2,136 matches
-
altele, din viziunea nietzcheeană asupra relativității valorilor clasice ale umanismului. Ca exemple concrete pot fi invocate rasismul (și conceptul de "rasă superioară"), eutanasia activă, eugenia, accentul pus pe diferențierea de clasă. În genere, aici putem vorbi de diferențieri contingente, iar contingența însăși înseamnă relativizare axiologică; − radicalizarea binomului valoric "bun rău": convergența dintre cele două noțiuni a devenit atât de acută, încât adeseori cele două valori au fost interșanjabile în ceea ce privește atât indivizii cât și națiunile, grupurile sociale sau organizațiile și instituțiile; − globalizarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
partidele politice sau în conducerea asociațiilor sindicale” (n. 33, § 1). Dar afirmația, de natură clar disciplinară, este teologic motivată, începând cu o rațiune ecleziologică: „Preotul, slujitor al Bisericii care prin universalitatea și catolicitatea sa nu se poate lega de nici o contingență istorică, va sta deasupra oricăror partide politice” (n. 33, § 1). Într-adevăr, preotul participă la catolicitatea Bisericii, în afară de inserarea baptismală, și prin ordinațiunea sacerdotală, întrucât aceasta îl leagă de episcop, membru al unui organism de natură universală, cum este Colegiul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
tulburărilor de personalitate. Tyrer și Alexander (1979Ă analizează tulburările de personalitate în literatura de specialitate, precum și toate edițiile ICD și DSM, reținând o listă de trăsături mereu identificate și utilizate în caracterizarea acestora. Lista lor a fost redusă - pe baza contingenței, suprapunerii și frecvenței - la 24 de trăsături, acestea stând la baza unui sistem de diagnostic dimensional printr-un interviu semistructurat (PASĂ. Tyrer optează pentru continuitatea între trăsăturile persoanei normale și ale celei dizarmonice, diferența constând, în primul rând, în intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
naturi cu atribute divine, situată mai presus de om. În creștinism însă raportul acesta de superioritate a cosmosului divin asupra omului apare cu totul inversat. Lumea sau cosmosul e creatura lui Dumnezeu. Existând în timp, ea nu este veșnică, ci contingență, adică poate să fie și poate să nu fie; atârnă de bunăvoința lui Dumnezeu. În această calitate, omul nu-i mai este subordonat, ci supraordonat. El o iubește ca pe făptura lui Dumnezeu, dar în frumusețea ei nu admiră o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și a înviat în trup, s-a înălțat la cer și șade de-a dreapta Tatălui în trup spiritualizat și îndumnezeit, perspectiva artei mele se deschide din istorie în eternitate, căci cerul creștin e și istorie transfigurată în eternitate. Din ordinea contingență a imperfecțiunii terestre, formele concrete reapar în ordinea veșnică, strălucind de frumusețea nemuritoare. Prin Iisus Hristos s-a sfințit omenirea întreagă și formele spirituale ale sfinților săi dăinuiesc, acolo sus, pure și circumscrise în gloria dumnezeiască. Sofianismul lumii create e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel mai înalt și mai izbitor de manifestare a frumuseții și de experiență artistică. Dacă efectul artei asupra sufletului e o eliberare euforică din lumea contingențelor și o înălțare entuziastă în lumea spiritului, când e vorba de frumos efectul acesta se produce fară stavile, printr-o comunicare de la operă la suflet și de la suflet la operă; între subiect și obiect există o directă proporționare de forțe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se petrece în chip extraordinar, supraomenesc și ceresc, ar fi propria lui reprezentare, ca eu în care e condensată lumea în acel moment, ci sentimentul umil și fericit totdeodată că el e o simplă anexă a lui Dumnezeu, smulsă din contingențele timpului și spațiului, absorbită și asimilată ordinii veșnice a existenței dumnezeiești. Dar dacă sublimul mistic e identic cu Dumnezeu, putem spune același lucru despre sublimul estetic? Din înseși exemplele pe care le-am dat din câmpul esteticii, răspunsul iese limpede
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeului înomenit, care e Mântuitorul, fiindcă în natura ei stă să transfigureze realitatea terestră ridicând-o către perfecțiunea teoformă. Dacă prin această tendință fundamentală orice artă năzuie în simboluri către veșnicie, muzica poate că răspunde îndeosebi dezmărginirii sufletului din tufișurile contingențelor. Armonia sonorităților pure și ritmul ce pulsează în ele ca un suflu care le dă viață creează vag, dar adânc, sentimentul infinit al paradisului. Toți marii compozitori s-au ridicat până la el, dar dintre toți excelează zeul muzicii, Beethoven. Surd
