1,427 matches
-
se modifică ; c. se anulează ; 55 d. devine infinită. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este: a. 12,5 cm ; b. −12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii 1/f este: a. m ; b. m -1 ; c. J ; d.V . 2. Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse în contact. În aceste condiții, sistemul de lentile este echivalent cu: a. o lentilă convergentă cu convergență mai mică decât a oricăreia dintre cele două lentile ; b. o lentilă divergentă cu distanță
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
S.I. a mărimii 1/f este: a. m ; b. m -1 ; c. J ; d.V . 2. Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse în contact. În aceste condiții, sistemul de lentile este echivalent cu: a. o lentilă convergentă cu convergență mai mică decât a oricăreia dintre cele două lentile ; b. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mică, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; c. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mare, în modul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mică, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; c. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mare, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; 59 d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare decât a oricăreia dintre cele două lentile. 3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la margini și mai subțire la mijloc ; b. are focarul imagine de aceeași parte a lentilei în care este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
două lentile ; c. o lentilă divergentă cu distanță focală mai mare, în modul, decât a oricăreia dintre cele două lentile ; 59 d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare decât a oricăreia dintre cele două lentile. 3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la margini și mai subțire la mijloc ; b. are focarul imagine de aceeași parte a lentilei în care este plasat obiectul real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la margini și mai subțire la mijloc ; b. are focarul imagine de aceeași parte a lentilei în care este plasat obiectul real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Distanța focală a unei lentile introdusă într-un mediu cu indice de refracție egal cu indicele de refracție al lentilei este: a. 2δ; b. 1δ; c. ∞; d. 0. 4. Imaginea unui obiect situat la distanța d = 2f în fața unei lentile convergente se formează în spatele lentilei, la distanța îmăsurată față de lentilă) egală cu: a. 4f ; b. 2f ; c. 5f ; d. f ; 5. O rază de lumină trece din aer î n = 1), în apăî napă = 4/3 ). Dacă unghiul de incidență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
electronului e = 1,6 ·10 -19 C 1. Unitatea de măsură pentru lungimea de undă în S.I. este : a. m / s; b. m ; c. s ; d.m -1 . 2. Un obiect este așezat la distanța d = 5cm în fața unei lentile convergente cu distanța focală f = 10cm . Imaginea obiectului prin lentilă va fi: a. virtuală, răsturnată ; b. reală, dreaptă ; c. virtuală, dreaptă; d. reală, răsturnată. 63 3. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracție n1 = 1,41
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
plan convexă cu raza de curbură a suprafeței sferice de 10cm este confecționată dintr-un material care are indicele de refracție n = 1,5. Distanța focală a lentilei este: a. 10cm; b. 20cm; c. 25cm; d. 50cm. 4. Două lentile convergente cu distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm sunt alipite și formează un sistem optic. Convergența sistemului optic format este: a. 4 m -1 ; b. 5 m -1 ; c. 8 m -1 ; d. 9 m -1 . 5. Energia de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este: a. 10 cm; b. 20 cm; c. 30 cm; d. 40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm. 5.Graficul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un obiect real și o lentilă convergentă. Convergența lentilei are valoarea: a. 2,5m -1 ; b. 4,5m -1 ; c. 3,0m -1; 69 d. 7,5m -1 . 6. Iradiind succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații monocromatice având lungimile de undă λ1 = 350nm și λ2 = 540nm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2eV; b. 0,25eV; c. 1,05eV; d. 12,5eV. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d. lungimea de undă a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr-un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit Fig.2.19. d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
verticală față de poziția adevărată cu: a. 5cm mai sus; b. 2,5cm mai sus; c. 2,5 cm mai jos; d. 5cm mai jos. 5. Pentru a realiza dintr-o lentilă divergentă cu distanța focală f1 = −10cm și o lentilă convergentă cu convergența C2 = 2δ un sistem afocal, cele două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de: a. 40cm; b. 50cm; c. 60cm; d. 100cm. 6. Raportul convergențelor a două sisteme obținute prin argintarea pe rând
