5,238 matches
-
și educația cooperatistă să se introducă în toate instituțiile de învățământ popular și în primul rând în școala primară și cea normală de învățători” (Stoian, 1942, p. 253). Cooperația școlară, credea pedagogul bucureștean, trebuie să se orienteze după următoarele „principii conducătoare”: a) „Cooperația școlară trebuie să oglindească în mic cooperația adultă... Numai așa vom putea crea cadrul de viață cooperatistă, în care vom forma pe viitorii cooperatori”; b) „Cooperativa școlară trebuie să îmbrățișeze cât mai mult din întreaga viață școlară”; ea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au fost: asociere și ajutor reciproc, liberă adeziune, capital social, fond de rezervă, beneficii în raport cu contribuția, conducere democratică, neutralitate politică, urmărirea scopului educativ. Prin cooperație, se credea, pot fi satisfăcute toate trebuințele de ordin material ale oamenilor din sat. Principiul conducător era: „totul prin noi, prin mijloace proprii” (Neculau, 1973, p. 398). Când a început să funcționeze din plin cooperativa (de credit, aprovizionare-consum, valorificare-desfacere și producție) s-a renunțat la apelurile pentru donații, fondurile erau acum procurate prin mijloace proprii, iar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de susținut că acest Sanbalat era contemporan cu Alexandru cel Mare, din moment ce singurul personaj samaritean cunoscut cu acest nume era contemporan cu Neemia (sec. al V-lea î.Hr.). Pe de altă parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică și samariteană ar fi condus la schisma samariteană
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
davidic (cu un rege și un mare arhiereu în pozițiile de conducere); - cei care își propuseseră să instaureze un anumit tip de teocrație sau hierocrație; - cei care rămăseseră în țară în timpul exilului, bucurându-se de anumite privilegii în absența claselor conducătoare și respingeau categoric ideea restaurării oricărui gen de stat, în așteptarea venirii Împărăției lui Dumnezeu 1. Conflictul se reflectă indirect și în cărțile lui Iezechiel și Zaharia; Iez. 44,15 conține parte din viziunea profetului legată de noul Templu care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din cauza bolii. Alții consideră că se poate vorbi despre sănătate ca bun public doar din perioada revoluției industriale, când a avut loc deplasarea accentului de pe sănătatea individului pe cea a societății (Wolinski, F.D., 1988, apud Rădulescu, 2002, p. 25). Clasa conducătoare din acea perioadă a considerat că forța de muncă sănătoasă, aptă să-și realizeze sarcinile, dă forța unei națiuni. Două curente au consolidat această abordare: mercantismul, presupunând schimbul de avantaje între stat și cetățean, în Anglia, și cameralismul, presupunând un
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de dictatură și de Ceaușescu. Acum trecem prin spaima să nu revenim la ce a fost. Și aceasta s-ar putea întâmpla dacă în fruntea statului ar veni Vadim Tudor, cel care susține că Ceaușescu a fost un un bun conducător iar Elena o femeie deșteaptă, mamă bună și iubitoare a poporului român. Vadim Tudor care vrea să procedeze asemeni idolilor săi, care au condus țara prin forță și teroare. Dar știu tinerii, mai ales ei, la ce vor să ne
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care acesta i-a facut-o. Avem onoarea ca Alexa Visarion să ne fie coleg și în același timp să fim binecuvântați de darurile pe care acesta ni le oferă cu atâta generozitate. Robert W. CORRIGAN Itinerariu american Avându-l conducător științific de doctorat pe profesorul Alexa Visarion, am optat ca tema de studiu să fie Creația teatrală și cinematografică a regizorului Lucian Pintilie, în contextul vieții artistice românești a ultimilor 50 de ani. Am primit spre documentare o parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cărții lui Henri Atlan este consacrat organizării, "noțiune care apare ca absolut esențială în discursul biologic, fără însă ca cineva să fie capabil să o definească în mod clar și cantitativ". Noțiunea de "hazard organizațional" este prezentată ca un fir conducător spre o teorie a organizării: "Organizarea primului sistem integrat care a reprezentat un organism viu capabil de evoluție avea următoarea proprietate fundamentală: capacitatea de a folosi fenomene aleatorii pentru a le integra în sistem și a le face să funcționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
au observat anumite abateri, transdisciplinaritatea a constituit mereu o metodă privilegiată pentru cei care, mulțumită întîlnirilor Grupului celor Zece, și-au putut însuși această cale de progres pe care Edgar Morin o numește "complexitate" și care le servește drept fir conducător pentru a repune sub semnul întrebării anumite afirmații inițiale. Grupul celor Zece nu mai există ca atare, dar un nucleu format din Jacques Robin, Edgar Morin, René Passet, Joël de Rosnay, Henri Atlan, Jacques Sauvan persistă totuși. Acest nucleu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
