35,112 matches
-
în fața ignoranților sau chiar lipsa obligației de a-i urma ordinele în fața celor conformiști care nu-i sunt subordonați, sunt cele mai simple modalități de a anula o autoritate abuzivă. Pentru cei interesați, sunt prezentate în caseta următoare câteva sfaturi concrete referitoare la relația de autoritate a managerilor. 12 Sfaturi pentru a-ți construi și menține autoritatea ca manager: Ce să faci pentru a avea autoritate: Ca manager nou-numit, venit din afara organizației, încearcă să-ți dovedești cât mai repede posibil competențele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la nespecialiști, la intuiție, confundând mijloacele cu scopurile și simptomele cu cauzele. Un exemplu clasic în politică este centrarea excesivă pe imaginea cosmetizată ca sursă a autorității (soluție valabilă de obicei pe termen scurt), și nu pe fapte, pe acțiuni concrete, care să asigure menținerea autorității pe termen lung. Toate guvernele din România ultimilor ani au făcut această greșeală și au pierdut susținerea electoratului fără excepție. Deciziile SUA și Marii Britanii privind invazia Irakului sunt, de asemenea, exemple de susținere publică inițială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cazul deciziilor de succes, dar și de reducere a riscului de sancțiune drastică a managerului în caz de eșec. SHAPE \* MERGEFORMAT Graficul 1: Niveluri de participre a grupului și liderului la luarea deciziei Fără a putea susține afirmația prin cercetări concrete, estimez că puțini manageri din România sunt conștienți de importanța proceselor de luare a deciziilor și a unor mecanisme precum participarea grupurilor la luarea deciziilor (în cazul grupurilor competente și a unor decizii și contexte decizionale adecvate). Ca urmare, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a unor angajați pe fondul diferențelor de salarii și/sau a incompletitudinii informației despre meritele celorlalți este unul dintre motivele pentru care salariile sunt considerate confidențiale de către companii. Am trecut în revistă teoriile mai importante privind motivația. Dacă analizăm situațiile concrete ale strategiilor motivaționale pe care le întâlnim în mod tradițional în organizațiile românești, constatăm că, de cele mai multe ori, managementul se adresează nevoilor fiziologice (hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință) prin acordarea de salarii mai mari, de prime, de bonusuri sau prin sancțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
performanța încurajată. Probleme majore precum corupția, birocrația excesivă, lipsa de politețe și lipsa de respect față de cetățean își au originea în sistemul deficitar de training dar și de motivare a angajaților. Exercițiu: La ce nivel de satisfacere a unor nevoi concrete vă plasați? i. Citiți tabelul următor de jos în sus și observați legătura dintre nivelul cumulat al veniturilor și nivelul de satisfacere a nevoilor din ierarhia lui Abraham Maslow. ii. Completați pe ultima rubrică costurile lunare ale diverselor cheltuieli în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
puteți estima, și încercați să le plasați la nivelurile corespunzătoare în tabel. Cât de relevantă pare să fie estimarea în cazul fiecăreia dintre ele? Nr crt. Nivelul în ierarhia lui Maslow Utilitatea; ce presupun Exemplificarea lor sub forma unor bunuri-servicii concrete Costuri estimative * Nivel estimativ lunar al veniturilor cumulate care ar face posibil accesul la fiecare treaptă (în România) Pe care dintre aceste cheltuieli le efectuați și cât vă costă/lunar? 18 Nevoie de autoactualizare Îndeplinirea unor visuri personale, unor idealuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
poziție specială), și alte departamente ale organizației este unul foarte răspândit, chiar instituționalizat. Adesea, cei de la vânzări cred că „fără ei firma nu ar supraviețui”, în timp ce „producția” sau „cercetarea” îi consideră niște „profitori” de pe urma muncii lor, care nu produc nimic concret, ci „doar vând”, dar au bonusuri exagerate, nemeritate. Mihaela Vlăsceanu (1993, p. 73) sintetizează trei abordări sau perspective diferite asupra conflictului : - Perspectiva integrativă este abordarea celor centrați pe relațiile umane. Potrivit acestora, existența conflictelor interioare organizației sau grupului are efecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Termen lung Îmbunătățirea performanțelor economice ale companiei prin raționalizarea costurilor Obiective Subordonate scopului Un țel intermediar Termen mediu 1.1. Reducerea costurilor operaționale pentru companie 1.2. Reducerea stocurilor 1.3. Creșterea productivității Ținte Subordonate unui obiectiv Un țel măsurabil, concret și final Termen scurt 1.1.1. Reducerea costurilor de personal pentru produsul „X” cu 24% până la 1 iulie 2006 Pentru a planifica, implementa, monitoriza și evalua o strategie avem nevoie să o operaționalizăm, adică să o facem măsurabilă. Măsurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
