1,579 matches
-
această modă și se dedică uneia noi, prin care ele se diferențiază din nou de masele largi și cu care jocul reîncepe". Georg Simmel, 1988, pp. 92, 95 (ed. I germană, 1895). Această perspectivă simmeliană a găsit prelungiri în lucrările "constructiviste" care caută să explice activitatea colectivă, practică și simbolică generatoare de grupuri sociale (Boltanski, 1982; Desrosières și Thévenot, 2000). Sociologii și statisticienii de la INSEE, care din 1954 elaborează (și ajustează) grila de CSP (devenită PCS în 1982), amintesc întruna "remarcabilele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții schimbătoare, importanța renumelui și a notorietății, elemente trecătoare așadar), aceștia sunt preocupați să reducă incertitudinile, producând norme sau sprijinindu-se pe convenții. Totuși, latura constructivistă este neglijată în anchetele lor, în favoarea unei perspective care se situează mai degrabă în amonte și care descrie strategiile raționale de reducere a incertitudinilor. • Actori calculatori și strategici Actorul este considerat drept un agent strategic, rațional și calculator, dacă nu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
devenit mult mai greu de articulat. Ceva s- pierdut în trecerea de la limbajul educației la limbajul învățării". (Biesta, 2006, p. 14) Pentru Gert Biesta, există cel puțin patru cauze ale acestei înlocuiri: în primul rând, este vorba de apariția teoriei constructiviste a învățării, care a deplasat centrul de interes al procesului educațional pe construirea de către elev (eventual împreună cu alții) a cunoașterii și înțelegerii, ceea ce a redus procesul de predare la rolul de suport, de facilitator al învățării. În același timp, profesorul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pe planul învățării școlare. Asta nu împiedică analizarea modului în care unitățile școlare își constituie efectivul, de exemplu (Felouzis, 2005), sau participă la o piață școlară ce influențează și ea aceste rezultate. Literatura despre efectul școlii combină, într-o perspectivă constructivistă și non-deterministă, factori interni și factori externi unităților de învățământ. Cercetările soților Gottfredson, dar și cele ale mai multor echipe din SUA, Regatul Unit, Franța sau Israel urmează această direcție în ce privește diferențele riscului de a fi victimă sau agresor în funcție de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvărneanu • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica Constantin • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Angelica Hobjilă • Managementul clasei, Emil Stan • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian În aceelași colecție au mai apărut: • Corupția politică, Robert Harris • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Liberalismul, Gabriel Mursa • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii. O etică pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Așadar, nu postumanism, ci umanism valorificat într-un maxim de potențial creativ. 22. Acest capitol respinge atât perspectiva modernistă, raționalistă și universalistă, care neagă importanța simțurilor fizice, a afectelor și a dorințelor corporale, cât și pe cea postmodernistă, poststructuralistă și constructivistă, împinsă la extrem, pentru care corpul și identitatea umane sunt simple constructe culturale. Nici una dintre cele două perspective nu reușește să pună în lumină caracterul biologic al corpului sau caracterul întrupat al conștiinței și ambele pot fi învinuite de decorporalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în anii treizeci ca din pământ și dau seama mai degrabă despre un mod de viață al boemei aristocrației tinere decât despre vreun "proiect total, politico-estetic, de rescriere a realității", așa cum definea undeva Boris Groys încercarea avangardei -a celei arhitecturale constructiviste în primul rând - de a inventa, construind pe ruinele celei vechi, o realitate alternativă. Cu perspectivele lor lungi date de benzile continui de ferestre, cu garsonierele lor duble, fără bucătărie (blocul Scala) sau cu intrare separată pentru servitori (în blocurile
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
tipicul e principala sferă de manifestare a spiritului de partid”. Statuarea conceptului de r.s. a fost precedată, din primii ani după revoluția bolșevică, de ample discuții, purtate în și între numeroasele grupări de scriitori și artiști (Proletkult, RAPP, LEF, constructiviști, futuriști ș.a.). În căutarea unei formulări care să denumească orientarea revoluționară comună, s-au lansat sintagme ca „romantism revoluționar” (Maxim Gorki), „realism monumental” (Alexei Tolstoi), „realism socialist” (A.V. Lunacearski), „realism proletar”, „simbolism socialist”. Sintagma r.s. a fost însușită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
