1,465 matches
-
dreptate politicianul care a spus „iarna nu-i ca vara”. Atitudinea noastră față de problemele imediate și rezolvabile este la fel de fatalistă iarna, ca și vara. Indiferent de anotimp, tindem să căutăm motive serioase să stăm cu mâinile în sân, într-o contemplație, nu știu cât de mistică, dar știu cât de distructivă față de noi înșine, față de concetățeni, față de comunitatea în care am putea avea un impact. O dată la 6 luni trebuie să se întâmple ceva. Ceva înfricoșător care să ne țină trează conștiința de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
văzut referitor în special la memoria. Planul Mântuirii este înlocuit, într-o interpretare de tip ascetic, cu un plan al reîntâlnirii cu Unul, prin purificarea și întoarcerea în sine a ființei, acolo unde ea îl (re)găsește pe zeu. Prin contemplația identificatoare, ființa face să coincidă propriul centru cu centrul universului (Enneade VI 9,10). "Iluzie" la Plotin este mai curând lumea, nu arta, precum la Platon. Or, arta - adaug, implicit imaginarul, înțeles ca o formă structurată a memoriei, în care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția doar Călătoria la Borsec, exagerare a calamităților unui traiect în maniera Les embarras de Paris, însă cu melancolice litografii pastorale gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revarsă a lor miroase, Și m-am lăsat pe o coastă, ca să gust în liniștire Nectarul ce-au lăsat firea la trudă de întărire. Însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
astă seară... AL. A. PHILIPPIDE Socotit multă vreme modernist al metaforei, Al. A. Philippide lua totuși poziție împotriva modernismului. Imaginea în poezia lui nu e un element de bază ci un simplu și firesc accesoriu. Sufletul îi e în marea contemplație, în ceea ce criticii numesc "speculație": Când suflă-n mine vântul cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt în adâncul meu ca o pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dezvoltă o tehnică meditativă în jurul numelui lui Dumnezeu, aplicându-i știința combinatorie a literelor alfabetului ebraic. autorul se referă și la practici de tip yoga: ritmarea respirației, posturile speciale, formele de incantație. Prin asocieri și permutări de litere se obțin contemplația mistică și viziunea profetică; j) Sefer ha-Zohar („cartea Splendorii”). Cuprinde aproximativ 1.000 de pagini. A avut un succes neobișnuit în istoria cabalei. A fost considerat text canonic și este așezat alături de Biblie și Talmud. Scopul: cunoașterea și descrierea lucrării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
închiderea tuturor lojilor masonice.” Ocupându-se cu politica, masoneria ar pune în primejdie securitatea statului. Masoneria devine de acum societate secretă. Avea în principal scopuri de ordin spiritual: cunoașterea de sine, penitența, edificarea Templului lăuntric, dezvoltarea puterii de pătrundere sufletească, contemplația etc. Schimbarea socială este condiționată de cea lăuntrică. Altfel nu am obține libertatea, ci doar siguranța. lojile rusești cuprindeau membri indiferent de statutul lor social. Adunau la un loc oameni care, altminteri, n-ar fi ajuns să se întâlnească. Francmasoneria
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost întunecat"; "tristețe groaznică"; "ruine-întunecoase ale vreunei chilii sacre"; "peșteră sumbră"; "val întunecat"; "văl înțesîndu-se"; "priveliștea stingîndu-se"; "bezna"; "mormîntul"; "toate chinurile unui iad"; "pasăre de rău-augur"*; "liniște grozavnică suspendată"; "luna înnorată"; "licăr firav"; "colină și văiugă întunecoasă"; "tristețe". [*bird
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
timpului. Autorul oferă o viziune spiritualizată asupra lumii în volumul Dincolo - De l’autre côté (2000), în care propune, într-un limbaj abstract apropiat de cel al lui Cezar Baltag sau al lui Nichita Stănescu, un exercițiu de purificare prin contemplație, o tentativă de a descifra înțelesurile ultime și de a transcende concretul și propriile trăiri spre a regăsi, dincolo de contingent și temporalitate, sentimentul participării la unitatea primordială a universului. Intitulat cu numele unor graffiti de pe culoarele metroului parizian, volumul Tags
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
precum și două cărți importante, L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée éuropéenne (1946) și Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), iar în ultima sa lucrare, neterminată, studiază temele plotiniene de origine orientală (teoria creației prin contemplație, provenind de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii au intrat încă din
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva mai mult și mai puțin decât o întâmplare: act, contemplație și pasiune, plin de puterea ce și-o trage, cu rădăcini și ramuri mari, din tot ce-a fost și credem că va fi, dar mai ales din forța lui internă de-a fi cu adevărat și de a-și
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45; Braga, Sensul, 168-172; Grigurcu, Existența, 158-162; Cristian Bădiliță, Logos și contemplație, RL, 1991, 26; Ulici, Prima verba, III, 243-244; Ioana Pârvulescu, Experiența lui Narcis, RL, 1993, 46; Octavian Soviany, Muzeul oglinzilor, CNT, 1993, 48; Constantin Cubleșan, Eminescu editat și comentat de Petru Creția, ST, 1995, 1-2; Aurel Pantea, Reveria și limitele
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
niște stârvuri negre de tuci îmbrobodit / pe jos cu ceramică iar podina cu mit. / Hei! Pentru cine-atârnă coșciugele din gări?” Poezia, în aceste condiții, nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