se intră în faza de planificare. În această fază se detaliază soluțiile, costurile lor, succesiunea si durata etapelor de implementare se identifică riscurile și modalitățile de evitare a lor, se stabilesc resursele umane necesare pentru fiecare etapă și responsabilitățile lor concrete. Un exemplu de tehnică folosită în planificarea de proiecte: Diagrama Gantt O modalitate foarte cunoscută, simplă și eficientă de organizare și prezentare a programului unui set de activități este aceea de a folosi un grafic așa cum este prezentat în figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai evidentă este creșterea de productivitate: Dell a înregistrat în productivitatea pe angajat (numărul de calculatoare construite/muncitor) o creștere de 240% în primii 4 ani, de circa 10 ori mai mare decât a economiei în ansamblu. Care sunt elementele concrete ale strategiei companiei Dell? Câteva elemente au fost esențiale pentru strategia lui Michael Dell de a produce computere: 1. Evitarea distribuitorilor, restrângerea numărului dealerilor pentru produsele sale, eliminând astfel a adaosurile comerciale la prețul produselor sale. 2. Producția de computere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mult). Circumscriu aceste valori sensul umanului ori ele vizează doar posibilii din sfera praxisului? Turistul este mai mult trecător decât locuitor. A trece printr-un loc înseamnă a fi cumva (și cândva) în el, fără însă a fi în sensul concret al termenului; un fel de a fi de față care este fost chiar în momentul prezenței. De altfel, turistul consideră deja, fiind acolo, că a fost în acel loc, din punctul de vedere al privirii pe care și-o aruncă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
punctul de vedere al privirii pe care și-o aruncă din viitor. Vede totul din perspectiva poveștilor pe care o să le spună (ba chiar o să și le spună) la întoarcere. A filma, a fotografia și a culege suveniruri reprezintă manifestări concrete ale acestei vizitări din perspectiva viitorului, ca fost în acel loc. Sensul lui acasă se conturează mai bine după ce ai fost plecat; mai mult chiar, după ce ai suferit tentația altor acasă, împins fiind de acel ubi bene... . Întoarcerea acasă e
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
general, aceste organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom, dacă nu chiar independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este aceea că aceasta „reprezintă o asociație de state, constituită printr-un tratat dotată cu o constituție
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o consecință directă, statul desfășoară o importantă activitate pe plan extern, internațional.”31 La începutul „războiului rece”, relațiile dintre SUA și China aproape că nici nu existau. „Declanșarea acestor relații a început în 1970, dar au luat o formă mai concretă în 1971, odată cu vizita echipei americane de tenis de masă. Aceasta a fost urmată de o vizită secretă a Secretarului de Stat al președintelui SUA, Henry Kissinger, în China. Astfel, se poate vedea cum sportul a avut un 31 Andriș
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
tocmai plăcute, fiind vorba de două femei "seduse și abandonate", fiecare cu of-ul ei. După ce în familia mea am pus, la toate capitolele, lucrurile la punct, m-am gândit și eu, pentru a-mi umple timpul, să fac ceva concret, în afara sarcinilor de dădacă, șef de protocol, impresar... Așa că, urmând exemplul tău, am început să mă interesez de artă, respectiv de bijuteria de artă. Mai întâi am studiat și călătorit mult, atrăgându-mă nu kitsch-ul monden, ci arta, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
între culturi globale și locale în companiile globale / 119 Aspecte culturale în cazul românesc / 125 Cultura organizațională realitatea brandului / 128 Tipuri de culturi organizaționale, funcții și factori de influență / 133 Culturi, subculturi și contraculturi / 143 Cultura și climatul / 148 Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative / 150 Convergența și sferele de influență ale culturilor / 160 Diagnoza culturii oganizaționale impasuri și metode de cercetare / 163 Cultura organizațională și brandul intern / 171 Capitolul 5. Cultura de tip employer of choice sau cum să fii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o anume partitură și anume roluri, astfel încât să se comunice pe ei înșiși într-o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în direcția unei percepții favorabile". Goffman a numit această viziune dramaturgică. El a studiat structuri sociale concrete (domestice, industriale, comerciale etc.), urmărind explicitarea modului în care individul își exhibă propriul eu, acțiunile sale în fața celorlalți în relațiile de muncă, modul în care dirijează și controlează impresiile pe care alții și le fac despre el. Concluzia lui Goffman
