1,467 matches
-
de găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinită. "Spațiul" reprezintă întregirea activității de cazare la fermă și a vieții satului în slujba turismului rural; el este simbolul libertății, respirației, apei pure, verdeții, florilor, culorilor; el invită la contemplația peisajelor dar și la activități fizice în plină natură, acestea constituind un criteriu important în alegerea petrecerii vacanțelor la țară. Încercări de a defini turismul rural au fost încununate de succes de către Lane Bernard . Potrivit acestuia „turismul rural - este conceptul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
și un singur suflet (Fap 4,32). În timpul zilei, intră în orașe și sate, încercând din răsputeri să conducă pe cât mai mulți la Domnul; noaptea, în schimb, se reîntorc la sihăstriile lor sau în locuri solitare pentru a se dedica contemplației. 10. Femeile, în schimb, locuiesc împreună în diferite case nu departe de oraș. Nu primesc nimic, ci trăiesc din munca mâinilor lor. Și se întristează profund atunci când sunt apreciate de către clerici și laici mai mult decât și-ar dori. 11
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele cerești. Aceștia pot fi comparați cu lăcustele, datorită saltului contemplației și a zborului, a experienței sublime de viață. Iar alții merg să predice și se angajează activ prin faptele lor pentru mântuirea aproapelui. Aceștia, deși lucrează cu mâinile lor după felul șopârlei, își stabilesc totuși locuința lor în palatele Regelui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu mâinile lor după felul șopârlei, își stabilesc totuși locuința lor în palatele Regelui ceresc, menținându-și mereu inima în locuințele cerești și lucrând pentru a câștiga răsplata vieții veșnice (p. 115-116). (Descrie cu precizie viața franciscană, ca fuziune între contemplație și viața apostolică, și insistă în a sublinia ceea ce ea trebuie să fie, aducând un reproș ferm acelora care se arată a fi rezervați în a se dărui operei de mântuire a sufletelor, chiar și atunci când superiorii le-o cer
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de fapt prin cuvânt și fapte Biserica lui Dumnezeu, vagabondând prin viața lor activă și reconciliindu-se cu cea contemplativă printr-un examen al conștiinței de sine. Este bine ca cei dedicați contemplării să lase din când în când liniștea contemplației în favoare mântuirii aproapelui. De aceea, Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unul fiind îndreptat către Dumnezeu din dragoste, iar celălalt către aproapele din compasiune... Lăcusta nu are un rege, ci iese împreună cu celelalte. Sfinții adunați în unitatea credinței sunt gata să ducă o luptă neobișnuită împotriva diavolului. Prin saltul lor către contemplație, ei pot fi asemănați cu lăcustele și pentru că ei consumă vigoarea prosperității materiale... Aceste lăcuste care îi reprezintă pe frații minori, nu au un rege care să-i preceadă pe cale, deoarece sunt puțini și aproape inexistenți cei care i-ar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și, cu privilegiul Bisericii Romane, i-a confirmat mandatul predicării și aprobarea cerută; apoi l-a binecuvântat și l-a lăsat să plece. După aceea, slujitorul lui Dumnezeu Francisc a construit un oratoriu în orașul Roma pentru a culege roadele contemplației; ca un luptător, a început bătălia sa spirituală împotriva duhurilor rele și viciilor trupului. Modul de a predica al lui Francisc și admirabila sa moarte 7. Francisc s-a dăruit astfel oficiului predicării exercitându-l cu zel prin toată Italia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
singurul preot care celebra în mod alternativ la Worms, Mainz și Speyer. În același an, fratele Toma de Celano a fost numit custode de Mainz, Worms, Köln și Speyer. 31. În același an, fratele Cezar, o persoană dedicată în totalitate contemplației, un mare înflăcărat al Evangheliei și al sărăciei - era atât de iubit de frați, încât îl venerau aproape ca pe cel mai sfânt după fericitul Francisc -, obosit, a dorit să-l revadă pe fericitul Francisc și pe frații din Valea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Acest frate Richard, când a venit în Anglia, a povestit în cadrul capitulului de la Oxford că un anumit frate, la Paris, pe când era în extaz, a avut o viziune: l-a văzut pe fratele Egidiu, un frate laic simplu dar dedicat contemplației, urcând la pupitru și comentând cele șapte cereri ale rugăciunii duminicale, iar ascultătorii erau doar frații lectori din Ordin. Apoi a intrat Sfântul Francisc și, după ce a stat puțin în tăcere, a exclamat: «Ce rușine pentru voi, ca un frate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Crescențiu a cerut să fie eliberat din acel oficiu, ulterior fiind numit episcop în orașul său natal. 