1,533 matches
-
valoare, creatorul, este „măsura cerului” (37, p. 106). De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative de cunoaștere a sinelui. în contemporaneitate, considerarea noțiunii de „creativitate” și de „persoană creativă” se raportează la „performanță” în general, ceea ce corespunde, în domeniul pedagogiei, dezideratului cultivării atente a elevilor cu înalte abilități în diverse domenii academice și artistice. Este foarte dificil să stabilim, în timp
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu elitelor, ci populației 6 școlare cu deficiențe mintale, senzoriale, motorii, chiar caracteriale, încadrate și acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc. Pentru echitate, atât copiii (creativi) cu deficiențe de ordin psihic, fizic, comportamental, cât și copiii „normali”, dotați din punct de vedere intelectual, sau având aptitudini specifice în orice domeniu, ar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare a unui autor pentru epoci anterioare și, astfel, tragem concluzii eronate. Să luăm exemplul lui Mihai Eminescu. în perioada
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
marii făuritori ai progresului umanității au fost și vor fi întotdeauna chiar anonimi. Nu vom ști niciodată cine au fost cei care au creat primul arc sau prima roată, fără de care nu ar putea exista, astăzi, nici un mecanism. Și în contemporaneitate sunt nenumărate personalități, oameni de lângă noi care, într-un fel sau altul, contribuie la progresul social. Dacă fiecare are un rol, asta nu înseamnă că aceste contribuții sunt egale. Din contra, ele se diferențiază enorm. Dacă avem în vedere personalitățile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
remarcăm faptul că, în cazul celor dintâi, copierea operelor vechilor maeștri le poate ascuți îndemânarea pentru crearea operelor proprii originale, pe când imitarea unor modele literare deformează deplin priceperea creatorului și îl împiedică, în loc să l ajute, să scrie în consonanță cu contemporaneitatea sa. De asemenea, mai mult decât în alte arii artistice, creativitatea literară se manifestă foarte diferențiat de la o persoană la alta, datorită aportului cultural diferit al fiecăreia. Totuși școala - și aici este contribuția sa evident pozitivă - este cea care oferă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat reprezentările pur artistice, la care s-au adăugat cele creștine, tot mai cultivate în contemporaneitate. Prelucrarea artistică a lemnului, așa cum o realizează Ticu Ungureanu din Epureni de Huși, se înscrie perfect în coordonatele de mai sus. El execută toate tipurile de miniaturi, linguri ornamentale și alte obiecte de gospodărie, având predilecție pentru reprezentările de ordin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
între comprehensiunea și sistemul teoretic al criticului și rapida modificare a valorilor literare obiective. Este adevărat că Sainte-Beuve nu 1-a înțeles pe Baudelaire, dar, în linii mari, gustul și opiniile sale literare consunau cu ale epocii. Operele novatoare ale contemporaneității sunt primite cu entuziasm sau cu obiecții însemnate, opiniile criticilor fiind aproape regulat împărțite, dar faptul îngrijorător este că orice încercare de teoretizare rămâne, evident, în urma schimbărilor din beletristică. Câteva exemple tot pentru roman. Percy Lubbock (The Craft of Fiction
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și națională, București, 1988; Papu, Lumini, 343-344; Z. Ornea, Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Florin Manolescu, Cazul Stere, LCF, 1990, 12; Mircea Iorgulescu, Stere și epoca sa, RL, 1990, 47; Lovinescu, Unde scurte, I, 74-79; Mircea Anghelescu, Contemporaneitate amânată, LCF, 1991, 24; Dumitru Micu, Epos caleidoscopic, CC, 1991, 8-9; Liviu Malița, Înfrângerea ca victorie, APF, 1991, 10-11; Negoițescu, Ist. lit., I, 209-213; Alexandru George, Cazul Stere, CNP, 1992, 6; Vasile Badiu, „Integrala” Constantin Stere, TR, 1992, 41; Mihai
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