construcția socială a realității. Primele două pun accent pe praxiologie, următoarele două pe proces, iar ultima, pe interpretare. Apropierea prin dialog se situează în imediata vecinătate a teoriei tradiționale potrivit căreia accentul cade pe consubstanțialitatea politicii și a comunicării. Apropierea constructivistă este mai mult influențată de sociologia comprehensivă decît de apropierile comportamentală, sistemică și strategică. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul permit etichetarea logicilor de analiză ale comunicării politice. 1. Abordarea din perspectivă comportamentalistă. În 1948, Lasswell 11 punea următoarea întrebare: Cine
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
vedere social este activ în procesul de comunicare, mai ales atunci cînd atribuie un sens mesajului politic. Într-adevăr, transformarea care minimizează efectele comportamentale în beneficiul efectelor cognitive și simbolice ale comunicării, se sprijină, într-o oarecare măsură, pe ipoteza constructivistă. Din perspectiva empirică, studiul asupra întocmirii unei agende politice se înscrie în logica contribuției comparate a mijloacelor media și a actanților politici și deci a puterii acestora de a controla definițiile situației. De altfel, cercetarea asupra inspirației cognitiviste, se străduiește
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de M. Edelman atunci cînd vorbește despre reasigurarea simbolică (The Symbolic Uses of Politics). La capătul acestei confruntări dintre principalele modele teoretice disponibile, constatăm că delimitarea cea mai accentuată constă în opoziția modelelor comportamentalist și structuro-funcționalist, pe de o parte, constructivist și dialogic, pe de alta. Cele dintîi pleacă mai ales de la o concepție a comunicării văzută, înainte de toate, ca transmisie și circulație de informații. Următoarele înclină către semnificație și construcție unite în interacțiunea socială, spre a construi o lume comună
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1970. 21 M. Dobry, Sociologie des crises politiques, Presses de la FNSP, 1986. 22 H. Blumer, Symbolic Interactionism, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1969. 23 P. Bourdieu, "Espace social et pouvoir symbolique", in Choses dites, Minuit, 1987. 24 D.L.Swanson, "A constructivist approach", in D.D.Nimmo, K.R. Sanders, eds, Handbook of Political Communication, Sage, 1981. 25 D.L.Swanson, D. Nimmo, New Directions in Political Communication, Sage, 1990. 26 Pentru producția mitologică în politică, a se vedea lucrările lui Ph. Braud precum Le
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a se vedea lucrările lui Ph. Braud precum Le suffrage universel contre la démocratie și La vie politique. 27 E.G.Bormann, The Force of Fantasy. Restoring the American Dream, Carbondale, SIU Press, 1985. 28 Asupra problemelor ridicate de un demers constructivist asupra comunicării politice, a se vedea D.L.Swanson, in Kaid, Gerstle, Sanders, 1991. 29 Cf. infra, conceptualizarea noastră asupra comunicării electorale. 30 P.M.Hall, "Une analyse symbolique-interactionniste de la politique", in J.-G.Padioleau, L'opinion publique, 1981. (Articolul în limba
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cubismul a fost învins de constructivism, pentru că acesta din urmă poseda un „caracter de viață în spațiu”. Încorporându-și futurismul și integrând toate artele plastice în arhitectură, constructivismul a scos arta în stradă, devenind astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Concepția constructivistă exclude suprarealismul care, instituind ca principii de artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oficiali neaoși neatinși de virusul corupător al venetismului, este singura salvare politică a societății naționale românești. Fără îndoială, educația prescrisă de programul statului etnocratic trebuie să crească noile generații "în duhul sacrificiului", injectându-le totodată un "elan creștin și național" constructivist. "Eroii patriei și ai credinței vor fi modelele educației naționale" (Crainic, 1997, p. 255). Pe fondul acestei constelații de factori istorici, economici, politici și culturali ai modelului răsăritean de societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei - individuale și colective
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă - arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrării evidențiază nivelurile gândirii și acțiunii autoarei în drumul spre identificarea concluziilor utile cititorilor. Însăși alegerea temei demonstrează ipoteza asumată de Alina Mărgărițoiu în accepțiunea căreia comunicarea didactică se învață, se ameliorează continuu, se eficientizează, se restructurează dintr-o perspectivă constructivistă. Scopul lucrării este să contureze profilul cadrului didactic care utilizează frecvent gesturile în relațiile cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor și să ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Educației fizice și sportului (ediția a II-a), Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]