in Advanced Manufacturing, John Wiley and Sons, New York, 1994, p. 142. footnote>. B) Modele de tipul „conceptual - orientate” sunt acele modele care indică procesualitatea unui model prin prezentarea corelării diferitelor elemente componente pe fluxul acțiunii. Un anume model poate exprima specificul acțiunii managementului resurselor umane în cadrul instituțiilor administrației publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o prezentare, pe scurt, a specificului managementului resurselor umane în cadrul serviciilor publice. Putem spune, după părerea noastră, că managementul resurselor umane în cadrul instituțiilor care oferă servicii publice constă în „dubla relație cu publicul” (schema 16). Modelul relațiilor publice Primul bloc conceptual (al instituției publice) oferă cadrul obișnuit al managementului resurselor umane prin relația dintre manager (M) și salariați (S). Ceea ce este specific se referă la caracterul „subdeterminat” al acestei relații (care, în managementul resurselor umane aplicat organizațiilor „clasice”, avea rolul principal
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Daniel Bell a dezvoltat teza „schemelor con ceptuale”. Ele sunt „o ficțiune, o construcție logică a ceea ce ar putea fi, în raport cu care poate fi comparată o realitate socială”<footnote Bell, Daniel, op. cit., p. 14. footnote>. Ca tipuri ideale, aceste scheme conceptuale nu se regăsesc în realitate, ci doar exprimă cazurile extreme care se vor regăsi, în ponderi diferite, în grade diverse, în realitate. Analiza acestor tipuri ne ajută să înțelegem ce este esențial într-o anumită realitate și să evaluăm gradul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postului, identitatea sarcinii, lărgirea, îmbogățirea, rotația posturilor etc. În proiectarea postului intervin o serie de factori și procese (schema 28); așa cum arată schema, proiectarea posturilor evidențiază caracterul său alternativ, dependent de viziunea strategică. După părerea noastră (schema 29), o schemă conceptuală mai adecvată ar trebui să deschidă calea înțelegerii procesului în complexitatea și diversitatea alternativelor sale. Așa prezentat, procesul (spre deosebire de schemă) ne apare, clar, caracterul alternativ în conceperea posturilor. Schema 30. Modelul conceptual al proiectării postului<footnote Manole, Cristina, op. cit., p.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
strategică. După părerea noastră (schema 29), o schemă conceptuală mai adecvată ar trebui să deschidă calea înțelegerii procesului în complexitatea și diversitatea alternativelor sale. Așa prezentat, procesul (spre deosebire de schemă) ne apare, clar, caracterul alternativ în conceperea posturilor. Schema 30. Modelul conceptual al proiectării postului<footnote Manole, Cristina, op. cit., p. 82. footnote> Avându-se în vedere specificul etapei în care ne aflăm (trecerea spre modele manageriale și organizaționale în general mai complexe decât cele oferite de sisteme tayloriste), vom propune o metodă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la (ceea ce am putea denumi) „dubla relație”: relația dintre salariați și conducere (management), în „interiorul” organizației, și relația dintre public și organizație, spre „exteriorul” acesteia. În ceea ce privește prima relație, am putea face o analiză de tip diagnoză bazată pe următoarea schemă conceptuală (schema 38). Schema 38. Procesele de schimb între salariați și organizație<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 199 (a se vedea Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., op. cit., p. 178). footnote> Diagnoza ar avea ca scop evaluarea (critică) a procesului de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dezvoltare a marketingului) și se descoperise faptul că „reclama de masă”, ca element al marketingului promoțional, creează „cerere de masă”, aceasta din urmă făcând posibilă „producția de masă”. În evoluția sa, marketingul a cunoscut, de altfel, o serie de delimitări conceptuale, În funcție de țintele prioritare ale practicilor de marketing, În diferite perioade istorice, respectiv: • orientarea spre producție; • orientarea comercială (spre vânzări); • orientarea către client (de marketing); • orientarea concurențială; • orientarea societală (durabilă). 