2,909 matches
-
așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a.]). Se observă așadar că Huyssen crede că în spațiul cultural american postmodernismul și-a construit o evoluție proprie prin distanțarea de modernism, în timp ce spațiul european este acela al continuității și al conviețuirii dintre cele două curente, în lipsa unei demarcații clare, care să probeze și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren Gosvig Olesen își manifestă uimirea în legătură cu penetrarea noțiunii de postmodernism în Franța
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în comunitatea savantă și pentru publicul mai larg, pentru a-l lămuri și a-l îndruma, constată că "pierderile" întrec cu mult "câștigurile". Respectiv, "omul de azi" simte că artificiile acumulate i-au diminuat naivitatea, capacitățile intuitive și empatice de conviețuire cu semenii și cu celelalte viețuitoare tot mai amenințate cu dispariția lor și a unor părți din om ca Întreg. Confirmă această corelație puținii șomeri reveniți la țarinile și casele rurale lăsate de bunici și părinți, refuzând astfel atât ipocrita
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vecinătățile creștin-ortodoxe ale islamului din zona Caucazului până în Peloponez și peninsula Balcanică, continuate de cele ale aromânilor și românilor, ucrainienilor și rușilor, amestecați și cu islamici, dar și cu adepți ai religiilor asiatice. De aceea se impune revenirea la buna conviețuire. Durand observa că "omul filosofilor", al civilizației occidentale a fost prezentat fragmentat în cadrul științelor despre om, iar antropologia a fost redusă la o infrastructură socială. Așa s-a ajuns să fie desconsiderată spiritualitatea omului. Corectarea acestei alienări a cunoașterii omului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
depresii răsfrânte în fenomenele cerșetoriei, vagabondajului, tâlhăriilor și hoțiilor urmate de încarcerări. Bolile somatice complicate cu care tot mai mulți copii se nasc ori apar subit la tineri sănătoși dar imprudenți ar putea fi prevenite prin reorganizări menite să ofere conviețuire chibzuită, ordine și echilibru în competiții reciproc avantajoase, și nu prin suprimări ale adversarilor. Inerentele alienări umane se pot atenua, chiar vindeca, plecând de la semnele simbolice prevenitoare de agresivitate, și nu de la acțiunile criminale înfăptuite și amânate a fi cercetate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a acoliților care au făcut ca mulți indezirabili sau opozanți să ia căile exilului spre alte zări, colorate și ele de lumini și umbre ori de alte dualisme psihomorale, religioase și filosofice. Printre acestea, și-a făcut loc și speranța conviețuirii mai pașnice cu tradițiile, și nu excluderile lor în numele unor extravaganțe despre "sfârșitul istoriei și al lumii". Tot mai frecvent s-a spus că noua modernitate încorporează tradiția în sensibilitățile omenești generate de schimbările mediului natural și social de viață
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lagăre și gulaguri sinistre și în sistemele totalitare de organizare a vieții. Noile regimuri apărute după 1989 au sporit continuu dezorganizările vieții, presiunile impozitelor și birocrațiilor, generând falii între generații, copii și pensionari înșelați în mod barbar. Regulile elementare de conviețuire sunt tot mai des părăsite și societatea este amenințată să revină la războiul tuturor împotriva tuturor. Cel mai frecvent, promotorii noii ordini social-culturale rămân descoperiți în realizarea promisiunilor făcute prin slujirea altor interese. Revenirea la proprietatea privată și la un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înainte de a ajunge să creeze o țară, grupurile și indivizii au trăit unii în vecinătatea mai mult sau mai puțin prietenoasă cu alții. În fața a tot felul de amenințări și obligații impuse de viață, s-au aflat în relații de conviețuire mai mult sau mai puțin pașnică. Cam așa se întâmplă și după apariția țărilor. Oricât de izolată ar ajunge să fie o țară, ea nu se poate rupe de vecinii imediați, iar astăzi nu poate respinge "tranziturile" mijloacelor de transport
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se procedează la fel și cu terenurile agricole și pășunile cele mai întinse în tot sud-estul Europei?! Nu cumva "intrarea" noastră în Europa a fost ca nașterea prematură a unui copil, cu puține șanse de supraviețuire? Ori poate normele de conviețuire cu vesticii conțin cerințe prea "mărețe"? Luați aceste întrebări și ca nedumeriri, exprimate de mulți dintre cei cărora le-am adresat. În anii 2000 și 2004, parlamentara europeană, englezoaica baroană Emma Nicholson (n. 1941) cerea în rapoartele despre țara noastră
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
