1,418 matches
-
Lungimea obișnuită a corpului 10-25 cm; maximală 40 cm. Greutatea corpului obișnuită 400-500 g; maximală 1,500 kg. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric), ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi mijlocii persistenți și cu mucus foarte abundent. Profilul dorsal arcuit, convex și cel abdominal aproape drept. De-a lungul liniei laterale sunt dispuși 52-59 solzi. Capul este relativ mare, alungit, cu un bot ascuțit. Fruntea ușor bombată. Gura este subterminală (inferioară), semilunară, prevăzută cu buze cărnoase și două perechi lungi de
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
gurii. Dinții faringieni dispuși pe 3 rânduri. Buza inferioară este foarte cărnoasă, trilobată, lobul medial este în formă de limbă cu marginea posterioară liberă, neatașată de bărbie. Ochii sunt relativ mici Înotătoarea dorsală scurtă, cu o margine dreaptă sau puțin convexă și este formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini), dintre care ultima rază spinoasă aproape neîngroșată și lipsită de zimți. Înotătoarea dorsală începe înaintea înotătoarei ventrale; înălțimea ei este cuprinsă de 5,3-6,1 ori în lungimea
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108% din înălțime. Profilul dorsal al corpului este convex de la vârful botului până la inserția primei înotătoare dorsale, cu o ușoară scobitură în regiunea cefei. Profilul ventral al corpului este aproape plan. Lungimea pedunculului caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5%, iar înălțimea minimă 6,9-9,6% din lungimea corpului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe, lipsite de radii țepoase. Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu lobi egali, rotunjiți. Coloritul corpului cenușiu sau sur-galben pe spate, laturile argintii cu câte o dungă neagră semilunară pe fiecare solz, iar abdomenul alb. Pe laturile puietului se întinde o dungă
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
canalul Sulina. Lungimea obișnuită este de 20-30 cm, maximală de 51 cm. Ajunge la o greutate până la 2 kg. Poate trăi 10 ani. Are corpul ovalar și înalt, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari persistenți. Spatele este convex. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul scurt, cu gură mică, subterminală, aproape inferioară, cu deschiderea îngustă și semilunară. Botul este ascuțit. Ochii sunt mici. Înotătoarea dorsală este înaltă și începe din dreptul marginii posterioare a înotătoarelor ventrale
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu . Are o lungime obișnuită de 15-18 cm, lungime maximă de 25 cm. Corpul este alungit, fusiform, puțin comprimat lateral; capul aproximativ conic, botul rotunjit sau obtuz. Profilul dorsal al corpului slab convex, la unele exemplare rectiliniu, din zona cefei până la inserția dorsalei. Gura este mică, subterminală. Dinții faringieni sunt dispuși pe 2 rânduri (formula 2.5—5.2 sau 2.5—4.2). Înotătoarea dorsală cu baza scurtă are marginea dreaptă. Înotătoarea
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
cruce în flori de crin, de aur, fiecare floare având câte un fianit broșând în zona receptaculului. Crucea este așezată pe o stea de argint, compusă din fascicole de raze multiplicate și ordonate într-un pătrat imaginar cu laturile ușor convexe. Crucea este încărcată cu un medalion rotund avînd în câmp roșu, în relief, efigia simbolică a domnului țării ecvestru, de aur, iar în exergă, între două cercuri liniare de același metal, pe email alb, legenda cu litere capitale, de asemenea
Ordinul „Bogdan Întemeietorul” () [Corola-website/Science/334401_a_335730]
-
Ordinului „Credință Patriei” se ține seama, de asemenea, de vechimea în serviciu, astfel: Pentru merite excepționale, ordinul poate fi conferit fără a se ține seama de vechimea în serviciu. Ordinul „Credință Patriei” se confecționează din tombac și reprezintă o stea convexă cu opt colțuri, formată din fascicule de raze divergente. Între raze sunt aplicate două spade încrucișate cu vârful în jos și patru raze scurte. În centru, ordinul este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În centrul
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
spre vârf, unde este aproape cilindric; lungimea pedunculului caudal este mai lungă sau aproape egală cu lungimea capului. Înălțimea maximă a corpului se cuprinde în lungimea lui (fără înotătoarea caudală) de (5) 6,2-6,7 ori. Profilul dorsal este ușor convex iar cel ventral este orizontal. Ochii sunt ridicați spre frunte, privind în sus (de aici vine și numele specific de "uranoscopus"). Diametrul ochiului se cuprinde de 5,0-5,5 ori în lungimea capului și de 0,9-1,0 ori în
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
