1,534 matches
-
de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și Dicționarul analitic de opere literare românești (coordonat de Ion Pop). Sunt comentarii pertinente la opere și autori atât din perioadele mai vechi ale literaturii române (cronicarii, pașoptiștii ș.a.), cât și din contemporaneitate (I. D. Sârbu ș.a.). Segmentul temporal cercetat cu predilecție este secolul al XIX-lea. Bazându-se pe evaluări generale temeinic argumentate, stăpânind cu autoritate detaliile informației, autoarea interpretează nuanțat și din perspectivă modernă scriitori de nivel valoric variabil, respectiv pe Costache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
triburi din Africa de Sud, spre exemplu, bogăția unei persoane este determinată de numărul de vaci pe care le posedă. În Europa medievală, bogăția depindea de posesia ereditară a pământului fără de care era dificil să câștigi o poziție respectată în societate. În contemporaneitate, bogăția dimensiunea economică a stratificării se referă în principal la bani și lucrurile care se pot cumpăra cu ei. Dar există multe alte surse ale bogăției, care includ proprietatea, chiriile obținute prin închirierea unei case, acțiunile, dobânzile încasate în urma investiților
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nivelul pietrelor unghiulare ale memoriei naționale românești: originea, vechimea, continuitatea, spiritualitatea, unitatea și independența poporului român în decursul istoriei. Analiza va acoperi o perioadă de două secole de existență a ideii naționale, de la începutul secolului al XIX-lea, până în plină contemporaneitate. Memoria națională românească începe să prindă contur începând cu această perioadă, urmând ca până la sfârșitul secolului acest proces de profilare a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a unui spațiu; b) unitatea primordial-politică, idee susținută de existența unui precedent istoric al unității politice (în cazul românilor, vechiul regat al Daciei va îndeplini rolul acestui antecedent istoric pe care naționaliștii pașoptiști îl vor solicita a fi actualizat în contemporaneitate); c) unitatea etnică, dată de originea comună a tuturor membrilor populației celor trei Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ibidem). Este evidentă în această portretizare existența unui "efect de oglindă", întrucât descrierea se potrivește mai degrabă lui Heliade însuși decât conducătorului dac. Această independență primordială, exprimată de spiritul dacic de neatârnare, își găsește împlinirea supremă în actualizarea sa în contemporaneitate, fapt ce se petrece prin Războiul de Independență prin care principatul România își dobândea autonomia în fața Imperiului otoman. Ideea de libertate națională, strâns înșurubată cu cea de unificare, devine principiul prim în funcție de care este organizată epopeea istorică românească. Xenopol împarte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi conferă acesteia calitatea unui moment axial în ordinea temporală a societății românești, pe baza căreia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de învățământ public de masă care să înregimenteze întreaga populație de vârsta școlarizării, a fost completat de către comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a (Lazăr și Lupu, 2000); Istorie. Manual pentru clasa a IV-a (Giurescu et al., 2006). La acestea se adaugă ultima generație de manuale aflate în vigoare, al căror mesaj produc efecte în contemporaneitate, intitulate monotipic Istorie. Manual pentru clasa a XII-a (Bozgan et al., 2003; Barnea et al., 2007; Băluțoiu și Grecu, 2010; Petre et al., 2008). Logica postnațională de periodizare a trecutului românesc I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie confundat cu ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea mult mai tare potrivit căreia națiunea - ca o categorie politică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
