30,953 matches
-
timp; ● soldul de numerar rămâne pozitiv; ● DSCR-urile minime depășesc nivelurile preconizate a fi prevăzute în acordul de finanțare al contractantului privat; ● rata de îndatorare nu depășește nivelul maxim care va fi prevăzut în acordul (acordurile) de finanțare al (ale) contractantului privat. Dacă se constată că proiectul nu este fezabil din punct de vedere financiar, atunci trebuie explorate soluții alternative, cum ar fi: ● ajustarea plăților/tarifului de disponibilitate; ● modificarea domeniului de aplicare a proiectului; ● implementarea proiectului în etape; ● ajustarea perioadei contractuale astfel
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294938]
-
Dacă se constată că proiectul nu este fezabil din punct de vedere financiar, atunci trebuie explorate soluții alternative, cum ar fi: ● ajustarea plăților/tarifului de disponibilitate; ● modificarea domeniului de aplicare a proiectului; ● implementarea proiectului în etape; ● ajustarea perioadei contractuale astfel încât contractantul să aibă mai mult timp la dispoziție pentru recuperarea investiției inițiale; ● furnizarea de forme suplimentare de sprijin financiar din partea administrației publice (de exemplu, pentru o parte din cheltuielile de investiții). Modelul financiar de PPP permite determinarea măsurii în care
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294938]
-
modelului financiar și să contribuie la selectarea ipotezelor adecvate care vor fi utilizate. *9) https://www.fast-standard.org/ ... 3.1.2.3. Modelul financiar pentru evaluarea suportabilității din perspectiva administrației publice În vreme ce evaluarea fezabilității financiare a proiectului se realizează din punctul de vedere al contractantului, scopul modelului este să îi permită Autorității Contractante să efectueze o evaluare a suportabilității și, prin urmare, să identifice consecințele financiare ale proiectului de PPP pentru bugetul public. Aceasta include evaluarea sprijinului necesar din partea administrației publice și a obligațiilor
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294938]
-
capital); ... – granturi în natură (de exemplu, grant pentru utilizarea terenurilor necesare construirii proiectului); ... – subvenție anuală fixă;subvenție plătibilă în timpul perioadei de operare, cum ar fi finanțarea deficitului de viabilitate; ... – deduceri fiscale; ... – tarife de concesiune, dacă este cazul, plătite de contractant Autorității Contractante. ... ● Obligații de plată contingente – compensații în cazul unor evenimente de risc; ... – ratele de distribuire în cadrul garanțiilor de împrumut (dacă este cazul); ... – plăți în caz de încetare anticipată a contractului. ... Pentru obligațiile de plată contingente, modelul financiar estimează
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294938]
-
acord să suporte riscul și beneficiul fluctuațiilor ratei dobânzii (de bază) între ratele de la momentul ofertei și ratele finale de la data închiderii financiare. În orice caz, închiderea financiară și stabilirea ratei dobânzii la data închiderii financiare sunt responsabilitatea contractantului privat. Totuși, acest proces trebuie supravegheat de Autoritatea Contractantă și de consultanții săi financiari, iar Autoritatea Contractantă ar trebui să fie de acord cu termenii finali ai swaption-ului sau ai ajustării pentru împărțirea riscului asociat ratei dobânzii. La acest
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294938]
-
ce formează obiectul proiectului provin din plăti efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.*2)" Această distincție este în concordanță cu terminologia utilizată în cadrul Eurostat, care impune că majoritatea veniturilor obținute de contractant să provină de la entitatea publică pentru ca proiectul să fie considerat un PPP. *2) Legea PPP, articolul 2. Prin urmare, atât conform Eurostat cât și conform Legii PPP, un proiect nu poate fi un PPP dacă mai mult de
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
din plăți efectuate de către utilizatorii bunului (bunurilor) sau ai serviciului (serviciilor) public(e). Totodată, proiectul nu poate fi considerat un PPP dacă veniturile primite de partenerul public de la utilizatori depășesc 50% din valoarea plăților efectuate de către partenerul public contractantului privat. Totuși, trebuie remarcat că faptul că un proiect este contractat în temeiul unei anumite legi nu este în sine relevant pentru a determina dacă proiectul poate fi considerat un PPP sau o Concesiune pentru scopuri statistice conform normelor Eurostat
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
furnizarea de servicii conexe)." *3) Un CPE poate fi tratat ca un PPP dacă nivelul cheltuielilor de capital pentru furnizarea de măsuri de eficiență energetică constituie mai mult de jumătate (50%) din valoarea activului din contract după finalizarea lucrărilor, iar contractantul este remunerat pe baza disponibilității sau a cererii pentru infrastructura existentă. Dacă această condiție este îndeplinită, normele PPP privind tratamentul statistic se aplică proiectului. în caz contrar, trebuie consultat Ghidul privind Tratamentul Statistic al CPE-urilor. *3) Definiție bazată pe
