1,508 matches
-
o națiune în sine. Dacă până la Caracalla nu toți locuitorii Imperiului se bucurau de cetățenia romană (211 p.Chr.), Apostolul i-a îndemnat să nu se simtă inferiori, pentru că prin botez și adeziunea sinceră la Evanghelie erau superiori cetățeniei romane, concetățeni ai sfinților din ceruri și fii ai lui Dumnezeu (Efes 2, 19); această diferențiere spirituală devenea cauza primă și originea tuturor acuzațiilor filozofilor păgâni. Concepția absolutistă și tiranică a puterii nu se putea concilia cu esența creștinismului, apărut în numele eliberării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sau nu îngăduit a lua armele: Cine poartă sabia nu o poartă în zadar; prin folosirea ei, acela își asumă rolul de răzbunător al lui Dumnezeu, împotriva acelora care săvârșesc răul, dar și ca apărător al țării sale și a concetățenilor săi. În opinia sa: Autoritățile constituite, care îi impun să facă aceste lucruri, îi legalizează faptele războinice (...). În legătură cu uciderea oamenilor, nu-mi place sfatul ca nimeni să nu fie ucis de aceștia dacă nu e soldat sau nu deține vreo
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre religia creștină și serviciul militar. Comunitatea creștină primară a considerat oportun să transmită mărturiile creștinilor care au părăsit armata pentru a trăi Evanghelia în forma ascetică. Sfântul Vasile din Cezareea Capadociei a pronunțat o rugăciune în amintirea lui Gordius, concetățean de-al său, care a pătimit martiriul sub Maximianus, după ce a renunțat la gradul său de centurion și începuse o viață ascetică; aceiași soartă a avut-o sfântul Mena în Egipt sub Dioclețian. La Anazarb, în Cilicia, sub Dioclețian a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei dintre locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel, textele noastre, despre cultura noastră academică, despre propriile noastre
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aniversare", cu conotațiile sale pozitive, care frizează ironia, în acest context, ne intrigă, deja, în suficientă măsură, încât să nu rămânem surprinși când, în continuare, Chapman descrie cu precizie și motivul pentru care a ales să comemoreze nefericitul eveniment alături de concetățenii săi care au ales să i se alăture. Acest motiv, paradoxal, pare să se îndepărteze de profilul clasic al oricărui exordium: Jay Chapman pare să nu dea atenție acelei porțiuni "obligatorii" a oricărui discurs, cea care "face totul" pentru a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să se opună sau să sprijine războiul cu orice preț"224. Acestora se adresează președintele, în primul rând, într-un efort discursiv care poate fi esențializat în nemuritoarea frază ce îi aparține: "În seara această, vouă, marea majoritate tăcută a concetățenilor mei americani, vă solicit ajutorul"225. Astfel, urmând pașii necesari demersului critico- retoric, așa cum (re)interpretarea sa a neo-aritotelianismului îl legitimează și configurează, Hill deduce că decizia majoră cu care se confruntă publicul-țintă vizat de Nixon în construcția sa discursivă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care constituie, cum observăm, tot atâtea "asigurări" cum că lucrurile stau și se petrec exact așa cum experiența de zi cu zi le spune americanilor că este cazul? Cu alte cuvinte, "lumea" construită discursiv de Richard Nixon este exact lumea "familiară" concetățenilor săi, lumea în privința căreia adresa președintelui îi "liniștește": e tot acolo, e în siguranță, grație mâinii puternice și înțelepciunii conducătorului său care, iată, nu alege "calea mai ușoară (retragerea imediată), ci calea corectă"256 de ieșire din criză (și) în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe responsabilitate și principii etice"288. Cu alte cuvinte, nu-i așa, președintele intenționează ca, în adresa sa, să spună adevărul, să mărească gradul de credibilitate a declarațiilor administrației în ce privește războiul din Vietnam, să unifice națiunea și să reamintească propriilor concetățeni datoriile lor în calitatea respectivă. Campbell analizează, deci, discursul lui Richard Nixon din perspectiva finalității sale în ce privește intențiile președintelui, astfel textualizate. Cu alte cuvinte, criticul este interesat dacă sau nu discursul ca atare al președintelui Nixon reușește, într-adevăr, să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pentru Reagan, particularizează sensul general de mai sus, precizează Lewis. Pentru președintele american, mitul are un caracter contextualizat. Cum ne așteptăm, trag nădejde, după toate incursiunile întreprinse în retorica americană de până acum, ne dăm seama că Reagan, ca și concetățenii săi, rezonează cel mai bine la o versiune cu totul particulară a definiției mitului: "Miturile lui Reagan se aplică nu originii lumii, ci originii Americii; nu destinului umanității, ci destinului americanilor"537. El reprezintă o poveste "simplă și familiară larg