alimente și servicii, ale consumului și comerțului cu stupefiante nocive, întreținute de proliferarea grupurilor mafiote. Grija zilnică rămâne subzistența, câștigarea resurselor sufletești și materiale necesare menținerii familiei în cadre spirituale și energetice minime, prelungirea achitării datoriilor și menținerea climatului favorabil conviețuirii cu semenii, cuprinși de forme tot mai agresive de individualism, invidie, cuplate cu escaladarea agresivităților banditești asupra băncilor, caselor de schimb și altor depozitari de bani. Vechiul climat social din socialism era marcat de teama perpetuă a reclamării, anchetării și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ceea ce am putea numi „expansiuni“ problematice ale științei și religiei. Obiecții poate ridica doar caracterizarea religiei drept un „domeniu al cercetării“ care ar răspunde întrebărilor proprii în modul în care o face cercetarea științifică. 4. În ce condiții este posibilă conviețuirea armonioasă dintre știința darwiniană și credința religioasă? Adepții creaționismului științific resping știința darwiniană în numele Bibliei, iar cercetători ai naturii și filozofi atei, ca Richard Dawkins și Daniel Dennett, examinează și critică credințele religioase de pe pozițiile științei darwiniene. Dincolo de ceea ce desparte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cunoaștere. Nu sunt încurajate, în acest fel, neînțelegeri? Nu este oare o abatere de la exercițiul comun al rațiunii să pretindem o valabilitate obiectivă pentru reprezentări „definitive sau etern valide“? Pe de altă parte, cum s-ar putea vorbi de o conviețuire armonioasă între știința darwiniană și credința creștină dacă nu vom presupune că una o sprijină pe cealaltă? Dincolo de coexistență, armonia implică un asemenea sprijin reciproc. Ayala recunoaște că teoria lui Darwin este „un dar“ nu numai pentru știință, ci și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și nevoi distincte ale ființei omenești, pare să fie condiționată de acceptarea fără rezerve și rețineri a separării lor depline. Este poziția care va fi prezentată și discutată în ultima parte a acestui studiu. 5. Delimitarea netă drept garanție a conviețuirii fără tensiuni Punctul de vedere că știința modernă și religia sunt domenii net distincte ale gândirii, care nu se ating și nu pot să prezinte o zonă de suprapunere, este adesea perceput drept o expresie a marginalizării credinței religioase într-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propus o elaborare a punctului de vedere că știința și credința sunt domenii pe deplin separate. Gould s-a delimitat, la fel de net, atât de susținătorii creaționismului științific, cât și de acei cercetători ai evoluției, ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă. Autorul este de acord cu acei darwiniști, ca Ayala, care subliniază că nu există un conflict, nici măcar o tensiune, între știința darwiniană și credințele religioase de îndată ce oamenii credincioși nu împărtășesc citirea unor pasaje din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
intenționați ar fi, ar putea ocoli tentația de a se transforma în tutori. Iar în aceste condiții, fără a avea asigurate autonomia în domeniul apărării și autonomia energetică, Europa ar fi o pradă nu pentru carnivori, ci pentru vulturi. În conviețuirea strînsă dintre mica Europă fragmentată, înghesuită în Vest, și enigmaticul Imperiu, amenințarea vine, contrar aparențelor, mai mult din partea ei înseși decît a Imperiului. Noua conștiință europeană nu comportă așadar doar conștiința unei enorme amenințări. Este vorba de asemenea de conștiința
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
PNL fiind susținut din acel moment la guvernare de PSD, un partid care este teoretic mai îndepărtat decât PD din punct de vedere ideologic. Alegerile din 2008 au adus la guvernare pentru mai puțin de un an PD și PSD; conviețuirea lor a fost scurtă în principal datorită alegerilor prezidențiale din 2009. PSD s-a retras de la guvernare și s-a reorientat către partidul pe care îl susținuse în perioada 2007-2008, formând la începutul lui 2011 Uniunea Social-Liberală în vederea câștigării alegerilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mache cuplu paronimic și siamez, precum și celebrul Mitică parizianul nostru oriental! Pompiliu Constantinescu are meritul de a fi intuit sensul adevărat al acestei trivialități, sensul etimologic care se referă la expunerea agresivă la vedere a aspectelor presupuse dar pe care conviețuirea socială ne obligă să le trecem într-o zonă a tăcerii: "Caragiale acceptă morala practică a vieții, filozofia instinctului care conservă pe om și-l ferește de dramele conștiinței, adaptabilitatea absolută, care oferă plăceri elementare. Un epicureism grosier uneori, șiret