documente sau alternarea persoanei naratorului în relatarea faptelor. Prin calitatea de personaj-martor, dezvăluită în momentele-cheie ale acțiunii, al cărei curs, văzut ca un dat istoric, nu poate fi schimbat, autorul are posibilitatea să dea o interpretare, parțial validă, din perspectiva contemporaneității. O ruptură mai radicală, vizibilă în abandonarea tematicii impuse de ideologia oficială și în abordarea cu o altă înțelegere a destinelor umane, poate fi detectată în romanul Până la ultima consecință (1988). Protagonistul, Anton Majaru, de fapt un alter ego al
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
qu’îl est raisonnable de dire de la littérature (2000) și Leș Temps qui courent racontés aux littéraires (2000), sunt rezultatul unei evoluții a viziunii teoretice propuse de Ț. asupra actului literar, ca parte integrantă a fenomenelor culturale ale modernității și contemporaneității. Optând pentru o atitudine istoricista și relativista, autorul are în vedere, din unghiul analizei critice a discursului teoretic contemporan, problematică definirii literaturii și artei sau a existenței în contextul modernității a unor discipline precum istoria ori estetică. În Pour Cocon
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
Mult Stimate Domnule Dimitriu, În primul rând țin să vă mulțumesc pentru bunele urări și În mod deosebit pentru scrisoarea ce ați trimis Gabrielei. Gândurile frumoase ce le exprimă, alături de preocuparea ce o dați Încercărilor de a reînvia În memoria contemporaneității, tot ce a gândit și simțit sufletul celei care a fost Doina Bucur, au Însemnat - În primul rând pentru Gabriela - un balsam pe care zeci de prescripții medicale nu l-ar fi putut conține. Este de Înțeles că În momentele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
veni la Suceava, dar cu precise pretenții ca: 1. - Aș dori să țin o conferință, așa cum știu eu să vorbesc - În marea aulă a Sindicatelor din Suceava, bine popularizată, cu serios afișaj. Vreau să vorbesc despre: ștefan cel Mare În contemporaneitatea istorică universală, făcând o comparație Între ștefan și contemporanii săi. Va fi ceva extraordinar de interesant și de util pentru Întreaga intelectualitate suceveană. Aceasta va fi În ultima decadă a lunii aprilie (22-30 apr.c.). 2. - Aș vorbi apoi la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu putea Însori destinul prietenului nostru. Nici al generației din care facem amândoi parte. Al oricărei generații, de fapt, ar fi să adăugăm. Exploziile conflictuale ale modernității au avertizat recent asupra primejdiilor unei globale Apocalipse. Performanțele științifice și tehnice ale contemporaneității par În acest context, ca și În situații precedente, complice teribilelor dezarticulări. Cât despre literatură, ea fusese deja evacuată de câteva decenii spre spectacolul de larg consum și chemată, sub reflectoarele pieței planetare, doar să aureoleze și ea, ca ingredient
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității și precarităților ei, a penibilității gregare, a umbrelor dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile În toate cărțile autoarei, chiar și În realizarea ei epic-psihologică de vârf, cu neașteptate conexii Între contemporaneitate și trecut, Între memorie și actualitate, cum este Dimineață pierdută, unul dintre cele mai bune romane postbelice românești. O surpriză dintre cele mai incitante a fost, s-o spunem, recentul volum Întâlnirea, roman regândit și rescris după o anterioară nuvelă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
jumătatea drumului „Între nebunie și mănăstire”... „Există o dialectică repetată Între viață și artă, Între adevăr și artificiu. Este manifestarea enantiodromiei heraclitene; În lumea spiritului, totul se Îndreaptă prin contrariul său”, mi-a repetat unul dintre scriitorii de vârf ai contemporaneității, necunoscutul prieten de departe numit Ernesto Sábato. Cuvintele sale m-au ajutat să reiau lupta care Îmi păruse anulată, redându-mă propriilor cuvinte și obsesii. Departe de publicitatea atâtor confrați copleșiți de lauri și larmă, solitarul Sábato rămâne mandatarul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele sociale prea complicate, devin pradă artificiilor extreme, ca stimulente „vitalizatoare”... doar că În Împrejurările istorice ale contemporaneității noastre consecințele au fost mai ample și mai teribile ca oricând. Prăbușirea Zidului de la Berlin am contemplat-o, exaltat, departe de Europa. Fireasca oboseală care ar fi trebuit să marcheze memoria oricărui european dispus să recapituleze, În acel moment, tragediile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