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
umană, Însă, În interesul autonomiei sale personale, el a Încercat de asemenea să fie pentru umanitate și istorie un străin fără chip, fără rădăcini, fără casă.” Intelectualii francezi n-au acceptat că “Într-o societate liberală, afacerile noastre publice cu concetățenii noștri nu trebuie să fie romantice sau inventive; ele trebuie să aibă legitimitatea obișnuită a pieței sau a tribunalului.”, nici că “autenticitatea nu poate, nu trebuie să se asocieze cu libertatea autodeterminată [pentru că] astfel se autodistruge.”. și asta din simplul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Trahanache Tipătescu: (montându-se treptat) Da, pentru d. Cațavencu lucrăm noi, pe d-sa noi îl sprijinim, pe d. Cațavencu să-l alegeți d voastră. Și nu-l sprijinim de silă, îl sprijinim pentru că dumnealui este cel mai onest concetățean al nostru... Zoe: Fănică, fii calm... Tipătescu: Da, sunt calm... Pentru că dumnealui (Farfuridi, Brânzovenescu și Trahanache apar în fund și ascultă. Cei dintâi arată tot ce se petrece în scenă celui d-al treilea) nu e ca alții mișel, pentru că
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
așteaptă. Numaidecât să poftiți acolo. Trahanache: (asemenea misterios) Nu pot să las prezidenția... să aibă puțintică răbdare. Pristanda: Trebuie... numaidecât!... Suspandați! Trahanache: (trage clopoțelul și se ridică) Stimabilă, onorabilă adunare. După discursul important, pe care l-a ținut respectabilul nostru concetățean și advocat d. Farfuridi, eu cred că ar fi bine să suspandăm ședința pentru cinci minute. Voci: Da! Da! Pentru cinci minute!... (Cațavencu cu grupul său, Farfuridi și Brânzovenescu cu al lor se amestecă în mulțime. Trahanache, care s-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de hârtii și gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl îneacă.) Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune și eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Toți din fund: (strigând amenințător) Afară plastograful! Toți din față: (asemenea) Afară falsificatorul! Trădătorul! (fierbere mare.) Cațavencu: (spumând, se repede din mijlocul grupului său la tribună cu pumnii încleștați și zbierând febril. Un moment tăcere) Fraților! Domnilor! Un moment, onorabili concetățeni! Am voit să acoper o rușine care se petrece de atâta vreme în sânul orașului nostru... (Zoe și Tipătescu mișcare) am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă;... astăzi însă am fost lovit așa de crud în dignitatea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cetății, pentru a avertiza asupra răului și a readuce lumea la starea de ordine de care s-a Îndepărtat. că Înțeleptul este un personaj aparte. El este cel care gândește, cel ce construiește și formulează idei pe care le transmite concetățenilor săi. El le revelează adevărul, binele și frumosul, valorile morale, viața cumpătată, abținerea de la violență, Înțelepciunea și concordia dintre oameni. dă Sfântul este un personaj Înrudit cu Înțeleptul. Dar În timp ce Înțeleptul cultivă valorile morale ale profanului, sfântul cultivă valorile spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vocea Înțeleptului În cetate. Amândoi „vorbesc” cetățenilor, dar fiecare În felul său. Socrate dialoghează cu cetățenii, iar Zarathustra afirmă permanent. El predică, ține discursuri cetățenilor, lumii. Între cei doi există diferențe de atitudini, de metode și de scopuri. Adresându-se concetățenilor săi, Socrate caută să descopere și să-i Învețe adevărul, cultivând imaginea Înțeleptului. Zarathustra se adresează tuturor, le predică valorile unei lumi noi. El cultivă valorile morale și imaginea unui nou tip uman, supraomul. La Socrate este cultivată Înțelepciunea, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
