6,847 matches
-
rusă. Astfel, din totalul populației comunei de 5524 persoane în 1992, doar un procent infim, de 0,01% reprezintă altă naționalitate decât cea română. Recensământul din 2002 certifică majoritatea absolută a românilor în toate satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
5524 persoane în 1992, doar un procent infim, de 0,01% reprezintă altă naționalitate decât cea română. Recensământul din 2002 certifică majoritatea absolută a românilor în toate satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
creștinism? Substanța lui e atât de intim substanța lor încât o demarcație între credință și poesie devine imposibilă. Față de Milion, a cărui inspirație, rămânând credincioasă datelor biblice și sensului creștin, e mult mai liberă și mai avântată, Dante e poet confesional. Eshatologia lui poetică e văzută catolic: Infern, Purgatoriu, Paradis. Scolastica și mistica occidentală îi dau scheletul ideologic pe care îl îmbracă în carnea frumuseții. Singura libertate personală ce și îngăduie e să-și înfunde vrăjmașii în infern și să-și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cea a moșiilor luate de administrația din nordul Transilvaniei, între 1940 și 1944 - se pot deduce direct din acest fapt. Din cauza Primului Război Mondial, Asociația Transilvană nu și-a putut realiza pe deplin programul, care, până în 1917, conținea deja pretenția naționalizării școlilor confesionale, a interzicerii instituțiilor financiare ale naționalităților, a înființării Bisericii Ortodoxe ungare și a celei greco-catolice, a mutării funcționarilor români pe teritorii ungurești. Mulți dintre sprijinitorii Asociației au avut un rol important (chiar de conducere) în Ungaria și în politica naționalității
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de naționalități, problema diasporei. Vorbitorii de limbă maghiară din Transilvania, într-o formă sau alta, ridicaseră - aprope toți - o singură problemă: cea a școlilor. S-a vorbit de cămine pentru ucenici, de școlile din diasporă, de instruire profesională, de învățământul confesional, de grădinițe, universități, de pagubele provocate de reforma agrară românească, ori de mutarea (tocmai la Târgu-Mureș) a catedrei de silvicultură de la Sopron; oricum, învățământul în limba maghiară făcea parte din problemele de actualitate permanentă. Celălalt grup de probleme a fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
schimbă religia, fie chiar și la presiunea autorității, are datoria să suporte, într-o oarecare măsură, consecințele faptei sale30". Tocmai din această cauză, au căpătat o mare importanță felurite dovezi de fidelitate națională - în general, acestea erau constatate de autoritatea confesională sau de Comunitatea Națională Maghiară din România, respectiv de exponenții locali ai partidului maghiar. S-au înmulțit revenirile la confesiunile calvină sau romano-catolică: numai la Cluj au avut loc, până în ianuarie 1941, 1312 asemenea reîntoarceri la vechea confesiune. Guvernul Teleki
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sociale, propria lor scară de valori, amestecându-se până și în obiceiurile lor culinare, ba chiar sexuale. Chiar și în sistemul criteriilor operațiunii de ajutorare găsim, în numeroase cazuri, aspecte discriminatorii - începând de la problema originii, trecând prin cea a apartenenței confesionale, și ajungând la antecedente de viață sau la investigații asupra stării de sănătate a predecesorilor. În scopul dezvoltării-modernizării, voința generală nu a ocolit nici problemele financiare, nici pe cele industriale. Banca Națională a Ungariei și-a deschis în serie filiale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Abrudbányai János, Gelei József, profesor universitar de biologie, intendent principal Lőrinczy Géza, pastor în Baia Mare, Simán Dániel, profesor de teologie, Kiss Elek, notar principal, au împins cu toții, în direcția amintită, atât organele de conducere, cât și opinia publică din cadrul comunității confesionale. Acestui fapt i se datora în mod direct și judecarea severă a trecerii de la o confesiune la alta sau a chestiunii convertirilor; după 1942 această biserică a încercat să închidă toate ușile acțiunii de creștinare a evreilor. Sâmbătașii - cu ale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mult curaj, și prejudiciile naționale suferite: "Șapte biserici catolice au fost incendiate și dărâmate, preoții greco-catolici români expulzați nu s-au putut întoarce, o parte a parohiilor era fără pastori. S-a cerut înființarea unui număr de 500 de școli confesionale, niciuna din cereri nu a fost aprobată; mai mult, s-a pornit o campanie inchizitorială împotriva petiționarilor"74. Această luare de cuvânt a provocat un dezacord zgomotos din partea vicarului episcopal de Cluj, Sándor Imre. Biserica greco-catolică română - privită cu suspiciune
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Această luare de cuvânt a provocat un dezacord zgomotos din partea vicarului episcopal de Cluj, Sándor Imre. Biserica greco-catolică română - privită cu suspiciune și de către Regat - încerca să pară o bună biserică română, motiv pentru care încuraja permanent deschiderea școlilor naționale confesionale. Ceea ce, și în ochii maghiarilor, însemna același lucru, fiind confirmat de o întâmplare din primăvara lui 1944, când - drept represalii pentru violențele comise de un grup mare de români împotriva funcționarilor consulatului ungar de la Brașov și a celor din anturajul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice din Transilvania au fost predate statului, ceea ce, după re-anexare, a însemnat intrarea lor automată în grija statului ungar. Pentru a-și putea menține sistemul școlar în limba maternă, bisericile românești au solicitat înființarea de școli elementare confesionale. Cam 600 de asemenea cereri au fost trimise autorităților ungare, dar portofoliul Cultelor le-a respins pe toate; mai bine zis, nimeni nu s-a deranjat să se ocupe de problemă. În privința naționalității și a numărului instituțiilor de