1,915 matches
-
o pătrunzătoare poezie de sugestie, ce induce un adevărat brainstorming imagistic. Enunțuri sărace, epurate de orice exces metaforic sau de culoare convențională, sunt încărcate de o vigoare a sugestiei, a reverberațiilor conotative cu totul excepțională. Sub masca reținerii și a contemplării distanțate, poetul e imperativ, în bună parte un omolog cvasibacovian al vulcanicului Cristian Simionescu. Pesimism, decepție, dezabuzare, cinism, caracter oracular, orfism, autosofie, gnosticism de factură personală, proclamarea biruinței binelui, angajare existențială și civică sunt, toate, trăsături ori atribute semnalate de
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
cu certitudine în anul 1904, dar care, din modestie sau pentru că așa cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau, a rămas în anonimat. Din enumerarea realizărilor medalistice care poartă semnătura N Sternberg Jassy și din contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre acestea, conțin elementul exergă, majoritatea au în reprezentări elemente decorative, alcătuite din ghirlande, steme și panglici, două prezintă edificii, alte două, compoziții cu animale și două reprezentări umane, corect executate, dar inerte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
20 octombrie 2007, cu ocazia simpozionului național „Dumitru Mărtinaș și populația romano-catolică din Moldova”, organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea profesorului de Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaș”, Arhivele Naționale Bacău și Asociația Arhiviștilor din Bacău. Lipsit fiind de posibilitatea contemplării directe a medaliei nu ne putem permite să formulăm judecați de valoare cu privire la gravura în sine. Ne vom limita așadar la formularea unor impresii privind mesajul pe care medalia îl comunică, prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
arte vizuale (respectiv la cele trei facultăți ale Universitășii de Artă „George Enescu”), la relația care există în actul creației artistice între condiția umană și aspirația spre absolut, la dorința omului de a se desprinde, prin actul creației și al contemplării artistice, de perenul încorsetat al existenței și eliberarea în sferele înalte ale spiritualității. O reprezentare geometrică din zona centrală poate fi văzută în spațiu ca o piramidă având în interior inscripția pe două rânduri 145/ANI simbol al construirii în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
întreprindem o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-un mod mai subtil. Arta creează un fel de cadru oare scoate conținutul operei din lumea realității. Putem deci reintroduce în analiza noastră semantică unele dintre conceptele obișnuite ale esteticii: "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare". Trebuie însă din nou să subliniem că distincția dintre artă și nonartă, dintre literatură și expresia lingvistică neliterară este fluidă. Funcția estetică se poate extinde la mesaje lingvistice dintre cele mai variate. Ar însemna să avem
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
pe care le-am discutat - organizarea, expresia personală, sesizarea și exploatarea resurselor limbii, lipsa scopului practic și, desigur, caracterul fictiv - nu constituie altceva decât reformularea, într-un cadru de analiză semantică, a unor străvechi termeni estetici, ca "unitate în varietate", "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare", "invenție", "imaginație", "creație". Fiecare dintre acești termeni surprinde un aspect al operei literare, o trăsătură caracteristică a direcțiilor ei semantice. Nici unul, luat singur, nu este satisfăcător. Se impune, așadar, cel puțin o concluzie: opera de artă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
trebuie numai să coexiste, ci și să fuzioneze. Trebuie să subliniem că plăcerea literaturii nu este doar o plăcere preferată dintr-o listă lungă de plăceri posibile, ci o "plăcere superioară", deoarece se referă la o activitate de tip superior : contemplarea dezinteresată. 57 Utilitatea literaturii - seriozitatea, caracterul instructiv - este și ea o seriozitate plăcută, adică nu seriozitatea unei datorii care trebuie îndeplinită sau a unei lecții care trebuie învățată, ci o seriozitate estetică, o seriozitate a percepției. Relativistul căruia îi place
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului, și se umanizează cu fotografiile vechi, desenele pe pereți și imaginile din mintea lui Victor. Secvența, emblematică, a tipăririi manuale capătă ritmul lent, descompus la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
formanții celui de-al doilea component se poate afirma că structura corelativă prezintă două variante: nu numai..., ci (și) și nu numai..., dar (și): (a) Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele {nu numai limitația, forma}(x), {ci și principiul contemplării ei.}( y) (G. Liiceanu, Despre limită) (b) Ne iubim patria {nu numai pentru victorii}(x),{dar și pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