v. Hadrian Daicoviciu, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 210-219. 84 v. Tancred Bănățeanu, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975, v. cap. X, Arta populară în contemporaneitate limbaj și simbolică, pp. 389-411. 85 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. Cit., pp. 40-42. 86 v. Romuls Vulcănescu, Mitologie română, Ed. cit., pp. 329-332. 87 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Macaulay) Această reflecțiune Întărește, o dată În plus, adevărul din spusele lui Dwight L. Moody: „Caracterul este ceea ce ești În taină”. * „Au pierit bunele moravuri, dreptatea, cuviința, evlavia, credința!” (L.A. Seneca) Să ne Întrebăm și noi: Ce a pus În locul acestora contemporaneitatea? - o nouă etică: teama obsesivă de războiul nuclear, de impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Strategia actoricească reflectă maniera particulară de raportare a fiecărui actor la însuși procesul recreării/interpretării unui personaj și la tot ceea ce presupune pregătirea unui astfel de demers și implicarea în acesta, în condițiile în care actul interpretativ se caracterizează prin "contemporaneitatea" jocului, a acțiunii și a receptării (cf. Silvestru, 1966, pp. 10-11). În general, în literatura de specialitate se diferențiază tehnici actoricești care pot nuanța performanța scenică sau, prin complementaritatea lor, o pot optimiza; se consideră, în acest sens (cf. Abirached
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întregul câmp al vieții politic. (Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p.199-200) Mircea Tomuș (Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 41) consideră că dramaturgul creează aici o adevărată utopie politică, girată de recunoașterea unui erou al contemporaneității ca Garibaldi care, la rândul lui, fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în gazetă, ideile de libertate, revoluție și progres se
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în general stabil, conținutul termenilor filozofici cunoaște o anumită mobilitate, încît el poate fi diferențiat de la un cugetător la altul, nu numai în epoci diferite −căci aceasta se poate întîmpla și în cazul termenilor științei−, ci și în condiții de contemporaneitate. Cu toate acestea, mulți dintre termenii filozofiei au un conținut relativ stabil în elementele lor de bază (corespunzătoare notelor din noțiunile denumite) și pot rămîne aceleași în mai multe sisteme filozofice. Totuși, și în acest caz, diferă de obicei ierarhia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
abuzului de putere. Preocupările actuale pentru apărarea valorilor și structurilor democratice, pentru asigurarea menținerii controlului strict al societății, al indivizilor asupra puterii de stat, pentru eliminarea totalitarismului din viața politică se justifică prin convingerea că , așa cum arată experiența tragică a contemporaneității, restrângerea și anularea libertăților umane constituie cel mai mare pericol nu numai la adresa vieții omului în cadrul colectivității, ci și la adresa vieții internaționale, a păcii. Consecințele libertății: din libertatea gândirii apare știința, din libertatea schimbului apare economia, din libertatea de participare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de putere. Preocupările actuale pentru apărarea valorilor și structurilor democratice, pentru asigurarea menținerii controlului strict al societății, al indivizilor asupra puterii de stat, pentru eliminarea totalitarismului din viața politică se justifică prin convingerea că, așa cum a arătat experiența tragică a contemporaneității, restrângerea și anularea libertăților umane constituie cel mai mare pericol nu numai la adresa vieții omului în cadrul colectivității, ci și la adresa vieții internaționale , a păcii. II.2. II.2.1.Concepții marcante ale filosofiei moderne II.2.1.1. Contextul istoric
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Spintecătorul, Barbu Albastru și Teodor Cristea. În 1932, în revista „unu”, R. publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorități lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneității, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură” și „adevăratul avangardism”, acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul științific de azi [...], în condițiile de viață ultimă, în nevoile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
istorie, B. descoperă semnificații noi, meditând la succesiunea civilizațiilor, propunând trimiteri la istoria artelor, științei, filosofiei, dar, mai ales, evocând o atmosferă vie, convingătoare. Doar aparent pe linia preocupărilor pentru mitologie, Vacanță în Olimp (1981) este un roman plasat în contemporaneitate, la malul Mării Negre, în stațiunea Olimp. Personajele, oameni din felurite medii sociale, se încadrează într-o atmosferă de vacanță, asumându-și mentalitatea ludicului. Ambiguitatea din titlu sugerează dorința lor de evadare într-un vis de fericire, iar dacă zeii inconsistenți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]