învățământ, o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din Năsăud a fost concediat pe loc, în aprilie 1941, pentru "comportament antinațional". După ocuparea Transilvaniei, guvernul ungar a introdus și în școlile medii acel numerus clausus, conform căruia tineretului evreu nu-i rămânea altă alegere decât înființarea unor școli confesionale proprii. (A fost o soluție practicată și în alte locuri, de pildă în Ucraina carpatică, deși funcționarii au încercat să califice fenomenul drept unul filosemit, iar observatorii mai puțin informați drept un semn de bunăvoință din partea guvernării.) În Cluj și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acestei etnii în total populație. Primii țigani au fost aduși în Drăgăneasa, în perioada interbelică de Ghiță Ieremia și sau instalat în punctul "prundul gârlii" astăzi cartierul lor devenind renumit prin promiscuitate și gălăgie mare. Din punct de vedere structurii confesionale, în anul 2002 populația era alcătuită preponderent din creștini ortodocși, urmați de creștini după evanghelie (16 persoane), adventiști (10 persoane), romano- catolici (4 persoane). Celelalte culte nu au enoriași în comună. În anul 1992, creștinii ortodocși erau reprezentați prin 2729
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prea revoluționare, prevederile incluse de filosoful român au fost "preluate" de membrii altei comisii; în privința ideilor ignorate, viitorul i-a dat dreptate lui Nae Ionescu, de pildă, posibilitatea ca "seminariile să fie lichidate în 4 ani și înlocuite cu licee confesionale ale Bisericii Ortodoxe, adevărate pepiniere pentru academiile și facultățile teologice"3. Discutat în sesiunea Sfântului Sinod din vara anului 1927, proiectul pentru reorganizarea învățământului teologic este receptat cu ostilitate chiar în cercurile clericale din cauza spiritului sever bisericesc în care a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
știință și, ca atare, trebuia să se bucure de regimul libertății științifice. Aceste două atitudini demonstrau cât se poate de clar necesitatea reinstituirii autorității bisericești, precum și a creării unei discipline unitare 5. Propunerea lui Nae Ionescu de a înființa școli confesionale nu a fost bine primită în cercurile ortodoxe, dintr-o profundă neînțelegere a "disciplinei lăuntrice". Din păcate, acest proiect a fost rapid abandonat în detrimentul altor proiecte mai puțin inspirate. De aceea, singura soluție pentru revigorarea teologică consta în restaurarea vechiului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alte cuvinte, facultățile de teologie erau scoase de sub tutela Universității și trecute sub autoritatea Bisericii. Reforma învățământului religios a fost concepută de Nae Ionescu pentru toate treptele de învățământ. Un rol major în revigorarea învățământului teologic îl constituia apariția școlilor confesionale, adevărate focare de energii creatoare, morale și de disciplină spirituală și lumească. Apreciind inestimabilele servicii pe care școala confesională, de orice rit, le-a făcut cauzei naționale de peste munți, Nae Ionescu demontează toate prejudecățile, stereotipiile care circulau pe seama acestui tip
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fost concepută de Nae Ionescu pentru toate treptele de învățământ. Un rol major în revigorarea învățământului teologic îl constituia apariția școlilor confesionale, adevărate focare de energii creatoare, morale și de disciplină spirituală și lumească. Apreciind inestimabilele servicii pe care școala confesională, de orice rit, le-a făcut cauzei naționale de peste munți, Nae Ionescu demontează toate prejudecățile, stereotipiile care circulau pe seama acestui tip de școală 6. Propunerea lui Nae Ionescu din 1926, prin proiectul de lege amintit, de a transforma treptat seminariile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rit, le-a făcut cauzei naționale de peste munți, Nae Ionescu demontează toate prejudecățile, stereotipiile care circulau pe seama acestui tip de școală 6. Propunerea lui Nae Ionescu din 1926, prin proiectul de lege amintit, de a transforma treptat seminariile în licee confesionale nu impieta asupra structurii învățământului religios. De fapt, seminariile urmau să devină adevărate pepiniere pentru facultățile teologice. Deși propunerea filosofului român nu a fost deloc acceptată, evenimentele ulterioare au confirmat justețea recomandărilor făcute de Nae Ionescu 7. Învățământul academic teologic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca domnul Dragnea, care circulă așa de frecvent în lumea bunurilor culturii, și care, deci, trebuie să aibă într-un grad foarte ridicat simțul necesității realului, poate întrebuința formule așa de abstractizante și de universalizante, ca aceea cu depășirea "hotarelor confesionale și politice". A crede că se poate trece, în veac încă, peste hotarele confesionale și politice înseamnă a uita că și istoria tot de Dumnezeu e făcută și a socoti că se poate anula realitatea formelor de viață, așa cum le-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deci, trebuie să aibă într-un grad foarte ridicat simțul necesității realului, poate întrebuința formule așa de abstractizante și de universalizante, ca aceea cu depășirea "hotarelor confesionale și politice". A crede că se poate trece, în veac încă, peste hotarele confesionale și politice înseamnă a uita că și istoria tot de Dumnezeu e făcută și a socoti că se poate anula realitatea formelor de viață, așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Atitudine categoric falsă, cel puțin pentru simțul realist și istoric al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simți rușinată de asemenea aberații. Dar iată cine sunt adversarii proiectului de lege pentru reorganizarea învățământului. Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare". 5 Ibidem, p. 466. 6 Nae Ionescu, Școlile confesionale, în "Cuvântul", an V, nr. 594, 25 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 471: Prima prejudecată este că s-ar tinde la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]