15,099 matches
-
instituite la nivelul legii pentru a răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19 se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Or, principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului. ... 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
în aceleași condiții de studii, de vechime și de desfășurare a activității în aceleași condiții, specifice locului de muncă, neconstituționalitate susținută prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție. ... 28. În jurisprudența sa referitoare la principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
2014). ... 27. În cauză, Curtea a reținut aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) raportat la art. 26 alin. (1) referitor la viața de familie, având în vedere că norma penală criticată consacră o excludere nejustificată de la acordarea dreptului de refuz al audierii a persoanelor care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, în cazul în care conviețuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul. Rațiunea dreptului de a refuza să
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
a asigura informarea corectă „a cetățenilor asupra treburilor publice“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Așadar, dreptul la informație consacrat de art. 31 din Constituție se referă numai la informațiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 725 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256991]
-
activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației“. ... 14. Curtea a reținut însă că dispozițiile art. 31 din Constituție nu trebuie interpretate că ar consacra o obligație pentru autorități de a face demersuri suplimentare publicării actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, în sensul informării cetățenilor cu privire la apariția unor legi sau ordonanțe ale Guvernului prin care se stabilesc drepturi sau obligații
DECIZIA nr. 725 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256991]
-
celor ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, deși în mod vădit, prin conținutul acestui articol, se încalcă aceste prevederi, se adaugă la lege, dar se și contrazic textele legale mai sus menționate. Cu alte cuvinte, textele legale consacră un principiu clar, și anume acela că actele executorului judecătoresc sunt supuse, în exclusivitate, controlului instanțelor judecătorești competente, iar instanțele judecătorești care sunt competente să procedeze la verificarea actelor executorilor judecătorești sunt, în conformitate cu prevederile legale, instanțele de executare
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
clar, și anume acela că actele executorului judecătoresc sunt supuse, în exclusivitate, controlului instanțelor judecătorești competente, iar instanțele judecătorești care sunt competente să procedeze la verificarea actelor executorilor judecătorești sunt, în conformitate cu prevederile legale, instanțele de executare. Acest principiu consacrat de legislația națională este în deplină concordanță cu principiul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și anume acela că executarea silită constituie a doua parte a procesului civil, iar ducerea ei la îndeplinire se realizează cu respectarea strictă
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
3) al textului nu a suferit însă modificări de substanță, conținutul său regăsindu-se într-o formă semnificativ asemănătoare în variantele succesive ale Codului de procedură penală. La rândul său, instituția verificării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior a fost consacrată, într-o formă similară, și în legislația procesual penală în vigoare anterior datei de 1 februarie 2014, regăsindu-se în cuprinsul prevederilor art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968, astfel cum au fost modificate prin Legea
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
confirmare reprezenta o măsură de control și ingerință din partea conducătorului parchetului, fără a fi însă necesară, de vreme ce procurorul ierarhic superior nu avea atribuția de a întocmi vreunul dintre actele de urmărire penală efectuate în cauză. Varianta legislativă consacrată prin Legea nr. 356/2006 a fost preluată și de legiuitorul actual, rațiunile care au stat la baza limitării implicării procurorului ierarhic superior la operațiunea de verificare a rechizitoriului menținându-se neschimbate. Menită a da expresie principiului constituțional al controlului ierarhic
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorități publice administrative cu competențe în materia comunicațiilor electronice. Or, o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecție este consacrată constituțional, astfel că dispozițiile art. 2 pct. 27 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice prin care se introduce art. 10^2 alin.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
drept autoritate publică (s.n.) cu autoritate administrativ-jurisdicțională, și nu autoritate administrativă (s.n.) cu autoritate administrativ-jurisdicțională“, ceea ce ar fi contrar „dispozițiilor constituționale și legii contenciosului administrativ“. ... 4. Or, textul alin. (4) al art. 21 din Constituție nu interzice, ci - dimpotrivă - consacră jurisdicțiile administrative, cu privire la care impune două reguli, anume să fie „facultative și gratuite“. Ambele exigențe sunt respectate de comisiile județene de aplicare a Legii fondului funciar. ... 5. În realitate, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
și care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, sunt instanțe judecătorești trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determină comportamentul persoanelor fizice și juridice în sfera publică și în circuitul civil. Dispoziția constituțională consacră principiul legalității actului de justiție și trebuie corelată cu prevederea art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia „Nimeni nu este mai presus de lege“, și cu cea a art. 124 alin. (3) din Constituție, care prevede alte două principii
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
pot contesta aceste sume, în condițiile legii, fiind respectat, astfel, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare (paragraful 24). ( ...) ... 17. (...) prin conferirea de valoare executorie unui document care atestă o obligație de plată, textul face aplicarea principiului consacrat de art. 632 din Codul de procedură civilă, în sensul că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie, ci și în virtutea unui titlu executoriu prevăzut de lege. Prin instituirea acestei
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
reglementate la nivelul legii, pentru a răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19, se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 29. Curtea a mai precizat că garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. Mai mult, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu, fără a se aduce însă vreo atingere principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție (în acest sens, Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 24 aprilie 2017). ... 27. Pe de altă parte, Curtea a reținut că legiuitorul nu
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
urgentă care să permită identificarea cât mai repede posibil a fondurilor bănești necesare punerii în executare a legii. În consecință, Curtea reține că ordonanța de urgență criticată nu a contracarat o politică legislativă promovată de Parlament, nepunând în discuție principiul consacrat de art. 61 din Constituție. ... 25. În jurisprudența sa [Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005], Curtea a reținut că, potrivit art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
fond a soluționat cauza fără a proceda la citarea martorului semnatar al procesului-verbal de contravenție, fiind afectată prezumția de nevinovăție a celui împotriva căruia statul formulează o „acuzație“, soluția reprezentând o ingerință nejustificată în dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 din Convenție și de art. 21 din Constituție. ... 20. Cu privire la principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
de nevinovăție a celui împotriva căruia statul formulează o „acuzație“, soluția reprezentând o ingerință nejustificată în dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 din Convenție și de art. 21 din Constituție. ... 20. Cu privire la principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
trebuie să adopte o reglementare clară, precisă și previzibilă a procedurii de contestare a proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, luând în considerare ansamblul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. ... 51. Referitor la critica privind afectarea accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, prin art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1) în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia „petentul este obligat să completeze formularul de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
al ariei geografice a beneficiarilor în descentralizarea competențelor“ este identificat „criteriul potrivit căruia transferul competențelor privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administrației publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor“. Este astfel consacrat principiul subsidiarității, ce urmărește furnizarea unui serviciu public de către autoritatea administrației publice locale situată la cel mai apropiat nivel de cetățenii cărora le este destinat serviciul public. Capitolul III Responsabilități 1. Ministerul coordonator al procesului de descentralizare A. Pentru
METODOLOGIE din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261514]
-
care să își atingă scopul punitiv și, în același timp, preventiv și educativ. Din această perspectivă, o diferențiere este nu doar admisibilă, ci chiar necesară. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit, în ceea ce privește principiul egalității consacrat prin art. 16 din Constituție, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
15 februarie 2007, Curtea a statuat că „în condițiile în care legea își propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă. Art. 15 alin. (2) din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, în sensul că o lege, odată adoptată de Parlament, va putea produce efecte juridice numai pentru viitor“. Prin Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 23
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]