20,823 matches
-
sau moderată, se regăsește în Centrul Social-Democraților creat de Jean Lecanuet. CDS a rezultat din regruparea, în jurul vechilor creștin-democrați, a diferitelor tendințe ale dreptei și centrului. El pretinde Partidului Republican rolul de motor în sînul UDF (Uniunea pentru Democrația Franceză), confederație giscardiană pe care a unificat-o atît cu acesta din urmă cît și cu Partidul Radical. 3. Partidele radicale. O parte a burgheziei, sensibilă la trecut (ea forma, altădată, "stînga"), nu a ezitat să se angajeze într-o politică de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și Elveția. Asemănător partidelor liberale sau radicale din Europa, PRD din Elveția oferă o bază electorală mai întinsă, mai diversificată și mai importantă. Zonele sale puternice Mitteland, cantoanele din Zürich, Berna, Basel și Vaud corespund destul de bine centrului dezvoltat al Confederației. Moștenitor al unei lungi tradiții, FPÖ austriac îi seamănă, dar, în plus, dă dovadă de o orientare pangermanică pe care radicalismul elvețian nu a cunoscut-o. Partidul Independenței din Islanda care a guvernat cu social-democrații și Partidul Naționalist din Malta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
teritorial al lui Pilsudski din partea centralistă, iar din partea periferiei prin național-catolici, urmași ai lui Roman Dmowski și ai endicja, sau ai național-democraților. În fenomenul de redeșteptare a naționalismelor în Europa "Central-Răsăriteană", acordăm un loc aparte KPN-ului Konfederacja Polski Niepodleglej Confederația pentru o Polonie Independentă. În primul rînd, este vorba de cel mai vechi partid de opoziție, în mod cert anticomunist și antisovietic: el a fost creat în 1979 și a rămas mult timp izolat. Șeful și fondatorul său, Leszek Moczulski
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o parte, și post-comuniste, pe de altă parte. Asistăm, în această țară, la o reformare a taberei democrate, cel puțin din elementele sale nenaționaliste, prin formarea Uniunii Libertăților, UL, ce regrupează Uniunea Democratică M. M. Mazowiecki, Geremek și Kuron și Confederația Liberal-Democrată. În Ungaria, Forumul Democratic Maghiar, MDF, este unul dintre ultimele partide democrate ale tranziției. Ca și Forumul Civic al lui Vaclav Havel, Solidaritatea mediatiza voința politică a întregii societăți civile; ca și acesta, ea s-a scindat sub acțiunea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
entuziasmul pentru introducerea economiei de piață pare mai moderat și incapabil de a crea un partid maximalist. Astfel că ODS, în Boemia și Moravia, flancat de ODA, FIDESZ-ul unguresc, prezintă această structură care, incompletă în Polonia, se traduce prin confederația liberală a lui Bielecki, cea care a intrat în Uniunea Libertăților pentru a face față comuniștilor. ODS, Obcanska Demokraticka Strana Partidul Civic Democratic regrupează, în urma formării lui în aprilie 1991, majoritarii din Obcansky forum împreună cu conducătorul lor, Vaclav Klaus, ministrul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acestei funcții există discuții contradictorii). 1. Forma de organizare a Uniunii Europene și locul Parlamentului european Atunci când analizăm sistemul politic al Uniunii Europene, o distincție folositoare poate fi alegerea între o federație bine consolidată dupa modelul Statele Unite ale Americii, o "confederație" sau "model neofederal" și un "model federal cooperativ". Urmând aceste modele, varianta construcției europene stipulează o diviziune formală legală de responsabilități între conceptul de supra stat / instituții la nivel Uniunii și conceptul de stat / instituții politice substituite statului. O schemă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de genul con-federalism sau neo-federalism pentru a înțelege configurația instituțională. Toate aceste concepte acceptă ideea de împărțire a puterii de decizie la diferite nivele de guvernare. Spre deosebire de federalism, unde predomină o sursă centrală de legitimitate regăsită într-o structură unională, confederația este bazată pe conceptul legitimității duale în care națiunile își mențin propria legitimitate democratică și continuă să pretindă suveranitate politică permițând în același timp o amalgam de suveranități la nivel european. Într-un asemenea sistem, statele membre ar căuta beneficii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în același timp o amalgam de suveranități la nivel european. Într-un asemenea sistem, statele membre ar căuta beneficii mutuale prin cooperare în cadrul politicilor comune de la nivel supranational. Un asemenea sistem n-ar solicita niciun spirit de comunitate printre oamenii confederației și nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o largă doză de intraguvernare. Analizând evoluția Comunităților europene și, ulterior, evoluția Uniunii, putem afirma că nici un model de organizare suprastatală nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Cu cât procesul de globalizare și de europenizare va crea instituții și mecanisme departe de cetățeni, cu atât mai mult sentimentul apartenenței la statul națiune va fi mai puternic exprimat 302. Federația de state națiune este mai mult de o confederație, și mai puțin decât o federație. Potrivit opiniei profesorului Adrian Năstase între statul federal și o federație de state națiune sunt diferențe importante. Statul federal presupune existența unei singure cetățenii, federația de state națiune presupune dubla cetățenie, cea federală fiind