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
a administrației publice în contextul acestui proiect, atunci proiectul poate urma regulile de tratament statistic al proiectelor de PPP, presupunând că proiectul are celelalte caracteristici ale unui PPP. Pe de altă parte, dacă SP este controlată de către administrația publică, contractantul (SP) va fi clasificat în sectorul general al administrației publice, iar proiectul nu poate fi considerat un PPP pentru scopul tratamentului statistic și va figura în bilanțul administrației publice*6). *6) Decizia privind modul în care se stabilește care este partea
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
fi clasificat în sectorul general al administrației publice, iar proiectul nu poate fi considerat un PPP pentru scopul tratamentului statistic și va figura în bilanțul administrației publice*6). *6) Decizia privind modul în care se stabilește care este partea care controlează contractantul (inclusiv în cazul unei SP) se bazează pe o serie de factori și pe circumstanțele specifice proiectului. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați paginile 20-21 din Ghidul Eurostat/EPEC. ... – Dacă entitatea care semnează contractul nu este o SP, dacă
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
inclusiv în cazul unei SP) se bazează pe o serie de factori și pe circumstanțele specifice proiectului. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați paginile 20-21 din Ghidul Eurostat/EPEC. ... – Dacă entitatea care semnează contractul nu este o SP, dacă contractantul nu este controlat de administrația publică, contractantul este clasificat în afara sectorului general al administrației publice, iar proiectul poate fi tratat statistic ca un PPP. Totuși, în cazul în care contractantul este controlat de entitatea publică, care nu este considerată
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
pe o serie de factori și pe circumstanțele specifice proiectului. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați paginile 20-21 din Ghidul Eurostat/EPEC. ... – Dacă entitatea care semnează contractul nu este o SP, dacă contractantul nu este controlat de administrația publică, contractantul este clasificat în afara sectorului general al administrației publice, iar proiectul poate fi tratat statistic ca un PPP. Totuși, în cazul în care contractantul este controlat de entitatea publică, care nu este considerată un "producător de pe piață" în termeni
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
Totuși, în cazul în care contractantul este controlat de entitatea publică, care nu este considerată un "producător de pe piață" în termeni statistici (adică o unitate sau o întreprindere a cărei producție este în mare parte sau în totalitate comercializată)*7), contractantul este clasificat în cadrul sectorului public, iar proiectul nu va fi considerat un PPP și va figura în bilanțul administrației publice*8). *7) Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați paginile 19-20 din Ghidul Eurostat/EPEC. *8) Vă rugăm să consultați
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
să consultați paginile 19-20 din Ghidul Eurostat/EPEC. *8) Vă rugăm să consultați Capitolul 2 din Ghidul privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor (2016) și Ghidul privind Tratamentul Statistic al CPE-urilor (2018) pentru o descriere completă a clasificării statistice a contractantului din punct de vedere al sectorului. ... ... Ca urmare a acestui exercițiu, devine clar dacă din punct de vedere statistic proiectul este un PPP sau o Concesiune și, prin urmare, devine clar ce reguli de determinare a tratamentului statistic ar trebui
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
statistic ar trebui să se aplice, iar apoi procesul poate începe. ... 2.1.2. Determinarea tratamentului statistic: În conformitate cu normele SEC, proprietatea economică asupra unui bun dintr-un PPP sau dintr-o Concesiune nu poate fi împărțită între administrația publică și contractantul privat și trebuie înregistrată fie ca bun public, fie ca bun neguvernamental. Prin urmare, dacă bunul dintr-un PPP sau dintr-o Concesiune este înregistrat în bilanțul administrației publice, atunci întreaga valoare a bunului din PPP sau din Concesiune și
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
în vederea aplicării tratamentului extrabilanțier. ... ... 2.1.2.2. Determinarea tratamentului statistic al proiectelor de Concesiune: În cazul proiectelor de Concesiune, majoritatea veniturilor antreprenorului privat provin din tarifele de utilizare, iar plățile din fonduri publice (dacă ele există) constituie o minoritate din veniturile contractantului. Prin urmare, în acest caz, concesionarul suportă, de obicei, cea mai mare parte a riscului comercial și, deci, proprietatea economică și, prin urmare, pasivele concesiunii sunt alocate, cel mai frecvent, contractantului privat. Pentru ca proiectul de Concesiune să nu fie
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