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de: a. 0; b. 0,2f; c. 1,2f; d. 2,2f. 3. Convergența sistemului format
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în vedere două direcții principale de management, orientate către sarcină și către oameni, se concentrează asupra grupurilor și liderilor și pornește de la supoziția că cei numiți în funcție de conducere au calificarea tehnică cerută de specificul muncii, însă consideră că numai acțiunea convergentă și simultană a celor două orientări poate da rezultate bune. Amândouă orientările pot fi eficiente în situații potrivite în condițiile în care stilul eficient este determinat de natura sarcinilor de îndeplinit și specificul situației în care se acționează. În analiza
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
eficientizare a costurilor. Îmbunătățirea coerenței sistemului statistic prin combinarea diferitelor surse statistice la nivel regional conferă acestuia abilitatea de a răspunde cât mai bine la nevoile utilizatorilor, diferențiate în funcție de specificitatea fiecărei regiuni din care aceștia provin și în același timp convergente către asigurarea bunăstării generale. Informațiile statistice garantează transparența și caracterul deschis al deciziilor politice, statisticile oficiale reprezentând, astfel, un bun public care asigură baza unei funcționări pașnice a democrației.” [Comisia Comunităților Europene, Bruxelles, 2007, http://eur-lex.europa.eu]. La nivel
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
colectării acestor date. Îmbunătățirea coerenței sistemului statistic prin combinarea diferitelor surse statistice la nivel regional conferă acestuia abilitatea de a răspunde cât mai bine la nevoile utilizatorilor, diferențiate în funcție de specificitatea fiecărei regiuni din care aceștia provin și în același timp convergente către asigurarea bunăstării generale. Cadrul instituțional din România urmărește reglementarea, organizarea și controlul producerii și diseminării statisticilor europene, astfel încât eficiența și credibilitatea autorităților statistice române să fie incontestabilă. Autoritățile guvernamentale și cele statistice își coroborează eforturile spre a împărtăși și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
6 meșterul a încercat să facă alt tub mai lung folosind aceleași lentile. Noul tub avea putere de mărire și mai mare. Așa arăta primul microscop inventat din întâmplare de copiii meșterului Zacharias Janssen. Acest tub măritor avea două lentile convergente montate în tub la oarecare distanță una de cealaltă. Vestea descoperirii făcute de Janssen s-a răspândit nu numai în întreaga Olandă, ci și în alte țări. La auzul ei mulți oameni de știință au început să vină la Middelburg
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
-și verifica presupunerea el a construit primul spectroscop introducând o prismă într-o cutie de țigări. Lumina ajungea pe prismă printr-o fantă îngustă dintr-un perete lateral al cutiei, iar observarea se făcea printr-un tub prevăzut cu lentilă convergentă fixat în peretele opus al cutiei. Cu acest aparat cei doi au observat deosebirea între flăcările diferitelor substanțe. Unele dintre ele, deși identice în aparență, au spectre diferite: litiul o singură linie roșie și una portocalie, iar stronțiul - o linie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
modalitățile prozei fantastice, alegorice sau simbolice și nici asimilată avangardei istorice (suprarealismului, de pildă), căci, deși se raportează implicit la avangardă, relația nu este de continuitate, ci de contestare, de ruptură. E vorba de o modalitate prozastică nouă, asemănătoare și convergentă (fără să reprezinte o imitație servilă) cu orientări ale extremei modernități înregistrate pe plan mondial. Animator, alături de Leonid Dimov, al onirismului estetic sau structural, lider al grupului oniric, Ț. i-a conturat teoretic, cu limpezime, în intervalul 1966-1970, estetica într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
în teatrul grec, latin, renascentist. Coturni. Pantofi de teatru care, în tragedie, datorită unei tălpi groase, îl înalță pe protagonist, în epoca elenistă apoi romană. Décor à plat. Denumește decorul simultan medieval în care acele mansions (case) sunt alăturate. Decor convergent. Denumește decorul simultan renascentist și preclasic în care elementele sunt unite prin perspectivă. Decor simultan. Conține toate elementele necesare reprezentării unei acțiuni care se desfășoară în locuri diferite. Decor succesiv. Se schimbă în funcție de locurile în care se desfășoară acțiunea. Schimbarea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]