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de către comercianți americani particulari, fie pentru dolari sau aur, fie pentru achitarea în numerar la livrare sau într-un termen stabilit anterior 1076. Ca o măsură de precauție și ca o reacție la hotărîrea lui Kennedy, Organizația Sindicatelor Industriale și Confederația Americană a Muncii (AFL-CIO) a cerut ca 50% din tot grîul vîndut Uniunii Sovietice și Europei de Est să fie transportat sub pavilion american. Departamentul Comerțului a acceptat să citeze precedentul Legii privind preferințele asupra condițiilor de transport, adică Paragraful
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea ca un comerț selectiv, negociat cu inteligență și administrat cu înțelepciune să se dovedească una din cele mai puternice pîrghii ale politicii naționale 1162". La acest raport de 27 de pagini era anexat un altul, minoritar, întocmit de reprezentantul Confederației Americane a Muncii și Organizației Sindicatelor Industriale, Nathaniel Goldfinger. Prin comentariile sale, acesta recomanda un control mai sever al exportului de tehnologie, un mai mare accent pe acordurile comerciale quid pro quo - poziție neîmpărtășită de raportul lui Miller, protecția împotriva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Politică Economică Internațională avea să lucreze doi ani la întocmirea unui amplu proiect de lege pentru reforma comercială, sediul acestuia întîrzia să apară. Dezbaterile înverșunate despre problemele comerciale erau purtate cînd la un capăt al bulevardului Pennsylvania, cînd la celălalt. Confederația Americană a Muncii și Congresul Sindicatelor Industriale voiau, în continuare, mai multă protecție pentru importuri, în timp ce Departamentul de Stat și cel de Comerț optau pentru dezvoltarea comerțului 1408. În Congres, senatorul Mondale solicita, în continuare, intensificarea comerțului Est-Vest. El le
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la conducerea Comitetului pentru Politică Economică Internațională și Frederick Dent, care-l înlocuise pe Peter Peterson în funcția de secretar al Comerțului 1558. În acest timp, președintele Nixon s-a întîlnit cu consiliul de Administrație al Organizației Sindicatelor Industriale și Confederației Americane a Muncii (AFL-CIO), în Bal Harbour, Florida. Confederația Muncii era împotriva comerțului cu comuniștii și mai ales a tratării în regim de "Clauză" a produselor fabricate de comuniști. Din cauza salariilor de care se bucurau muncitorii americani, produsele lor nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dent, care-l înlocuise pe Peter Peterson în funcția de secretar al Comerțului 1558. În acest timp, președintele Nixon s-a întîlnit cu consiliul de Administrație al Organizației Sindicatelor Industriale și Confederației Americane a Muncii (AFL-CIO), în Bal Harbour, Florida. Confederația Muncii era împotriva comerțului cu comuniștii și mai ales a tratării în regim de "Clauză" a produselor fabricate de comuniști. Din cauza salariilor de care se bucurau muncitorii americani, produsele lor nu puteau concura cu cele din blocul comunist, al căror
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și o serie de martori reprezentînd interese speciale. Cîțiva dintre ei au pledat în mod special pentru acordarea statutului de Clauză produselor românești. Cei mai importanți martori au fost Confederația Națională a Grupurilor Etnice Americane, Liga Românilor Liberi, Compania de țevi sculptate din Chicago și Compania de Distribuire BAP, un importator de mobilă pentru copii din România 1592. Audierile s-au încheiat vineri, 15 iunie, iar luni, Comitetul de Mijloace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe dintre ele proveneau de la mari corporații care erau în favoarea derogării prezidențiale. Mai mult decît atît, Comitetul a primit un mare număr de scrisori de susținere a Clauzei pentru România, de la organizații etnice precum Asociația Româno-Baptistă din SUA și Canada, Confederația Națională a Grupurilor Etnice Americane, de la sindicate și ligi, precum și de la Valerian Trifa, episcop al Episcopatului Ortodox Român din America 1742. Pachetul de măsuri al președintelui Ford a fost susținut atît de către Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susținătorii emigrării și ai drepturilor omului. Mark Richardson, președintele Asociației Industriilor Americane de încălțăminte era reprezentantul primului grup. Beneficiind de Clauză, România își schimbase taxa vamală pentru încălțăminte de la 20% la 5%, ceea ce punea în pericol existența industriei încălțămintei. AFL-CIO (Confederația Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor lor1816. Principalul purtător de cuvînt al celui de-al doilea grup era pastorul Florian M. Galdău, președintele Comitetului Româno-American de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