publice (dacă ele există) constituie o minoritate din veniturile contractantului. Prin urmare, în acest caz, concesionarul suportă, de obicei, cea mai mare parte a riscului comercial și, deci, proprietatea economică și, prin urmare, pasivele concesiunii sunt alocate, cel mai frecvent, contractantului privat. Pentru ca proiectul de Concesiune să nu fie inclus în bilanțul administrației publice, trebuie îndeplinite următoarele condiții: – Concesionarul trebuie să fie o societate privată sau o societate publică autonomă, adică un concesionar public care are autonomie de decizie în
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
să fie o societate privată sau o societate publică autonomă, adică un concesionar public care are autonomie de decizie în ceea ce privește funcția sa principală; ... – Plățile efectuate de utilizatorii bunului către Concesionar trebuie să reprezinte majoritatea (peste 50%) veniturilor contractantului privat conform contractului de Concesiune, fie direct, fie indirect; ... – Majoritatea costurilor de construcție (sau de renovare) sunt suportate, conform contractului, de către concesionar. Cu titlu de exemplu, în situația în care exista din partea administrației publice o finanțare minoritară a
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
proiecte nu vor afecta în mod direct bilanțul, formarea de capital și datoria administrației publice, ci mai degrabă impactul va fi repartizat pe perioada contractului de PPP. După perioada de construcție, în timpul perioadei de exploatare, plățile administrației publice către contractantul privat sunt înregistrate ca achiziții de servicii (categoria SEC P.2 - consum intermediar) cu frecvența cu care sunt efectuate și sunt tratate ca cheltuieli curente ale administrației publice. Exemplu Să luăm în considerare un proiect de PPP cu cheltuieli de investiții
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
Exemplu Să luăm în considerare un proiect de PPP cu cheltuieli de investiții de 1.000 de milioane de euro, împărțite în mod egal pe o perioadă de construcție de 2 ani. Pe parcursul perioadei de exploatare de 20 de ani, contractantul privat primește plăți anuale pentru servicii de la administrația publică în valoare de 80 de milioane de euro, constând în 50 de milioane de euro pentru rambursarea capitalului investit, 15 milioane de euro pentru costuri de finanțare (dobânzi și dividende
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
de servicii - P.2) -80 -80 -80 -80 -1,600 Împrumuturi nete acordate / primite (B.9) -80 -80 -80 -80 -1,600 Rețineți că, chiar dacă proiectul de PPP se află în afara bilanțului public, angajamentele aferente PPP-ului și cheltuielile de capital ale contractantului privat trebuie raportate la Eurostat conform Procedurii de Deficit Excesiv (PDE). Directivele UE le impun Statelor Membre să raporteze date cu privire la anumite tipuri de pasive contingente, inclusiv valoarea neachitată a bunurilor aferente PPP-urilor clasificate ca fiind în
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
să preia bunurile pe durata de viață a contractului. Proiectul de PPP clasificat ca fiind în bilanțul administrației publice În cazul în care bunurile aferente proiectului de PPP sunt tratate ca fiind în bilanțul public, costurile de construcție finanțate de contractantul privat, inclusiv TVA-ul și dobânda capitalizată, au un impact în avans asupra bilanțului public pe perioada de construcție și sunt considerate cheltuieli publice. ● Pe parcursul perioadei de construcție, costurile de construcție sunt înregistrate drept cheltuieli cu formarea de capital
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
categoria P.51g din SEC - FBCF), cu un impact corespunzător asupra creditului net al administrației publice (categoria B.9 din SEC) și asupra datoriei publice (categoria AF.4 din SEC). Costurile de construcție sunt considerate ca fiind un împrumut fără dobândă de la contractantul din PPP. FBCF constă în achiziții minus cedările de active fixe plus adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate prin activitatea productivă, de exemplu, îmbunătățiri aduse terenurilor. Activele fixe pot fi clădiri, structuri și echipamente, dar și active necorporale, cum ar
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
Exemplu Să luăm în considerare un proiect de Concesiune cu cheltuieli de investiții de 1.000 de milioane de euro, împărțite în mod egal pe o perioadă de construcție de 2 ani. În timpul perioadei de operare de 20 de ani, contractantul privat îi plătește administrației publice o chirie de 10 milioane de euro. La sfârșitul contractului, activele aferente proiectului, cu o valoare de piață de 200 de milioane de euro, sunt transferate cu titlu gratuit administrației publice. Tabelul de mai jos
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]
-
un impact corespunzător asupra creditului net al administrației publice (categoria B.9 din SEC) și asupra datoriei publice (categoria AF.4 din SEC). ● În timpul perioadei de operare (în cazul unui venit minim sau al unei garanții de rentabilitate), veniturile încasate de contractantul privat sunt redirecționate către administrația publică, fără a include comisioanele de gestiune plătite contractantului privat, care sunt înregistrate ca achiziție de servicii (categoria P.2 din SEC). Exemplu Vom analiza același exemplu ca cel de mai sus, dar în acest caz
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294939]