1) Orientarea spre producție - are ca obiectiv optimizarea utilizării factorilor de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mod liber, prin vânzare/cumpărare, la un anumit preț determinat de condițiile pieței. Atenție! În situația uniunilor monetare, așa cum este cazul unui număr important de state din Uniunea Europeană, dispare concepția de monedă națională, care este Înlocuită, atât fizic, cât și conceptual, cu moneda unică europeană (euro), păstrând toate atributele monedei naționale. Prețul la care se realizează schimbul, respectiv vânzarea monedei naționale, În raport cu o monedă străină (valuta), poartă numele de „curs de schimb” sau „raport valutar de schimb”. Cursul de schimb depinde
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și adecvate, În plan conceptual, a faptelor consemnate pe teren; b) exacerbarea limitelor impuse de cultura cercetătorului (marcat de cadrele mentalității europene și de interesele abordării științifice) asupra Înțelegerii și consemnării exacte a acțiunilor și concepțiilor „Celuilalt”; c) punerea În evidență a diferențelor de interpretare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
W. Nestle: Mythos și logos, cu acești termeni noi denumim cei doi poli Între care oscilează gândirea omului. Imaginația mitică și gândirea logică sunt opuse. Prima este imagistică și involuntară și creează forme pe baza inconștientului, În timp ce a doua este conceptuală și intențională, analizează și sintetizează cu mijloacele gândirii conștiente (apud G. Most, 1999, p. 27). Cei mai mulți dintre cercetătorii care s-au consacrat investigării relației dintre mythos și logos sunt de acord, În ciuda perspectivelor științifice diferite (de la istoria filosofiei la antropologia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru copii sau alte persoane incapabile să adopte discursul și practicile elitelor. Astfel, Platon, prin instrumentalizarea mitului, deschide poarta reflecțiilor și a practicilor legate de persuasiunea politică și de controlarea indivizilor prin intermediul mitologiilor de stat. Aceste evoluții semantice, aceste transformări conceptuale au făcut ca, la capătul traseului său prin gândirea greacă și al confruntării cu logos-ul și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prescrise pentru o performanță publică” (T. Jennings Jr, 1987, p. 580). Mit și mitologietc "Mit și mitologie" Definiții generaletc "Definiții generale" Eforturile de definire a mitului se lovesc de o triplă dificultate: a) multiplele definiții ale mitului conturează un câmp conceptual fluid și deseori contradictoriu; b) referentul acestui concept este neclar, deoarece segmentele culturale În care apar „constructe” etichetate drept mituri sunt extrem de eterogene: culturi „exotice” plasate pe toate meridianele planetei, culturi „antice” de mult dispărute, culturi folclorice de o mare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta este faptul că termenul mit a Însemnat și se pare că el continuă să Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv să Însemne” (I. Strenski, 1987, p. 39). În bibliografia de specialitate (și nu numai) se intersectează definițiile și dezbaterile conceptuale serioase, bazate pe aprofundarea problematicii, cu aproximări pretențioase. Multe dintre acestea sunt metaforice, vag evocative, dar susținute de nume altfel prestigioase. De aceea, ele pot părea cititorului neavizat pline de miez, chiar revelatoare. Voi prezenta, pentru edificare, câteva asemenea situații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmat”. (R. Caillois, 1975, p. 86) Formulele de mai sus sunt atât de „generoase”, Încât pot fi aplicate și simbolului, poeziei, artei, ritualului. Un prim pas În simplificarea acestei dezbateri constă În stabilirea unor granițe și, implicit a unor câmpuri, conceptuale clare. Astfel, după H. Morier (1961, pp. 264-265), există patru accepții importante ale termenului mit: a) sensul generic: povestire de origine etnică având o valoare alegorică - spre exemplu, mitul răpirii focului; b) sensul particular: același tip de povestire, ancorat Însă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
