2,296 matches
-
puteau influența nu numai indivizi izolați, ci mulțimi întregi și chiar toată societatea umană. Aceste căi de comunicare erau: presa, cinematograful, radioul, televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 140.000 de exemplare. Le Monde se axa pe subiecte culturale și de politică externă, iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire 130.000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la îndoială concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Mijloacele media au venit în ajutorul Bisericii încă de la început; de exemplu, inventarea tiparului a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ungaria au realizat standuri de prezentare mult mai atractive și structurate comparativ cu România, fapt subliniat chiar de un reprezentant al presei catolice românești la Vatican). O consecință a desfășurării unor astfel de evenimente a fost luarea anumitor decizii în cadrul Conciliului Vatican II; acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
volumul II, Roma, 1907. Comisia Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma, 1964. Documenti Pontifici sulla radio e sulla televisione (1929-1962
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Grec Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș, op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile forme autoritare sufereau o presiune venită din toate straturile catolicității. Momentele religioase și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subliniind totodată caracterul istoric al acesteia și a răspuns pozitiv la noul program de evanghelizare. Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea profană, sub toate aspectele acesteia (Ibidem, p. 40). 59 Grupul tradiționalist și cel modernist s-au "confruntat" la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de gândire a respectivului Papă (cum în interiorul Bisericii au existat mai multe curente de gândire, menționăm doar pe intransigenți și pe moderați; apartenența Papei la unul din ele făcea ca și viziunea față de mass-media să fie una conformă acestora). 90 Conciliu Ecumeinic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât și a decretat să se înființeze peste tot Oficii naționale pentru presă, cinematografe, radio și televiziune,care să fie ajutate prin toate mijloacele" (Ibidem, puctul 21, p. 45). 95 "Întrucât eficacitatea acestor mijloace depășește granițele naționale, făcându-i
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
data de 11.06.2012, ora 00.14). 103 Gaudium et spes, Lumen gentium etc. 104 P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 4. 105 Papa Paul III a convocat Conciliul de la Trento (1545), încheiat de Pius IV (1563), care a venit cu câteva soluții pentru a pune capăt confuziei doctrinare referitoare la tipărituri. "Cenzura" exista deja în acea vreme, și nu era specifică exclusiv Bisericii, de vreme ce în toate monarhiile absolutiste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul catolic; în el se prezintă viziunea, rolul, locul, modalitățile de realizare a scopului propus, ideile de bază ale Bisericii cu privire la acest fenomen al modernității, mass-media (Conciliul Ecumenic Vatican II..., p. 39). 156 Această "folosire dreaptă" se referă la cunoașterea normelor ordinii morale și la folosirea lor cu fidelitate în acest domeniu (să se țină seama de conținutul comunicării, în funcție de natura proprie a fiecărui mijloc și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mastai-Ferretti (născut la 13 mai 1792, Senigallia, Italia decedat la 7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. A fost cel mai lung pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și pe Nicolae Ceaușescu, liderul PCR, care punea accentul pe teza „neamestecului în treburile interne”. De altfel, refuzul de „a da satisfacție” Vaticanului s-a manifestat încă din 1965 când, deși Sfântul Scaun a adresat invitații de participare la sesiunile Conciliului II Vatican episcopilor greco-catolici, prelații uniți, abia eliberați din penitenciare, nu le-au putut onora din cauza opoziției manifestate de autoritățile comuniste. Mai mult, organele Securității erau preocupate să controleze toate posibilele canale de comunicare ale Vaticanului cu greco-catolicii din țară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
român sprijinea reputația de instituție demnă de încredere pe care BOR și-o câștigase în rândurile Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Cu toate că organizația ecumenică din care făcea parte a acordat o atenție specială relațiilor cu Sfântul Scaun, mai ales în contextul Conciliului II Vatican, care și-a deschis lucrările la 11 octombrie 1962, BOR a adoptat o poziție mai degrabă ostilă. De altfel, BOR a rămas una dintre puținele Biserici Ortodoxe, membre ale Consiliului Ecumenic, care nu și-au trimis nici măcar observatori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care și-a deschis lucrările la 11 octombrie 1962, BOR a adoptat o poziție mai degrabă ostilă. De altfel, BOR a rămas una dintre puținele Biserici Ortodoxe, membre ale Consiliului Ecumenic, care nu și-au trimis nici măcar observatori la sesiunile Conciliului II Vatican, în ciuda insistențelor venite din mai multe părți și a confirmării participării chiar și de către Patriarhia Rusă. încă de la începutul anilor ’60 a devenit limpede că în centrul divergențelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică se află așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
echivala cu abandonarea românilor greco-catolici, era prima condiție pe care ierarhia BOR o punea încă din anul 1964 pentru începerea unui dialog efectiv cu Biserica Romano-Catolică. Puterea comunistă împărtășea această poziție, mai ales că deținea informații potrivit cărora, cu prilejul Conciliului II Vatican, s-au organizat manifestări „defăimătoare” la adresa statului român. Totuși, în contextul apropierii de Răsăritul ortodox, unii reprezentanți ai Vaticanului au deplâns în mod public chiar existența Bisericilor catolice orientale de rit bizantin și au lăsat impresia că acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de rit bizantin și au lăsat impresia că acceptă statu-quo-ul confesional din Europa de Est, adică suprimarea acestor Biserici în anii stalinismului. în condițiile în care adepți romano-catolici ai ecumenismului înclinau spre ideea de a deposeda Bisericile Greco-Catolice de câștigurile obținute în urma Conciliului II Vatican, apropierea României de Vatican părea să fie facilitată. S-a vorbit chiar despre existența unor relații „relativ cordiale” între factorii politici de la București (în primul rând N. Ceaușescu) și Sfântul Scaun în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]