327,848 matches
-
nu, strict vorbind, al copiilor. Din păcate la noi, a fost receptată, în general, ca o carte pentru copii. Trebuie s-o spun din nou, nu a fost bine înțeleasă, căci era vorba de Inocența Adulților, și nu de Inocența Copiilor, aceștia din urmă au, oricum, atâtea privilegii, putându-se dispensa când vor de fantezia pauperă a Celor Mari. Asta nu însemna că mă așteptam la o bună primire, existau toate condițiile pentru a fi considerată o carte absurdă, inutilă chiar
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
o nouă prospețime la ceea ce este deja cunoscut. Pentru prima sa experiență, Iordan Chimet a ales "Inocența" și a compus un program în douăsprezece capitole, cele douăsprezece luni ale anului, fiecăreia fiindu-i atribuită o categorie a Inocenței: jocuri de copii, jocuri de poeți, aventura, animalele, orașul, natura, circul, corpul omenesc etc. Inocența, pentru poetul care este Iordan Chimet este un lucru destul de complex pentru că ea se încorporează în texte de Rabelais, Apollinaire, Desnos, Claude Aveline, Kipling, Jules Renard, Supervielle, Shakespeare
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
de participare!): la 1 Iulie, o "durere de cap, umilitoare", care "aprčs diner,...s'est dissipé". în ziua de 2 Iulie, se plînge că nu a putut notă nimic în jurnal. La 4 Iulie, după "plecarea Doamnei Copeau și a copiilor" își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă Jean Ț., e inteligent. El "crede că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7 Iulie: "Mă chatte attend
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
voiaja în străinătate, a bătut țara în lung și-n lat, împins atât de împrejurări biografice, cât, și mai ales, de dorul călător care-i stăpânea ființa. Născut, așadar, în satul covăsnean Araci (Arpătac, pe atunci), ajunge, ca mulți alți copii de ardeleni, să-și definitiveze studiile în Regat. După absolvirea Școlii Normale din Câmpulung Muscel, este repartizat, timp de trei ani, ca învățător în comunele prahovene Chiojdeanca și Lipănești. După o intensă activitate publicistică, încununată cu debutul din 1907 (volumul
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
zdrențăroșii care cer mărunțiș sunt cantități neglijabile victime colaterale "progresul nu poate fi conceput fără sacrificii" când eram mic Robert fratele meu mai mare care pe atunci era pionier îmi citea dintr-o carte cu multe desene viu colorate priviți copii cum crește orașul nostru ne înfioram amândoi auzind asemenea vorbe dar astăzi când îi văd pe copiii lui copiii lui frumoși care nu știu nimic despre viață abia mă pot abține să nu le vorbesc despre lumea asta perfectă în
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
cam ce i-am spus și eu în prima scrisoare.) * Deci perioadă de dizgrație la Luceafărul. Pe undeva mă bucură. Poate, în felul acesta, o să scrii mai des lui Brumaru. Extemporalele? Știu eu? Numai să nu se piardă (nu am copie). Ar putea fi plasate altundeva? Dacă nu, și dacă există o copie, pot fi lăsate să și putrezească. Aici e mult timp, Dimov, imens de mult timp. Și eu nu scriu nimic, sînt iar bolnav (vă promit că n-o să
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
de dizgrație la Luceafărul. Pe undeva mă bucură. Poate, în felul acesta, o să scrii mai des lui Brumaru. Extemporalele? Știu eu? Numai să nu se piardă (nu am copie). Ar putea fi plasate altundeva? Dacă nu, și dacă există o copie, pot fi lăsate să și putrezească. Aici e mult timp, Dimov, imens de mult timp. Și eu nu scriu nimic, sînt iar bolnav (vă promit că n-o să mă mai vait, gata, o trag pe propria mea piele) și citesc
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
ei), unii dintre medici cu grad de colonei chiar și de generali, dar înregimentați într-o extraordinară oaste a Sănătății Domnului. Vom descoperi aici nu numai saloane întregi cu femei (care nu știu ce-i aia cătănie) dar chiar și saloane cu copii aduși pentru a li se face complicate operații pe cordul lor bolnav încă de la născare... Suntem într-un salon de la chirurgia vasculară. Nu-i vorba de-o boală a sângelui ci de-o alta: cum circulă sângele prin artere și
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
mai adânc problemele ce se nasc, pe măsura dezvoltării conștiinței oamenilor."; " Am de gând să scriu o piesă de teatru în care să se reflecte unele din aspectele acestui proces."; " Tot în 1952 voi scrie o carte în versuri pentru copii despre ŤExpoziția permanentă I.V.Stalinť."; Petru Dumitriu: "Încă de peste un an de zile se discută în cercurile noastre scriitoricești, printre oamenii de cultură și iubitorii de literatură din publicul larg, despre un gol în tematica prozei noastre. Sectorul de bază
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
Partidului din septembrie 1951, cu privire la gospodăriile agricole și întovărășiri."; Nina Cassian: "În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko, precum și a lucrărilor pentru copii ale lui Maiakovski."; Zaharia Stancu: "Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, oase de heruvimi ținuți la porțile grădinii în care se bănuia raiul, atît de frumoasă încît uitarea se așeza ca o zăpadă peste sîngele porcilor tăiați de sărbători și gurile flămînde ale copiilor sugeau laptele mamelor care l-au născut pe Isus să moară ca ea răstignită pe crucea din mine, pămînt în care mă așez să o simt cum mă zămislește și iarăși mă naște pînă la moarte și înviere, și iarăși