comunicare contribuia la construirea acestui nou cîmp de reprezentare în care ființele vii, organele, moleculele fac parte dintr-o rețea de comunicare și în care di-ferența dintre inanimat și viu se atenuează, teoria informației constituind un element unificator, un fir conducător în înțelegerea "ordinii universale". Dacă toate aceste idei sînt reluate în Grupul celor Zece douăzeci de ani mai tîrziu, pozițiile sînt mai puțin tranșante, sînt exprimate critici și sînt discutate limitele teoriei informației. Dar aici apare di-ferența, specificitatea stă în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a mesajului/a ideii poetice și de structurare a textului (în poezie, conferă simetrie/circularitate, precum în rondel). 2.2. Viziune artistică, viziune despre lume. Idee
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
declarase ca o necesitate vitală "ruperea de istorie". În numele unei frenetice filozofii a vieții, el denunța "boala istorică"42. Apoi, criza istorismului s-a amplificat treptat, o dată cu avântul naturalismului și constrângerile scientismului. Aceste tendințe "au detronat istoria (Geschichte) ca forță conducătoare în plan cultural". Locul ei precizează Schnädelbach a fost luat de Leben, Evolution, Werte și Sein43. e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului Nu am desprins aceste concluzii pe măsură ce ele au apărut în expunerea anterioară, ci am preferat să le adunăm
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acționează imprevizibil, modificând balanța între două sau mai multe grupuri deja formate, creează, într-un mod transformant (pentru societate și cunoaștere), ansamblul putere-cunoaștere. Puterea- cunoaștere nu are o direcție prestabilită. Puterea-cunoaștere nu funcționează după principiul marxist ("ea este a claselor conducătoare, a elitelor!"). Foucault mai vrea să spună că toate acele lupte între două sau mai multe forțe adverse creează puterea-cunoaștere. Lupte discursive, lupte de idei, lupte cu "marii" stăpâni ai discursului public și cu grupurile intelectualo-mediatice dominante și arogante ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică, nici dezvoltare economică"112. Statul modern a apărut ca o necesitate umană de a trăi liber și suveran, într-o formă comună de exercitare a puterii, dar sofisticările gândirii moderne, seria de probleme dezvoltate de această necesitate, orgolile "elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum se înfățișează (statul lui Stalin, statul lui Hitler sau statul american postbelic) a devenit o mașină birocratizată și impersonală de strivit destine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate fi prezentată o imagine mai exactă a organizării sale internaționale. Geografia socialismului în Europa Omul potrivit la locul potrivit, spune o vorbă, iar Partidul social-democrat german ocupă unul de frunte 13. În cadrul Internaționalei a II-a, el reprezintă modelul conducător al unor numeroase organizații, care, fascinate de succesul său incontestabil, încearcă, dacă nu să-i "copie" metodele, cel puțin să se inspire din practicile sale. De ce și cum poate dispune acesta de un rol atît de privilegiat? Mai multe rațiuni
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
le va permite o progresie rapidă și în același timp, o vizibilă dezvoltare a mișcării sindicale, toate acestea însoțite de un cîștig de influență în rîndul intelectualilor, în special la Viena, capitala Imperiului. După ce au obținut cu greu votul universal, conducătorii socialiști austrieci, reuniți în jurul lui Victor Adler, consideră posibilă cucerirea puterii în mod legal. Cu toate acestea, pînă la izbucnirea Primului Război mondial, ei se dovedesc neputincioși în găsirea unei soluții la problemele ridicate de naționalism: exacerbarea capătă asemenea proporții
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mult mai complicate în Franța 21, datorită divizării profunde, cel puțin pînă în 1905, a mișcării muncitorești. Episodul tragic al Comunei, survenit la mai puțin de un sfert de secol de la sîngeroasa represiune anti-muncitorească din iunie 1848, dovedește refuzul claselor conducătoare de a duce o politică reformistă față de clasa muncitoare. Acesteia îi va trebui aproape un deceniu pentru a putea fi în măsură de a regăsi la sfîrșitul anului 1880 o exprimare politică, chiar dacă mai multe congrese muncitorești, de orientare diferită