literary journey. Ionesco se alătura, de data asta, confraților săi, Musil și Kafka, Koestler și Krle²a, Ki½ și Canetti. Călătoria literară dunăreană se oprea la autori „central-europeni”; spiritul „Mittel-Europa” Încercam să-l punem În relație cu realitatea mereu schimbătoare a contemporaneității de aici și de acolo. Audiența era divizată, aproape egal, Între studenți americani și est-europeni. Dezbaterea de seminar câștigase o incitantă tensiune a controversei, Între „subtilitatea” de pe vechiul continent și „practicismul” american, deschis, realist. „Metafora” ionesciană a părut mai puțin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la Auschwitz, inițiat În „fericirea”, ca și În „resentimentul afectuos” al existenței captive. La o altă vârstă a retroși introspecției, B. reformulează concluziile lui George Koves: „Principiul vieții este principiul răului”. Nu exclude, nici el, cu totul, posibilitatea binelui, dar contemporaneitatea Îi apare, și lui, drept catastrofa de după catastrofă, În care omul pierdut, deposedat de destin, exilat din semnificație, nu mai poate regăsi centrul eului, conștiința de sine. Înlocuirea omului tragic prin dublul său pervertit și burlesc al post-catastrofei nu definește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care ne Îngrădesc, cum spune el Însuși. L-am Întrebat, mai Întâi, despre frontiera geografică, culturală, istorică a existenței noastre și despre „teritoriul nimănui” care este exilul, văzute În contextul modernității, al globalizării, al marelui sat planetar care a devenit contemporaneitatea noastră centrifugă. „Cred că există o frică În fața spulberării frontierelor. Frontierele sunt necesare, structurile sunt necesare. Personalitățile reale sunt structurate și au contururi. Tendința sau chiar ideologia care ar anula orice frontiere este falsă. Ți-aduci aminte de Parisul lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de-a latul globului, senator, „cavaler” În arte și litere al Franței și Italiei, doctor onorific a numeroase universități europene, autor, exeget și jurnalist de mare calibru, numele său a devenit sinonim nu doar cu Italia și cultura cosmopolită a contemporaneității, ci și cu Trieste. „Claudio von Trieste”?... Cândva, nobilii dădeau nume și emblemă de prestigiu unei așezări umane cu care erau identificați. Îi preluau, la rândul lor, numele. Titlul de „von” nici nu este, până la urmă, decât această localizare, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ierusalim, Tel Aviv, Oceanul Pacific și revenirea, din nou, pe orizontul circular al rătăcirilor, pe Hudson River, În Central Park, la New York. America se oferă artistului, dintotdeauna și pentru totdeauna un copil, cum spunea Brâncuși, nu doar ca basmul inepuizabil al contemporaneității, făcut parcă anume pentru curiozitatea și inițierea inocentului, ci și ca un teritoriu al cunoașterii, În care noul Robinson, naufragiatul, un străin și un adult, infantilizat prin șocul dislocării, al deposedării și anonimizării, Învață, pur și simplu... americanitatea. În acest
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Petru Rezuș, George Lesnea, Mihu Dragomir, Vlaicu Bârna, Vladimir Colin, Traian Coșovei, Ion Brad, Petru Vintilă, Andrei Ciurunga, Mihai Codreanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Vasile Nicolescu, Aurora Cornu, Florin Mugur, Teodor Vârgolici, Paul Anghel, Alexandru Andrițoiu, Ilie Purcaru ș.a. Readucerea în atenția contemporaneității, la centenarul nașterii sale, a poeziei lui Eminescu nu e altceva decât o nouă mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
de a evita academismul rece. O casă la țară,o răscruce, un lac sub cerul plumburiu, un ținut legendar acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
de a evita academismul rece. O casă la țară,o răscruce, un lac sub cerul plumburiu, un ținut legendar acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]