1,866 matches
-
a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informațional. ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
8. a formula aprecieri critice; 9. a prezenta un proiect. 2.2. Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate ... b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informativ ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informativ ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informativ ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
a valorii expre- Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: sive a categoriilor morfo- introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu sintactice, a mijloacelor (rezumat, caracterizare de personaj). de îmbogățire a vocabula- Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, rului și a categoriilor diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. semantice studiate, a Contexte de realizare: ortografiei și punctuației a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse. Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăților și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Sonorizarea consoanelor Alfabetul Grupuri consonantice Rolul accentului Semnele de punctuație Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
00) 28 iunie-30 iunie 2014 Rezolvarea contestațiilor 1 iulie 2014 Afișarea rezultatelor finale după contestații Anexa 2 PROGRAMA pentru disciplina limba și literatura slovacă maternă Evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a 2014 LIMBA SLOVACĂ A. Fonetică Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe. Legea ritmică. Cuvinte selectate B. Lexicologie Cuvântul. Sensul cuvântului și sensul gramatical al cuvântului. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, neologismele
ORDIN nr. 4.924 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
îngrop mai întâi, sufletul sau trupul în acest vânt metalizat. țineam pasul cu părinții mei. a venit îngerul și a pus mâna peste capul meu. dimineața zilei de Crăciun când lumea întreagă se transformă din nou în cuvinte. când redevine consoane și vocale. stam cu ochii ațintiți la buzele avvei, fiind în ascultare și-n tăierea voii. despre sărbătoare, curat, de seara până dimineața, ca sămânța ierbii încolțeam. ca firul de păr pe capul avvei crescând. despre sărbătoare, ochiul său nu
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
ortodocși (87,42%), cu o minoritate de penticostali (5,07%). Pentru 6,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea localității provine de la vechiul substantiv turcesc "menzil", sau serviciu de poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eșteu", de la numele pârâului ce o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
În fonetică, consoana nazală velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
În fonetică, consoana nazală velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană velară sau de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt distincte întrucît au un loc de articulare complet diferit, unul velar și celălalt alveolar. Din punct de vedere
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană velară sau de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt distincte întrucît au un loc de articulare complet diferit, unul velar și celălalt alveolar. Din punct de vedere fonologic însă, în limba română ele sînt percepute ca unul
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
incisivilor superiori, în al doilea caz vîrful limbii nu joacă nici un rol, iar articularea se face prin atingerea vălului palatului cu partea posterioară a limbii. Atunci cînd distincția fonetică nu este importantă cele două cuvinte se transcriu simplificat și respectiv . Consoana se întîlnește ca alofon al lui în multe alte limbi: italiana, spaniola, greaca modernă, etc. În limba engleză este un sunet separat, de exemplu cuvintele "sin" (a păcătui) și "sing" (a cînta) formează o "pereche minimală", care se deosebesc numai
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
în care poate să ocupe orice poziție în cuvînt, ba chiar să formeze cuvîntul singur, ca de exemplu în chineza cantoneză, unde numele de familie 呉, transcris în alfabetul latin ca "Ng" sau "Eng", se pronunță . Acest sunet este o consoană sonoră și nu are o pereche surdă.
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare. Tot în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare. Tot în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul lor limba se
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare. Tot în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul lor limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
categoriile de sunete clasificate după locul de articulare. Tot în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul lor limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul lor limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
în cazul lor limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]