timp. Acest lucru nu trebuie înțeles ca o consecință a percepției vizuale care limitează subiectul la a avea o singură imagine a obiectului pentru un moment dat, ci în faptul că finalitatea arhitecturii nu stă în simpla vedere sau în contemplare. Ea este experiență și se actualizează. Spațiul arhitectural devine obiectiv doar prin interactiunea dintre subiect și obiect, așadar în mișcare. Timpul participă prin funcțiune la definirea esenței însăși a spațiului arhitectural. Spațiul arhitectural este de fapt un continuu spațiu-timp în
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
semnul fascinației sau, poate, tocmai limbajul imaginii este fascinația însăși. Din fascinația pe care imaginea a produs-o asupra subiectului s-a născut dorința. în privirea fascinată s-a născut prima întrebare; inocentă sau nu, interogația s-a transformat în contemplare activă. De ce-ul este consecința dorinței, iar aceasta a dus, implicit, la nașterea cuvântului. Cuvântul, această articulație magică, este spațiul în care omul își dezvăluie ființa, iar această ființă este eterna devenire. Este o formă prin care imaginea renunță la
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându-l spre Împărăția cerului, altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere mistică, după ce mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte valorificări a omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și complete umilințe, bazată pe conștiința mărginirii ființei sale în fața perfecțiunii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
exterior căruia este înclinat în mod natural să-i atribuie existență. Așadar dacă problema era de a examina conținutul gîndurilor noastre sprijinite pe lucrurile sensibile, nu ar fi fost de reținut înclinația eului. Din contra, am fi fost prinși în contemplarea spectacolului obiectelor intenționale ale fenomenologiei trăite și în ceea ce Husserl numea solipsism transcedental.) Nu este vizat exteriorul, nu căutăm să-l atingem ca pe un obiect pol aflat la orizont; raportul pe care eul îl întreține cu el este de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mod expres construite pentru a produce un interes dezinteresat, ca și alte produse de meșteșug indiferent de scopul lor original estimate și apreciate acum prin ele înselese. 1. Arta creștină - începuturi Arta în general, este rodul unei activități spirituale de contemplare, interpretare și exprimare a realității, activitate care se exercită în genuri specifice numite temporale (literatură, muzică, teatru) sau spațiale (arhitectură, sculp‑ tură, pictură), acestora din urmă alăturându‑se și artele aplicate (miniatură, orfevrărie). Domeniul artei universale cuprinde desigur și arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să se facă cunoscut, și prin faptele sale să‑i înalțe sufletește pe ascultători la contemplarea sa cu toate că îl acoperea carnea vizibilă. Cuvântul, prin umilința sa și prin asumarea condiției noastre, a reflectat și pe chipurile noastre și în inimile noastre splendoarea gloriei care e proprie lui. Așadar nu o imagine sau un model, dar însuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contemplarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și cred și eu însumi, Dumnezeu e cel care m‑a pus aici... N‑am voit s‑o părăsesc... pentru că slujesc din dragoste pen‑ tru Dumnezeu în care îmi pun toată nădejdea 15. Nemaicrezând ca altădată că într‑un fel contemplarea și recrearea frumu‑ 11 Ibidem, 97. 12 Cf. M. Birindelli, Piazza San Pietro, Ed. Laterza, Roma‑Bari 1981, 240‑242. 13 Ascanio Condivi (1525‑1574) - pictor și scriitor italian. În general, considerat ca un artist mediocru, el este în primul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
40 Ibidem, 7‑8. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 83 era așezat deasupra altarului papal fie în altă parte. Este de înțeles că frumu‑ sețea umană reprezentată în lucrările sale este o reflectare a frumuseții divine, iar contemplarea ei duce în mod inevitabil sufletul către Dumnezeu. Michelangelo atinge puritatea cea mai înaltă atunci când înfățișează goli‑ ciunea omenească alături de reprezentări ale sacrului: este logica lui David în care omul este reprezentat gol și lipsit aparent de apărare. Și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din urmă drept sursă de fascinație, centru care atrage pe om în mod irezistibil. Tocmai de aceea contemplarea pe care o pretinde ea pare a surprinde timpul scoțându‑ne în afara lui într‑o peri‑ oadă favorabilă recunoașterii a ceea ce este deplinătatea operei. Plecând de la această idee suntem înclinați să credem că opera în perfecți‑ unea sa exemplară ascunde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe sine în centrul lumii care-l înconjoară. Pe măsură ce se mișcă, centrul lumii rămâne cu el. Considerându-se centru primar, el vede lumea populată cu obiecte secundare, excentrice sieși. Privirea către o statuie corespunde trimiterii unui vector către acel obiect; contemplarea devine o manipulare a obiectului de către privitor. Dar aici dinamica oricărui centru operează din nou reciproc atât în direcția externă, cât și în cea orientată înspre interior. Opera de artă își trimite propriii vectori, atrăgând și afectând privitorul. De fapt
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]