un vârf. Pentru studiul osului se pune în sus baza, în jos vârful, înapoi față articulara și lateral - porțiunea cea mai largă a feței articulare. Față anterioară a rotulei ("Facies anterior") are o formă triunghiulara, cu vârful în jos, este convexa și rugoasa și prevăzută cu striații verticale, urme lăsate de fibrele tendonului mușchiului cvadriceps. Față anterioară se poate palpa sub piele formând relieful anterior al genunchiului. Față posterioara sau față articulara ("Facies articularis") are o suprafata articulara pe cea mai
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
cvadriceps. Față anterioară se poate palpa sub piele formând relieful anterior al genunchiului. Față posterioara sau față articulara ("Facies articularis") are o suprafata articulara pe cea mai mare întindere a ei, de la bază și până aproape de vârful rotulei. Față articulara, convexa în sens transversal, prezintă o creasta verticală rotunjita, care corespunde sântului trohleei de pe femur, prin care este despărțita în două fațete inegale sau povârnișuri: una laterală, mai largă și alta mediala, măi îngustă. Față articulara a rotulei este deci astfel
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Nervurile sunt verzi și glabre. Dinții sunt mijlocii ca mărime, ascuțiți, înclinați, cu laturile ușor convexe. Pețiolul este mai scurt decât nervura mediană, fiind colorat cafeniu roșietic. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă cilindrică sau cilindro-conică, cu o așezare deasă a boabelor, ajungând până la 20 cm lungime. Pedunculul este scurt către mijlociu, și lemnificat. Bobul
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
înalt, moderat comprimat lateral. Înălțimea corpului este egală sau depășește ușor lungimea capului și reprezintă aproximativ 20,8-25% din lungimea totală a corpului, cuprinzându-se de 4,0-4,8 ori în lungimea lui totală. Profilul dorsal și ventral sunt la fel de convexe. Înălțimea minimă a corpului reprezintă 11,7-12,5% din lungimea totală a corpului. Capul este alungit. Lungimea capului este mai mare decât înălțimea corpului și reprezintă 23,8-26,4% din lungimea totală a corpului și intră în această dimensiune de
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
8-26,4% din lungimea totală a corpului și intră în această dimensiune de 3,8-4,2 ori (la exemplarele din Marea Neagră de 3,9-4,1, iar la cele din Marea Mediterană de 3,6-4,0). Ochii sunt mari. Spațiul interorbital este convex. Diametrul ochiului reprezintă 30,8-47%, iar spațiul interorbital 42-56,5% din înălțimea minimă a corpului și depășește ușor diametrul ochiului. În lungimea capului spațiul interorbital se cuprinde de 4,9-7,0 ori, iar diametrul ochiului de 4,0-6,5 ori
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
vârf. Oasele faringiene 2, 3 și 4 de pe fiecare latură, sunt contopite în câte o singură piesă masticatoare, prevăzută cu dinți; cele două piese de pe fiecare latură rămân independente; marginea lor superioară e concavă și se articulează de o apofiză convexă a parasfenoidului. Oasele faringiene inferioare concrescute, adică cele stângi se concresc cu simetricele lor de pe partea dreaptă. Dinții faringieni sunt conici sau rotunjiți. Înotătoarele au radii țepoase. Au o singură înotătoare dorsală, a cărei parte anterioară spinoasă (țepoasă) este mai
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare înotătoare. Fălcile foarte lungi, ca la crocodilieni, sunt prevăzute cu dinți conici de dimensiuni inegale, iar gura este largă. Vertebrele sunt opistocelice (cu corpul concav posterior și convex anterior), un caracter unic printre pești. În intestin se află numai un rest de valvulă spirală, care mărește suprafața sa de absorbție, iar la începutul intestinului se găsesc numeroase apendice pilorice. Spiraculul (orificiul respirator extern) nu se păstrează la animalul
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
publicației "Aequationes Mathematicae" a Universității Waterloo din Canada, unde a fost în anii 1969-1970 profesor oaspete. Ferenc Radó s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările sale în domeniul geometriei, al ecuațiilor funcționale, al izometriilor în spații metrice,al ansamblurilor convexe, geometriilor supraanulare, al analizei numerice și grafice, de asemenea în programarea matematică și aplicațiile ei economice. Radó a publicat articole în presa științifică locală și din străinătate. Primul său articol științific „Remarci asupra unui sistem linear infinit” a fost publicat
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