religioase și etnice care vedeau îngrădirea emigrării ca făcînd parte dintr-o problemă mai amplă, cea a încălcării drepturilor omului. Cîțiva membri ai acestor grupuri, cum ar fi Laszlo Hamos, din Comitetul pentru Drepturile Omului din România, Michael Szaz, din Confederația Ungaro-Americană și Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Lupta Studenților pentru Evreii Ruși se prezentaseră la audierile din 1975, privind acordarea Clauzei României. În vreme ce Birnbaum a profitat de audieri pentru a promova creșterea numărului de emigranți evrei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asupra eforturilor susținute ale Bucureștiului de a suprima drepturile cetățenești, drepturile omului și dezvoltarea culturală a ungurilor din România. În plus, comisia a primit cîteva scrisori care se opuneau derogării de la condiția emigrării, cîteva dintre ele fiind din partea AFL-CIO, a Confederației Ungaro-Americane și a Asociației Naționale a Americanilor de Origine Română din Statele Unite 1891. Între audierile susținute de către Senat și Camera Reprezentanților, care au început la mijlocul lunii iulie, Administrația a avut două ocazii de a încuraja susținerea derogării de la condiția emigrării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîștigat cetățenia americană, dar nu și-a putut îngropa trecutul. Aflînd că Trifa era cetățean american, dr. Charles H. Kremer, un stomatolog de origine română, a informat Serviciul American de Imigrație și Naturalizare în legătură cu trecutul lui Trifa. În calitate de președinte al Confederației Româno-Evreiești din America, Kremer a continuat să exercite presiuni asupra Washingtonului în vederea anchetării lui Trifa. El a depus mărturie la audierile din 1975 ale Senatului, privind Acordul comercial româno-american și le-a vorbit membrilor Comitetului de Finanțe despre trecutul lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
protestat împotriva recomandărilor președintelui. Lui Laszlo Hamos i s-au alăturat Tamas A. de Kun, din Asociația Ardelenilor din America, Louis Lote, din Comitetul Transilvaniei, Istvan Gereben, din Comitetul de Coordonare a Organizațiilor Ungare din America de Nord și Michael Szaz, de la Confederația Națională a Grupurilor Etnice din America. Fiecare dintre aceștia compăruse în fața Comisiei, în anii precedenți. Toți aduseseră probe, pentru a demonstra că Bucureștiul duce în mod deliberat o politică de discriminare, în scopul distrugerii vestigiilor culturii maghiare din România. Deși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Valery Giscard d'Estaing în 1974 și care s-a transformat în 1976 într-un Centru al Democraților Sociali (CDS). Acesta a participat în 1978 la fondarea Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) condusă tot de Lecanuet până în 1988 ca o confederație de partide. Până în 1994, CDS a fost cea care a supraviețuit, având 11% din Adunarea Națională și ca președinte pe François Bayrou. Regiunile în care creștin-democrația a avut rezultate mai slabe au fost de obicei ținuturile nordice: în țările scandinave
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Restauration de la science politique (1816) au avut o mare influență în țările germanice. Aici, Franz von Baader, Adam Müller, Joseph Görres, teologul Ignaz von Döllinger își exprimă atașamentul față de valorile tradiționale în jurnalul Eos și formează așa-numitul grup al confederațiilor din Eichstätt. În 1837, în Athanasius, Görres ia apărarea monarhiei creștine impregnate de doctrina Bisericii și atacă materialismul în ziarul său Historisch-Politische Blätter fur das Katholische Deutschland (1838). Fiind foarte preocupat de problemele sociale, el este de părere că Biserica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
putut să-și extragă de aici observațiile pe baza unei gîndiri politice bazate pe credință (Metternich nu vorbea chiar el, apropo de Lamennais, despre o "religie politică?"8), și experiența angajării laicilor în societate, mărturie fiind Congregația din Franța sau confederații din Eichstätt în Bavaria. Catolicism și libertate În genealogia democrației creștine opoziția față de liberalism este fundamentală, "o eroare fundamentală", după cum spunea abatele Paul al VI-lea, fondatorul, în 1894, a revistei lunare La Démocratie chrétienne. Liberalismul era declarat responsabil nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mult mai angajat în activitatea politică, a urmat o altă cale. Sub influența lui Mazzini, el a îmbrățișat cauza unificării Italiei. Exilat la Bruxelles, el a publicat în 1843 Del primato morale e civile degli Italiani, unde dezvolta ideea unei confederații italiene în fruntea căreia îl așeza pe Papă, al cărui rol era de a fi arbitrul Europei. Se năștea astfel neoguelfismul, care a introdus printre reflecțiile lui Ventura și ale lui Rosmini, de care este legată filosofia lui Gioberti, o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]