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nivelului de instrucție de destinație arată o relație într-o bună măsură răsturnată: românii sunt avantajați, având în vedere parametrii pozitivi semnificativi pentru studiile medii și superioare și parametrul puternic negativ corespunzător studiilor primare. Comparația parametrilor log-liniari cu tabelul de contingență al celor două variabile semnalează o diferență notabilă: în timp ce frecvențele marginale cuprind abateri semnificative în favoarea maghiarilor pentru absolvirea studiilor gimnaziale, în cazul parametrilor log-liniari această asociere dispare sugerând că aceste abateri marginale sunt condiționate de interacțiunea cu celelalte variabile din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
5.1 2.3 -3.3 Alta 17.0 20.8 43.7 18.5 100 6.8 -4.5 -3.8 3.2 Total 15.9 21.6 44.5 18.0 100 P(χ2)<0,01 Tabelul de contingență al regiunii de rezidență a subiectului - codificată în trei categorii (fostul regat, Secuime și restul Transilvaniei - inclusiv Banatul și Crișana) cu nivelurile de instrucție ale tatălui subiectului conduce la rezultate care confirmă, în continuare, tezele noastre (Tabel 5). Tabelul 5
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Simplificând, un parametru pozitiv semnificativ indică șanse semnificativ sporite pentru celula respectivă, față de ipoteza de independență iar parametrul negativ arată șanse diminuate, în condițiile în care celelalte variabile din modelare sunt ținute sub control. Suma parametrilor, pentru fiecare tabel de contingență bivariat, este nulă. O statistică dintr-un volum publicat în Franța în 1946 (Study and Research Centre for Transylvania) arată că, în Transilvania, se produseseră până în 1930 creșteri mult mai importante ale ratei alfabetizării în județele cu populație majoritar românească
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se poate presupune că ancorarea obligației morale în rațiunea pură i-a apărut lui Kant drept singura cale de a o scoate din regimul contingenței și relativității, de îndată ce el nu a mai gândit această obligație ca ceva impus din afară de către o instanță transcendentă. Kant pare să fi crezut că moralitatea, ca și cunoașterea cu valoare obiectivă de altfel, nu ar putea fi cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
așa cum de fapt sunt ansamblurile Între ele - În aceasta nu este nimic absurd. În fiecare dintre ele, pământul, marea și cerul (C) vor ocupa locul potrivit cu natura lor, sus, jos, circumferință și centru, specific fiecăreia dintre ele; nu au nici o contingență cu o altă lume și nu există În afară de ea, ci numai În interiorul ei și În strânsă legătură cu sine. 28. Piatra despre care unii Își Închipuie că se află În afară de lume nu poate fi concepută ca stând În nemișcare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lui Eugen Rosenstock-Huessy, acestea par să se apropie de teologia Părintelui Stăniloae, căci și el tinde să depășească timpul heideggerian și existențialist, în genere, cel producător de Angst. De altfel, și în teologia tradițională timpul privit ca pedepsitoare cădere avea contingențe cu angoasa modernă, ajunsă la "saturație" cu acel gol istoric bacovian. Înțeleg foarte bine reacția de "ostilitate" a lui Constantin Noica față de filosofiile timpului ajunse pe culme cu Heidegger și urmașii săi existențialiști: Obsesia timpului a rămas în filosofie o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
României sfârșitului de veac, dezvoltând convingerea că „întreaga clădire socială”, toate avuțiile sunt creația maselor muncitoare, a țărănimii în special, față de care „păturile suprapuse”, în primul rând intelectualitatea, au „mari datorii de plătit”. Stere avea conștiința că p. are unele contingențe cu socialismul, dar nu se confundă cu acesta deoarece „pentru a fi socialist, nu poporanist, pe lângă elementele arătate mai sus, ar trebui să aibă încă ceva, o teorie istorico-socială și un ideal foarte bine hotărât”. Disocierea de ideologia socialistă, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu alte jocuri rituale similare la popoarele din sud-estul Europei. Termenul generic la români de „paparudă” prezintă mai multe forme dialectale: „paparugă” În Banat, „păpălugă” În