În geometria euclidiană, patrulaterul bicentric este un patrulater convex care admite atât cerc înscris, cât și cerc circumscris. Exemple de astfel de patrulatere sunt pătratul și trapezul isoscel care admite un cerc înscris. Jean-Victor Poncelet a demonstrat o teoremă conform căreia dacă două cercuri sunt cercul înscris și cel
Patrulater bicentric () [Corola-website/Science/333303_a_334632]
-
cu rozeta de culoare verde-roșcat. Frunzele tinere sunt galben-arămii și acoperite cu scame rare. Frunza adultă este mare (17-18 cm), glabră, pentalobată, de culoare verde închis cu limbul slab gofrat, revolut. Dinții sunt lungi, cu o margine concavă și una convexă. Lăstarul tânăr este viguros, verde, cu meritale mijlocii (10-12 cm) și perișori rari. Coardele sunt canelate, iar toamna capătă o culoare brun închis. Florile sunt hermafrodite normale, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii ca mărime (275-304 g
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
calcaneul și se află în contact cu ligamentul calcaneonavicular plantar și partea calcaneonaviculară a ligamentul bifurcat. Capul talusului este oval, cu axul mare transversal. El are 2 fețe: anterioară și inferioară (plantară). "Fața anterioară a capului talusului" prezintă o față convexă, ovală și netedă numită fața articulară naviculară care se articulează cu fața articulară posterioară a osului navicular. "Fața inferioară (plantară) a capului talusului" prezintă 3 fetișoare articulare, separate prin proeminențe netede: fața articulară calcaneană anterioară, fața articulară a ligamentului calcaneonavicular
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
partea superioară a colului. Fața superioară a corpului talusului este ocupată în întregime de trohleea talusului, care este acoperită de o fațetă articulară, fața superioară a trohleei talusului. Trohleea talusului ("Trochlea tali") este o suprafață articulară în formă de scripete, convexă dinainte înapoi și ușor concavă transversal, care ocupă partea superioară a corpului talusului. Ea este acoperită de o fațetă articulară, numită fața superioară a trohleei talusului, care corespunde cu fața articulară inferioară tibială ("Facies articularis inferior tibiae") de pe epifiza distală
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
față de fața articulară inferioară a tibiei ("Facies articularis inferior tibiae") de pe epifiza distală a tibiei, cu care se articulează, formând articulația talocrurală ("Articulatio talocruralis") de tip ginglim. Fața superioară a trohleei talusului are forma unui scripete patrulater cu axul transversal, convex dinainte înapoi (în sens antero-posterior), cu o rază sagitală a convexității de 20 mm în mediu, dar ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat, care se strâmtează dinainte-înapoi, având marginea anterioară mai lungă. Aceste curburi talare au
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
aceste 2 povârnișuri sunt inegale, povârnișul lateral fiind mai mare, mai lat și mai înalt decât cel medial. Marginea anterioară a suprafeței trohleare este mai lungă decât cea posterioară și este variabilă în contur: aceasta poate fi dreaptă, ușor concavă, convexă în întregime sau are forma unui "S" alungit. Marginea medială și marginea laterală sunt semicirculare și au aspectul unor segmente de cerc. Marginea medială a suprafeței trohleară are aproximativ o direcție sagitală (cu sens antero-posterior), este dreaptă, puțin mai joasă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
articulare superioare a trohleei este adesea prelungită anterior pe colul talusului, formând 2 fațete de extensie, medială și laterală, care variază în dimensiune și formă. Fațeta de extensie medială ("Facies articularis interna collae tali") a feței superioare a trohleei este convexă transversal și ușor concavă anteroposterior. Medial ea întotdeauna se continuă cu prelungirea anterioară a feței articulare maleolare mediale a talusului; cu toate acestea, inversul nu este adevărat. Frecvența apariției fațetei de extensie mediale a feței superioare trohleare este 11% în
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
medial cu fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar, aceste 2 fețe articulare se află pe fața inferioară a talusului. "Fața articulară naviculară" ("Facies articularis navicularis tali") este segmentul superior a suprafeței articulare anterioare a capului talusului. Ea este netedă, ovală, convexă și se articulează pe toată suprafața sa cu fața articulară posterioară a osului navicular ("Os naviculare"). "Fața articulară a părții calcaneonaviculare a ligamentului bifurcat" ("Facies articularis partis calcaneonavicularis ligamenti bifurcati tali") este o fetișoară mică pe segmentul inferior a marginii
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]