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acțiunii reformiste, atenuînd mizeria clasei muncitoare. Trebuie deci încurajate fracțiunile progresiste ale burgheziei și chiar căutată o cooperare cu acestea în termeni preciși. Ar fi absurd ca Statul să fie considerat numai un instrument de coerciție, pus în slujba claselor conducătoare: o dată cu progresele democrației, Statul se supune din ce în ce mai mult interesului general. Pe scurt, Bernstein îndeamnă social-democrația să renunțe la frazeologia sa revoluționară și să accepte transformarea sa într-un "partid al reformelor socialiste și democrate". Nu se va accede la socialism
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
umanismului, al liberalismului și al democrației burgheze care, în ciuda unor reculuri temporare, a progresat în mod continuu în primele decenii ale secolului al XIX-lea. O anumită interpretare a marxismului, nu lipsită însă de schematism și larg răspîndită în mediile conducătoare ale Internaționalei a II-a, a fost influențată de aceste postulate filosofice. Într-o mare măsură, acest marxism ortodox am fi tentați să-l numim chiar oficial se alătură acestui curent pozitivist atît de important care se înscrie pe firul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
regulilor de funcționare ale acestor colectivități a adus cu sine adeziunea la valorile sale fundamentale. Explozia naționalistă din august 1914 vine să se adauge unor teme mai vechi patriotism, apărare națională foarte tenace și larg răspîndite printre mase. Cu siguranță, conducătorii socialiști și-au făcut multe iluzii privind capacitatea lor de a le combate și forța internaționalismului lor, supraestimînd adevărata importanță a acestuia din urmă. În acest sens, ca orice alt moment de criză, războiul relevă foarte bine situația: el scoate
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
comunistă începînd din 1928. Ar fi exagerat să spunem că mișcarea comunistă a devenit în anii 1924-1927 apărătoarea unității muncitorești, dar nu există nici o îndoială că numeroase deschideri din partea sa în acest sens au fost respinse fără menajamente de ISM. Conducătorii comuniști nu sînt singurii preocupați de această unitate: în interiorul ISM și în afara acesteia, mai multe partide și grupări socialiste continuă să militeze pentru o reunificare a mișcării muncitorești. Este evident că nimic nu se poate face fără noua Internațională, avînd
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
guvernămînt valabilă numai în zonele teritoriale ale unei Europe "înapoiate din punct de vedere economic și politic"26. Din această perspectivă, fascismul este conceput ca o formă tranzitorie de guvernămînt, explicabilă, avînd în vedere reacțiile de teamă venite din partea clasei conducătoare a cîtorva țări europene din zona a doua. Fenomen dezagreabil, fără îndoială, acesta își află originile în întîrzierea acestor țări, trebuind analizat ca o formă specifică de reacție autoritară, condamnată la timp. Din această viziune de ansamblu își face apariția
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pact să nu sufere nici o atingere"52. În același timp, ajutorul militar acordat lui Franco de către Hitler și Mussolini devine o realitate cotidiană și tangibilă, care modifică în mare măsură datele războiului civil din Spania. O nouă reuniune a instanțelor conducătoare a ISM și FSI are loc la Paris, la sfîrșitul lunii septembrie. Politica de neintervenție continuă să fie susținută, cu toate că la acea dată ea este în mod vizibil criticată de Germania și Italia. Acest nou element nu schimbă cu nimic
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
europene, cît și în prezentarea caricaturală oferită raporturilor de forță din cadrul comunității socialiste. Dezbaterile ideologice tranșante nu au fost singurul apanaj al țărilor din Europa de Sud, iar mișcarea muncitorească britanică a cunoscut și ea lupte politice violente. Clasele politice conducătoare ale Europei meridionale nu au deținut nici ele monopolul unei politici consensuale: să ne amintim de situația Marii Britanii din secolul al XIX-lea sau mai recent, de Germania, începînd cu 1933... Însă, chiar dacă această analiză conține cîțiva germeni de adevăr
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
apar multiple nuanțe; în curînd IS se va diviza în "ideologi", deosebit de fermi față de principii și "diplomați" care, făcînd în egală măsură dovada anticomunismului, vor stabili treptat o distincție din ce în ce mai clară între ideologia comunistă, inspiratoare a unui sistem și politica conducătorilor comuniști, bineînțeles în primul rînd a celor din Uniunea Sovietică. În lunile care vor urma, ei vor fi nevoiți să pună problema în următorii termeni: trebuie oare încurajate semnele de eliberare a Uniunii Sovietice pentru a favoriza astfel un climat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]