89. Adăugire. Frate englez Rudolf de Reims, după îndelungate suferințe, s-a reîntors în Anglia și, după ce s-a dedicat mult timp contemplației, a murit cu sfințenie la Salisbury. El a povestit că pe când Sfântul Francisc mergea de-a lungul unui drum, pe un vânt rece, s-a descurajat. Apoi, după ce a prins curaj, s-a urcat pe munte, s-a dezbrăcat de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au văzut, și aceste mâini ale mele de păcătos le-au atins». 92. Și fratele Leon, însoțitor al Sfântului Francisc, i-a spus fratelui Petru, ministru provincial de Anglia, că apariția Serafimului avusese loc în timp ce Sfântul Francisc era răpit în contemplație și fusese mult mai evidentă decât modul în care s-a scris în opera ce relatează viața sa, iar multe lucruri i-au fost revelate în acea apariție, pe care el nu le-a spus niciodată nimănui. Sfântul Francisc, însă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
convente, fiind admirat de multe persoane. S-a comportat cu prudență în relațiile sale cu cei mari și a tratat problemele Ordinului într-un mod vrednic de toată lauda, progresând în fiecare zi atât în ministerul predicării, cât și în contemplație. A murit la Southampton, în fața altarului, în timpul rugăciunii de la ora trei după-amiază, îmbrățișând și sărutând crucifixul. Ulterior, un frate pe nume Ioan, ce murise de mai mult timp, a apărut la Salisbury fratelui Simon de Wimbourne și i-a revelat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atât datorită păcatului, cât hainei pe care o poartă. Dar Iacob, om simplu, locuia în corturi (Gen 25,27). Acesta a fost Ordinul Fraților Minori care la început, imediat ce a apărut pe lume, s-a consacrat rugăciunii și dragostei față de contemplație. Nu e lipsită de o semnificație misterioasă nici ceea ce afirmă Ioan (referitor la cei doi apostoli ce aleargă spre mormânt): «Alergau împreună, etc.». Adică cele două ordine au fost întemeiate în același timp și sub același papă Inocențiu al III
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
laic. Dar nu le-a fost aprobată cererea și nici măcar ascultată, fiindcă era un lucru foarte nepotrivit. Trebuie să spun că în timpul în care eu am fost acceptat, am găsit în Ordin multe persoane de mare sfințenie, dăruiți rugăciunii, evlaviei, contemplației și cu o cultură vastă. Singurul lucru bun pe care l-a făcut fratele Elia a fost că a promovat studiul teologiei în Ordin. Atunci când am intrat în Ordin, acesta avea treizeci și unu de ani de viață; și l-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aveau să le ducă în fața Domnului cu mâinile lor, fiind de-acum aproape un concetățean al îngerilor. 5. Dar, pentru ca să nu se bucure doar pentru sine acolo pe munte, unit în îmbrățișarea unicei Rahele (cf. Gen 29,15-30), adică în contemplație, frumoasă dar sterilă, a coborât la casa interzisă a Liei, pentru a conduce turma bogată în miei gemeni în mijlocul deșertului să caute pășuni de viață, pentru ca acolo, unde mana cerească este hrană pentru cei care s-au despărțit de zgomotul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
miniștrilor provinciali și custozilor, și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmitem] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Cu cât mai mult, detașându-vă de lume, v-ați înălțat deasupra voastră înșivă, ca și cum ați fi avut aripi de porumbel în tăcerea contemplației, cu atât mai mult sunteți atenți la capcanele păcatelor, iar ochiul inimii voastre cercetează cu grijă diferitele lucruri pe care le considerați a fi un impediment în progresul mântuirii; prin urmare, se întâmplă ca multe lucruri, ce altora le rămân