și rondel. Însă distanța în timp, schimbarea tonului și a atitudinii auctoriale, de la ironia tinereții față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul predase Editurii Eminescu manuscrisul Cartea rondelurilor, ce venea să împlinească o „operă alcătuită cu o discreție exemplară”, în care limbajul rafinat
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru, cutare cânt epic în epopee sau roman; și tot în numele lui oamenii sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul literar acestui cadru al experienței estetice putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să pot înțelege necesitățile sociale care au reclamat genialitatea în producția de literatură, nu "în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie, de la gură la ureche prin traseul gândului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe de altă parte creează omului mediul prielnic, dispoziția și posibilitatea primirii harului dumnezeiesc, cu toate consecințele care decurg de aici: binefaceri sufletești și trupești, sfințirea vieții. Sentimentul de respect pentru Dumnezeu, cultivat în intimitatea sufletului prin evlavie, virtuți morale, contemplație etc., se numeste cult intern. Cultul este însă complet atunci când cultul intern se concretizează în forme văzute, în acte rituale (cult extern), adică atunci când în actul și în trăirea relației cu Dumnezeu este angajată ființa umană întreagă, trup și suflet
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
vreo desfătare în viața aceasta, fie în cea viitoare. Și de aceea nu există rugăciune după rugăciunea cea pură. (...) Iar după hotarul acesta urmează răpirea și nu mai este rugăciune. Pentru că aici a încetat rugăciunea și este un fel de contemplație, și mintea nu mai este în rugăciune.” Prin intermediul cărților de rugăciune, Biserica propune diverse modele de rugăciune pentru diferite trebuințe și împrejurări. Cea mai puternică, cea mai populară, cea mai simplă și totuși cea mai cuprinzătoare rămâne Tatăl nostru. Ea a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
această lume, a acționa asupra sa, este o datorie a noastră. Noi creștinii, ne autocunoaștem și ne valorizăm în contact cu aceste eforturi de schimbare a acestei lumi. Omul creștin este un om activ, dinamic și nu depărtat, paralizat în contemplațiile sale. Creștinul crede că are o misiune activă pe această lume și acțiunea este fundamentul existenței sale. ,, Acest spirit superior (creștinismul n.n.) cuprinde împăcarea și libertatea spiritului în generalitatea și nemărginirea sa"199. Este vorba aici despre un ,,moment al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se întâmplă că omul oriental trăiește în lipsă de acțiune, într-un fel de paralizie pe care noi occidentalii o înțelegem foarte greu sau nu o putem înțelege. Psihismul civilizației înseamnă trăire, manifestare, atitudine, putere sau lipsă de putere 344. Contemplația se află, în filosofia acestor popoare, deasupra acțiunii, această filozofie funcționând ca un efect de paralizie. Din acest motiv capacitatea de inovare a acestor popoare este cu mult redusă. Ei consideră că nu merită ca lumea să fie schimbată și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
despre superioritatea civilizației lor și despre faptul că trebuie să-i înțelegem și pe ,,înapoiați". De altfel chiar Motru cade în această capcană, de a considera civilizația orientală ca fiind înapoiată. El arată că: ,,O stare de spirit analogă (de contemplație și inacțiune n.n.) găsim și la primitivii din lumea sălbaticilor. Aceștia ca și orientalii privesc de sus la frământările europenilor"345. De unde să vină această poziție dacă esticii nu au experimentat niciodată ,,personalismul european, pentru a cunoaște decepția?"346. Autorul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
346. Autorul citat spune că toți aceștia, orientali și primitivi, aparțin ,,primitivismului sufletesc, deși vârsta lor poate fi diferită"347. Este o uniformizare și un semn de egalitate de care savantul român nu se ferește. Această stare de spirit (de contemplație și inacțiune) își găsește explicația în misticismul 348 de care dau dovadă și unii și alții. De exemplu, Max Weber arată că în Jainism, ideea fundamentală despre mântuire înseamnă "ruperea tuturor relațiilor pământești și mai presus de toate indiferența pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
păcat, dar era o datorie a oamenilor în fața lui Dumnezeu; a impus ascetismul sau autodisciplinarea severă a dorințelor, care exclude plăcerile personale; dezvoltarea conceptului de bogăție ca un scop în sine; acceptarea unei discipline stricte și recunoașterea preponderenței acțiunii în fața contemplației; asocierea lenei ca fiind ,,lucrarea diavolului", conform calviniștilor, acolo unde este lenea își face culcuș și diavolul; asocierea muncii cu virtutea și a lenei cu păcatul; înțelegerea succesului în muncă drept un semn de la Dumnezeu; determinarea practică a omului de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 212. 4 G.W.F Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas,București, 1997, pp. 211-212. 5 Hegel continuă: ,,Chinezul este prețuit abia după moarte, indianul se nimicește pe sine... odată cu lumina pe care o aduc perșii începe contemplația în ordinea spiritului, prin care spiritul se desparte de natură. De aceea ne lovim aici pentru prima oară (...) de faptul că ceea ce este obiect rămâne liber, cu alte cuvinte că popoarele nu sunt subjugate, ci lăsate să trăiască în bogăția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. Georges Tzipoďa: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc, și o acțiune complexă, așa cum
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]