diferite. Fie că este vorba de părăsirea cetății sale de către o persoană nemulțumită, revoltată, reprimată sau urmărită de către legile comunității, fie că este vorba de izgonirea din cetate a unei persoane care nu mai este dorită de instituțiile, legile sau concetățenii săi. În primul caz, exilul este Înstrăinare. În al doilea caz, exilul este izgonirea sau respingerea, alungarea persoanei din cetate. Plecarea din cetatea de origine va avea consecințe psihologice, morale și sociale serioase pentru individ. Intrat Într-o altă cetate
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simbolice, amintite anterior. Unii sunt cei care cheamă la Îndreptare (profeții, reformatoriiă, alții produc dezordinea și dezechilibrul cetății (revoluționariiă, alții mențin ordinea În cetate (conducătorul politică și, În fine, alții visează la o cetate ideală către care Îi Îndrumă pe concetățenii săi (Înțelepții, filosofii, misticiiă. Ca și ființa umană, cetatea este un organism, o ființă simbolică, care se naște și trăiește prin atributele sale umane pe care le incarnează. Ea nu poate fi altceva sau altfel decât este Însăși persoana. De
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
notînd cu absență nemotivată (o dovadă că era spiritual - n. m.) pe cei ce au lipsit”.7) A beneficiat și de o importantă recunoaștere oficială, fiind decorat cu „Steaua Romîniei în grad de comandor”.8) Era „iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anunțat sosirea, prin "Curierul român" de duminecă 21 aprilie 1887, scriind pe prima pagină: "Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre, iată de ce ziarul nostru apare în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora, și-n același timp urbea sa natală, care este Botoșanii. Îndată ce se află de venirea sa, toți amicii și adoratorii săi se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de cea mai gingașă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu iese din „particularul” în care îl închide vanitatea sa pătimașă, Hector se mișcă pe un plan universal: „Pe cât Achille nu pune mare preț pe sentimentele sociale, pe atât Hector este ancorat în dragostea pe care o poartă cetății sale, concetățenilor săi, tatălui său, care, în același timp, îi este și rege. Lui Achille, șef încă pe jumătate sălbatic al unui trib în război și pe care războiul îl sălbăticește și mai mult, încât îl readuce uneori la nivelul brutei i
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
țări, nu pe baza interviurilor, ci pe baza unui studiu general al comportamentului politic (și în special al elitelor politice) în acele țări. Cele patru dimensiuni extrase din cazurile oferite de țările respective erau acelea de "identitate națională", "identificare cu concetățenii", "output guvernamental" și "procesul de luare a deciziilor" (Pye și Verba, 1965: 529-43). S-a făcut un efort de a apropia credințele politice, mai ales în contextul schimbării. S-a arătat că pot exista diverse dezvoltări: de exemplu, "credința că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cei care, în secolul trecut, au pus bazele României moderne. Editând "Steaua Dunării" în plină campanie unionistă, Kogălniceanu voia să ofere "mijloacele de a avea de îndată o idee exactă despre chestiile cele mari", cu alte cuvinte, să-și lumineze concetățenii asupra ideilor cu care lumea se confrunta într-o epocă de amplă resurecție. Ceea ce istoricul coborât în arena civică spunea atunci e mereu valabil și merită să constituie o temă de reflecție curentă: "Însă precum în politică nu suntem pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
perfect actual și poate sugera încă un mijloc practic de a dezamorsa tensiunile acumulate: "E dară o datorie urgentă și hotărâtoare pentru viitorul consolidării și unității sufletești a patriei noastre întregite să dăm cărți în limba maghiară, germană și rusă concetățenilor noștri de aceste naționalități. Să se traducă sistematic tot ceea ce e mai de seamă în literatura și știința română, să se dea expuneri critice și istorice asupra artei noastre, să se facă albume, colecții și călăuze bogat ilustrate, pentru întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative „Opoziția n-a mai propus nimic concret de cinci ani”; „Programul de guvernare este catastrofic”; „Adversarul meu nu are de propus nici o măsură concretă pentru a redresa puterea de cumpărare a concetățenilor noștri” etc. campaniile electorale (și ansamblul vieții politice) sunt împănate cu acest tip de atacuri și critici. Totuși ne-am putea aștepta ca opinia publică să fie mai interesată de propuneri constructive decât de remarci răutăcioase. Însă dacă oamenii politici
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]