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este să le dea o nouă semeție, un veșmînt proaspăt și solemn. Regimul temporal În care trăiește acest univers inconsistent, literaturizat, este oscilant: Heliade are, ca toți preromanticii, predilecție pentru vălurile nopții, iar, dintre ceasurile zilei, momentul cel mai favorabil contemplației este acela al Înserării, cum arată cunoscutul pasaj din Zburătorul Totuși, Heliade are o mai mare apetență decît alții pentru lumina crudă a zilei. Evenimentele importante din poezia lui se petrec sub protecția luminii solare. Pentru a „Înmia” (sublima) obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viață și stelile albesc. Turme, cai, dobitoace la apă se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară, Deschis e ochiul zilei acum pe orizon.” Meditația Începe la ceasul Înserării (ora romantică a contemplației) și se termină odată cu ivirea luminii matinale, În zvonul dobitoacelor ce coboară la apă. Ea antrenează un număr de elemente materiale (soarele, muntele, dealurile rîpoase, rîul șoptitor, cîmpia, astrele, ruinele, evident, vegetația zidurilor, din nou cîmpia și rîul, mușchiul pietrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lirică, obiectele (aceleași, În fond) formează la el un spațiu intim, un peisaj securizant. Este greu de spus, În cazul lui Ion Heliade Rădulescu, care este peisajul, său, locul și timpul În care spiritul creator se simte ocrotit, apt pentru contemplație, deschis fără rezerve spre universul din afară. Repetiția unor elemente (În Zburătorul și alte poeme) ar indica opțiunea pentru peisajul și ora indecisă a serii, Într-un decor de dealuri misterioase, Încărcate de simboluri istorice, păzite de sentinelele munților. Aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bolintineanu subiectele lui poetice. * În calea tuturor stă, strălucitoare și voluptuoasă, marea. Bolintineanu este primul nostru poet marin. Primul, vreau să spun, pentru care marea este și altceva decît un element de comparație: este un obiect liric, un obiect de contemplație, un peisaj interior. Peisajul Începe prin a fi un cadru: scenă de cruzime pasională, mijloc de evaziune, spațiul unde erosul află un regim de plenitudine. Marea este, În fine, și locul unde se sfîrșește, de regulă, aventura: mormîntul Îndrăgostiților fugari
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Primește oaspeți. Natura redevine simpatică, receptivă, loc agreabil de plimbare. Promenada (micul voiaj liric) este o anticipație, o promisiune a călătoriei la care poetul a visat, iarna, În intimitatea cabinetului. * Lui Alecsandri Îi place să iasă și „În faptul zilei”. Contemplația este mai activă, intimitatea cu lunca mai puternică decît oricînd. Materia - În clocotul vitalității - „fură” gîndurile. După un tipar romantic cunoscut, Alecsandri merge În natură ca să viseze. Visurile sînt Întăritoare, natura respiră calm, reveria lunecă grațios deasupra lucrurilor Înfrățite. O
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada nu tulbură În nici un fel dialectica armoniei naturale. Omul nu strică simetriile naturii Îmblînzite. Ea este un adăpost sigur, un spațiu (cum se sugerează Într-un poem erotic) de desfătări sublime. Natura, În totalitate, a devenit un imens cuib
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
masa de scris. Elemente ale liniștii și fericire rurală? Desigur. Dar mai important mi se pare alt lucru și anume sugerarea, de la Început, a unei rupturi Între spațiul naturii și spațiul imaginației [...] Lirismul Pastelurilor provine din emoția recluziunii, nicidecum din contemplația naturii“. Valeriu Cristea face În voi. Spațiul În literatură, (C.R., 1978, pp. 173-175) o analiză foarte fină a acelorași Pasteluri descoperind În ele un „compartiment de lux al spațiului domestic“, un spațiu al „intimității ocrotitoare“. „Alecsandri - zice criticul - știe totul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
psihică a personajului și forma "statică" a romanului lovinescian "cristal cu lumina egală, unic și monoton". Refuzând viața în manifestările ei dinamice, sociale, Bizu se refugiază "cu moartea în suflet" în lumea visului și a imaginației, găsindu-și pacea în contemplație și într-o "renunțare fără amărăciuni, întrucât nu conținea o jertfă vitală". Lipsit de ambiție și de energie, personajul lovinescian e o ființă insulară, însingurată, situându-se la antipodul "ariviștilor" balzacieni ori al "cuceritorilor" de tot felul. Din această pricină
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Caius Dobrescu, care consideră că "etica din Glossă nu e una a evaziunii, a retragerii din lume, ci un îndreptar moral al acțiunii, oferit unor elite politice mai mult sau mai puțin virtuale" (op. cit., p. 279). În opinia rafinatului interpret, contemplația oferă de fapt "sursa unei bune gestiuni a interesului public". 115 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]