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar nu-l poți stârpi... El e tare în timp ce cârciumarul se recunoaște fie prea slab spre a se stăpâni să nu-l ucidă, fie prea sfârșit de efortul luptei. În cele din urmă, Ghiță își va recunoaște și va accepta conviețuirea cu păcatul, mărturisire pe care o simte ca pe o ușurare. Ei! ce să-mi fac!? Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
puțin. Dimpotrivă. Confruntarea (a doua din nuvelă) dintre cei doi lasă urme adânci. Femeia e cea care o resimte cu mai mare acuitate. Utilizarea pluralului în cele trei formele pronominale ale sale: ne/ pe noi/ nouă vorbesc din nou de conviețuirea asumată în toate resorturile ei. Viața în comun înseamnă bucurie comună și suferință comună. În prietenie (ca și în căsătorie) nu există coparticipare la bucurie sau suferință, ci bucurie consonantă și suferință consonantă; sentimentele de primul tip vin dinspre periferia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
personalitate, ca și constituirii unor identități difuze, permeabile în sens de dispuse la adaptări cameleonice adesea nemotivate. Tânărul bogătan e poate reprezentantul cel mai fidel al locului său de baștină. Coexistă în sine ușurința lepădării portului său de "plugar" cu conviețuirea interetnică întotdeauna bună. Prietenul său din perioada școlii arădene, devenit tovarășul de pahar, e Buczy Arpad. Iorgovan ascultă și tresaltă la fel la cântecul lui Novac, la Ardeleana și la Ciardaș. Bărbatul, cu greu poate fi însă considerat ca tolerant
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se opun fixarea în timp, imaginea unui timp calm și continuu, un refuz al înseși noțiunii de modernitate. Vechii discipline comunitare, consfințirii principiului autonomiei persoanelor, dorințelor individuale libere, li se opune un grup social omogen, puternic individualizat, dominat de valorile conviețuirii, de întrajutorare și de solidaritate. Moralei profitului, credinței în legile economiei de piață, li se opun suspiciunea față de ban, condamnarea unui sistem, ierarhic și social, bazat numai pe criteriile banului. Credinței în progresul tehnic, în producția de masă, în raționalizarea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau voinței. Dar, procesul de întârziere al sentimentului superior se datoreaz nu numai complexitții și intelectualizrii ci și socializrii. Pentru c, este știut faptul c, sub influența societții, sentimentele se înscriu în cadre fixe, în ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
noțiuni dou tendințe care îl însoțesc pe om în întreaga lui existenț istoric. Autorul nu împrtșește îns concepția lui Rousseau cu privire la stadiul primar al omului natural, ci, fidel formației și convingerii sale sociologice, consider ființa uman un produs exclusiv al conviețuirii comunitare, al civilizației și al culturii. Opoziția nu este, așadar, între un individ natural și un om social, ci între dou momente din evoluția umanitții însși: Se numește natur adeseori un stadiu de civilizație depșit, care cu cât se apropie
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
din a doua jumătate a secolului XX și, în mod special, în modelele matematice dezvoltate pentru crearea unei teorii unitare a câmpului, abundă numeroase construcții matematice extrem de formalizate și de speculative, care s-au îndepărtat aparent de tradițiile clasice ale conviețuirii fizicii cu matematica. Vom regăsi dezbătute aceste aspecte în articolul care urmează. Sunt interesante, deși discutabile, și opiniile autorului privitoare la rolul fundamentelor (postulate, axiome) în construcția matematică. De fapt, matematicianul nu se poate desprinde de fundamentele logice ale științei
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
le ignoră devin ținta unor manifestări agresive, care cuprind un registru larg și nuanțat, de la ironii, "maimuțărire", ridiculizare și râsete, trecând prin amenințări și până la alungarea din grup; în acest sens, Konrad Lorenz, notează: "Cum orice abatere de la formele de conviețuire caracteristice pentru grupul respectiv provoacă agresivitate, membrii acestui grup sunt siliți să respecte cu strictețe aceste norme de comportament social. Nonconformistul este tratat cu ostilitate, ca un outsider, iar grupurile mai mici cele mai bune exemple în acest sens sunt
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diferite, cu religii și obiceiuri diferite, într-un cuvânt, cu moduri de viață diferite (de multe ori, tot acest eșafodaj cultural vine mai degrabă în contradicție cu "deciziile" "marelui parlament al instinctelor", ceea ce complică și mai mult problema): Încălcarea regulilor conviețuirii atrage după sine pedeapsa. În grupurile de copii, copiii mai în vârstă îi pun la punct pe cei care încalcă regulile jocului: vinovații sunt ironizați și adesea pedepsiți fizic". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 119) Dificultățile pentru profesor decurg astăzi mai ales
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]