public events (D. Handelman) sau performances (R. Schechner). Pentru majoritatea autorilor, conceptul de rit este sinonim cu cel de ceremonie - cu toate acestea, există și savanți care susțin că ritul și ceremonia se referă la realități etnografice distincte. Aceste dificultăți conceptuale derivă din ambiguitatea structurală a universului ritual: pe de o parte, acesta beneficiază de o vizibilitate șocantă (oricine, chiar și outsider, poate identifica o manifestare ceremonială) și, pe de altă parte, de o obscuritate a semnificațiilor, descurajante pentru orice cercetător
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trecere (ale ciclurilor vieții), rituri calendaristice, pelerinaje, carnavaluri, sărbători, rituri politice (comemorări, celebrări, parade, rituri de inaugurare, rituri de instaurare etc.), ceremonii sportive etc. Spre deosebire de conceptul de mit, ritualul a beneficiat de numeroase lucrări consacrate În exclusivitate definirii ariei sale conceptuale (C. Bell, 1992, 1997; R. Grimes, 1990, 1995; D. Kertzer, 2002; G. Lewis, 1980; S. Lukes, 1977; J. Maisonneuve, 1988; R. Rappaport, 1999; C. Rivière, 1997a, R. Schechner, 2003; M. Segalen, 1998; J.Z. Smith, 1987; V. Turner, 1969), iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tematice: a) stabilirea speciilor și subspeciilor de ritualuri; b) stabilirea unor categorii integratoare, cu o putere de generalizare mai mare, capabile să explice prin aceasta specificul acțiunilor rituale. Antropologii lucrează cu mai multe subclase de ritualuri, considerate autonome În plan conceptual (au definiții clare) și omogene În planul realităților etnografice (includ manifestări care, În ciuda diferențelor de epoci și culturi, sunt evident asemănătoare). Chiar dacă literatura de specialitate cunoaște numeroase dezbateri și polemici legate de acest mod de gândire sau de specificul uneia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
axe de referință, deseori derutante pentru cititorul aflat la Începutul căutărilor sale. Departe de a fi un exces scolastic, aceste tipologii (precum și dezbaterile sau polemicile care le Însoțesc) nu sunt altceva decât reflectarea complexității universului ceremonial și, implicit, a aparatului conceptual necesar delimitării, cartografierii și Înțelegerii acestui teritoriu cultural. Din punctul meu de vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să includă următoarele categorii: a) magia: definită ca acțiune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două noțiuni ca perfect sinonime, au existat și voci care au susținut necesitatea unei diferențieri conceptuale. B. Alexander (1987, vol. III, p. 179) susține că distincțiile dintre cele două concepte se Întemeiază fie pe obiectul manifestării (riturile sunt mai legate de sfera religiosului, ceremoniile de aceea a laicității), fie pe funcția manifestării (riturile implică și contestarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formulele de salut până la modurile de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imaginare) sau tipul de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința și acțiunea tehnică, deoarece ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile indivizilor de a asigura, În plan simbolic, echilibrul general. Altfel spus, actul magic nu vizează natura, ci societatea (asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lor. În mod reciproc, oamenii obișnuiți gândesc că cei puternici au reușit datorită folosirii unor resurse magice, fapt care Îi face redutabili și generează sentimente de frică față de ei. ș...ț În toate aceste cazuri funcționează un sistem de inversiuni conceptuale. Cei puternici pot să fie slabi iar (vulnerabili), cei slabi pot să fie puternici, pentru că pot avea acces la puteri speciale. Fiecare parte se teme de puterile afișate sau ascunse ale celeilalte. Performerul actelor de vrăjitorie este o persoană pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este mincinoasă. Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi și R. Styers, 2004; S.J. Tambiah, 1990). În interpretările de tip evoluționist, relația conceptuală dintre magie, religie și știință s-a transformat Într-o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii de evaluare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]