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
funcționare a mecanismului brandingului de angajator, este recomandabil un mix de politici. De pildă, Mackenzie și Glynn fac următoarele recomandări pe baza cărora poate fi comunicată strategia de brand: să construiești mesaje care pot fi comunicate "la pachet" cu fapte concrete; să înțelegi momentele-cheie ale recrutării, să identifici în special punctele pentru care oamenii ar accepta oferta ta; să știi ce îi atrage pe oamenii din companie; să înțelegi promisiunile brandului, în special elementele nenegociabile; să atragi și să implici cât
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în această călătorie"84. Ca orice lucru pe lumea aceasta, și cercetarea își are limitele sale. Cel mai bine le-a exprimat Wally Olins: Singurul lucru cu care cercetarea, cel puțin din experiența mea, nu te poate ajuta este imediatul concret. Va avea succes pe piață produsul tău? Se va vinde? Îl vor plăcea oamenii? Dacă cercetarea te-ar putea ajuta să obții răspunsurile concrete la aceste întrebări, n-ar mai exista eșecuri. Dar acesta este tocmai locul unde ea nu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Singurul lucru cu care cercetarea, cel puțin din experiența mea, nu te poate ajuta este imediatul concret. Va avea succes pe piață produsul tău? Se va vinde? Îl vor plăcea oamenii? Dacă cercetarea te-ar putea ajuta să obții răspunsurile concrete la aceste întrebări, n-ar mai exista eșecuri. Dar acesta este tocmai locul unde ea nu-ți poate fi de ajutor. De-a lungul vieții, am fost asociați cu destule succese, ca și cu unele eșecuri destul de mari. Ne-a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un loc de muncă în același fel în care își alege o pastă de dinți. Atunci când relațiile publice întâlnesc procesul de construire a unui brand, rezultatul este un brand mai puternic și mai sănătos, de cele mai multe ori"92. Ce rezultate concrete aduc relațiile publice companiei? "Creșterea profilului național al companiei, făcând brandul de angajator local mai puternic; poziționarea organizației ca lider și expert în industria în care activează; furnizează publicitate credibilă din partea terților; creșterea reputației organizației; un program bine ticluit de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
motiv pentru care monitorizarea acestui mediu trebuie să fie activă și consistentă. Interesul pentru analiza în timp real a mediului extern este determinat de faptul că are caracter concurențial și dinamic; în acest mediu apar noi legi, se utilizează strategii concrete de cucerire a piețelor, scade interesul clienților în virtutea unei accelerate diversificări a produselor și serviciilor oferite de alți producători. De asemenea, gestionarea mediului intern de marketing (care cuprinde totalitatea activităților și condițiilor în care departamentul de marketing își desfășoară activitatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile și regulile de funcționare, sistemele instalate în vederea guvernării strategice a resurselor umane, precum și controlul, urmărirea operațiunilor, relațiile ierarhice și formele explicite de conducere și de exercitare a puterii 118. Cultura înseamnă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fenomen cu un impact puternic, in-conștient și tacit însă. Este asemenea personalității și caracterului: vedem comportamentele care rezultă din caracter și personalitate, dar nu vedem cauzele 134. În mod analog, cultura este abstractă, dar consecințele sale atitudinale și comportamentale sunt concrete. Tocmai acest joc dintre tacit și explicit al culturii organizaționale produce dificultăți și, în același timp, este una dintre mizele de relief ale strategiei de branding de angajator. Nu de puține ori, în calitatea noastră de angajați, de manageri sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu tipologii ale culturii organizaționale, mai ales că ele servesc drept cadre de referință atunci când vrem să investigăm realitatea brandului. Aceeași utilitate (la care se adaugă și altele) o are și cunoașterea funcțiilor, factorilor de influență, subculturilor, contraculturilor, climatului, elementelor concrete etc. Există o serie de criterii în funcție de care discriminăm tipologile culturii: domeniul de activitate al companiei; natura muncii; sistemul de performanțe; tipul de feedback; atitudinea față de risc; structura sau orientările (orientarea activității, orientarea în raport cu natura umană omul este bun, rău
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]