Moldova, „băbărugă” În Bihor, asemănătoare ca formă cu unele atestate la popoarele din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ca și în celălalt fenomenele observabile rezultă din jocul unor legi generale". Concluzia lui era că sistemele de înrudire oferă terenul privilegiat pe care eforturile antropologului le pot întîlni pe cele ale științei "sociale celei mai dezvoltate, adică lingvistica": "în spatele contingenței superficiale și a diversității incoerente aparent a regulilor mariajului, noi am degajat, în Les Stmctures, un mic număr de principii simple, prin intervenția cărora un ansamblu foarte complex de uzaje și 40 41 obiceiuri, absurde (și judecate în general astfel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru cremă înghețată" (Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu, p. 46); rezultă, așadar, că numele produsului desemnat inițial prin sintagma cremă înghețată a fost înlocuit de înghețată pentru că acest cuvânt denominativ corespundea formal, se înrudea, avea un element comun, o legătură exterioară, o contingență de formă cu sintagma originară sau pentru că se afla, întâmplător, alături de celălalt constituent al acesteia. Semnificația "produs alimentar răcoritor..." a trecut, carevasăzică, de la cremă înghețată asupra lui înghețată pentru că cei doi termeni, sintagma și cuvântul simplu, conțineau un element comun
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Teoria Y) 10.2.2. Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard 10.2.2.1. Teoria instituțională a lui Philip Selznick 10.3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale 10.3. 1. Teoriile de contingență 10.3.1.1. Tom Burns, G. M. Stalker 10.3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch 10.3.1.3. Joan Woodward 10.3.1.4. J. D. Thompson 3. 2. Analiza costurilor tranzacționale 10.4. Teoria organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de lucru CONDUCEREA ORGANIZAȚIILOR, Cătălina Zaborilă 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6% 8,7% Alte tehnici statistice (modele liniare ierarhice, seriile temporale, Monte Carlo) 3,0% 9,6% Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
angajarea unor persoane potrivite. Cu cât corelația dintre instrumentele de selecție și criteriu este mai mare, cu atât se poate prognoza cu mai mare acuratețe criteriul pe baza instrumentelor de selecție. Figura 4.3.8.1. Un tabel tipic de contingență (Anderson și Cunnigam-Snell, 2000) Conceptul de utilitate se referă, în acest caz, la identificarea angajaților care vor avea succes de cei care nu vor avea succes. Figura 4.3.8.1. ilustrează un tabel de contingență în care sunt punctele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Un tabel tipic de contingență (Anderson și Cunnigam-Snell, 2000) Conceptul de utilitate se referă, în acest caz, la identificarea angajaților care vor avea succes de cei care nu vor avea succes. Figura 4.3.8.1. ilustrează un tabel de contingență în care sunt punctele (marcate prin x) sunt asocieri ale datelor individuale privind evaluarea din timpul selecției (predictorii) și evaluarea performanțelor (criteriul) în eventualitatea angajării. Pozitivii sunt indivizi evaluați peste pragul de selecție și care sunt considerați buni performeri; Negativi
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
X și Teoria Y) 10.2. 2. Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard 10.2. 3. Teoria instituțională a lui Philip Selznick 3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale 10.3. 1. Teoriile de contingență 10.3.1.1. Tom Burns, G. M. Stalker 10.3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch 10.3.1.3. Joan Woodward 10.3.1.4. J. D. Thompson 10.3. 2. Analiza costurilor tranzacționale 4. Teoria organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
eficienței organizaționale prin raportare nu doar la componentele sau mecanismele interne ale sistemului, ci și la cele ale suprasistemului, respectiv la cerințele, presiunile sau exigențele mediului din care fac parte. Principalele modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Teoriile de contingență și Analiza costurilor tranzacționale. Preocuparea centrală în cadrul acestei perspective este aceea de a studia schimburile reciproce sau interdependențele dintre organizație și mediu, acesta fiind considerat o sursă esențială a informațiilor, energiei și ordinii prin care se asigură însăși supraviețuirea organizației
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]