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
o simt cum mă zămislește și iarăși mă naște pînă la moarte și înviere, și iarăși mă învie pînă la moarte, atît de frumoasă, pe cît îmi așez gura pe lacrimă ca pe un sîn sterp în care dorm visele copiilor morți înainte de a se naște, și din ceaiul băut numai iluzia face umbră peste lipsa ei furișată, gînd mărunt, fără raza din care coboară să-mi lucească în ochi, mai mult nu ar fi putut, nici o altă femeie nu mi-
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
de frumoasă, încît delirez lîngă trupul meu oblojit de ceaiuri, ca un copil lăsat singur pe cînd viața abia începea să-i deschidă ferestrele, încît cad și-mi visez somnul mormînt hîrjonit de îngeri ca pe un maidan înzăpezit zarva copiilor uitînd de foame, încît o culeg din toate imaginile și mi-o așez acolo unde uitarea nu are sfîrșit, o simt, nu este decît foșnetul îngerilor prinși în cîntecul ei la fel de trist ca mine cînd nu mai văd chipul ei
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
de căldură umană dintr-o comedie a limbajului oral și scris (căci "fetele fierbinți" primesc și scrisori de la fidelii lor) care ar merita studiate de lingviști, psihanaliști, sociologi. Cei care sună la telefoanele erotice - adolescenți, maturi singuratici, nebuni, timizi, mitomani, copii, băieți de cartier, intelectuali complexați, brute, funcționari onorabili sau portari de noapte profitînd de telefoanele instituției, soți plictisiți etc. - alcătuiesc o umanitate privită nu cinic, ci cu o comprehensiune binevoitoare: ei nu pot fi ignorați, există, fac parte din realitatea
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
care e mizeria constituie o străveche experiență grea. Cred c-a fost lotul multora în toate societățile. O atestă îndeajuns fie și numai numeroasele povești populare cu omul sărac care n-are ce mînca, n-are cu ce-și hrăni copii sau n-are decît o bucată de pîine pe care nu știe cum s-o mai împartă. Iar îndestularea înainte de producția de masă era ceva modest, nesuferind comparația cu abundența de mărfuri afișată azi în țările occidentale, intitulate țări bogate
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
prima continuă să se piardă și cea de-a doua se cîștigă pe îndelete. Cazul meu e banal azi, dar îmi vine mereu în minte exemplul rușilor în emigrație care rămîn legați de o Rusie mitică pe care o propovăduiesc copiilor, chiar și nepoților. Rusia conferă emigraților ei o diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut la tînăra generație, mai ahtiată după bogăția occidentală decît pătrunsă de valorile democrației. Pot să mă gîndesc la viitorii copii din țară, așa cum îi jelesc pe cei lipsiți de expresie și super-obezi din Statele Unite. În țară era riscant să-ți afișezi credința în Dumnezeu, aici te acoperi doar de ridicol. Te marginalizezi singur arătînd că nu ești prea inteligent. Mi
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
că n-am decât rujul, pudra și-o batistă. Dădu paharul pe gât, înveselit. Ea continua să vorbească, cu ochii pe jumătate închiși, cu fața îmbujorată. Friptura era cam tare. I-a tăiat-o el, în bucățele mici, ca la copii. Au mâncat în tăcere. Băură încă un pahar. - Poate c-ar fi fost mai bine... - Ce-ar fi fost mai bine? - Să fac copilul. - Copilul!?! - Nu-ți aduci aminte? După meci am rămas într-o cofetărie până târziu. - Aa, da
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
o severitate proverbială, preda într-adevăr matematica (numită de el "matematici"), obiect pentru care interesul lui Cazimir va urma în timp o linie descendentă. încă din vara lui '43 se apucase de altă treabă: să traducă în românește versurile pentru copii ale lui Haim Nahman Bialik (1873-1934), clasic al poeziei ebraice moderne. într-un răstimp de peste doi ani se învrednicește să tălmăcească 29 de bucăți, cu unele rare și mici izbutiri, datorate mai curînd întîmplării decît priceperii, din care reproducem trei
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
-i jupoi, să-i eliberez, să fie ziduri adevărate, văruite, curate, mirositoare ,lucind de albeață în lumină... să-mi adăpostească sufletul, mințile, inima... să locuiesc într-o odaie simplă, sfîntă, tămăduitoare de boli... Și , scrib umil, răbdător, voi începe să copii sîrguincios, ceasuri întregi, uitîndu-mi de moarte, înflorind rîndurile cu crini... Poate așa voi ajunge , dincolo de tencuială, la cărămida roșie a camerei, o voi străbate, voi păși ușor în aerul pur, în încăperea mai mare... proaspătă, infinită... voi adormi în culorile
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
atingere, Urmele ei ducînd Spre iubire Un crîng în care lesne Se va rătăci. * Cei frumoși mînuind Privirile celorlalți Scripeți și armuri Zornăind în adîncul Pupilelor Ca o pregătire de război. Un popor neajutorat: Femei ce nu mai sînt tinere, Copii vătămați, Și bătrînii, Jalnica lor armată Cu nuiele de alun Și Graal-ul ascuns între cutele frunții, în răsuflarea somnului, în seva nucului Toamna va rostogoli Atîtea merinde Pentru praznicul celor morți. * Niște veșminte interzise, Splendide Flamurile, Iluzia aripilor De arhangheli
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
aflu de pățania unei femei bogate, căsătorită cu unul dintre directorii băncii Marmorosch-Blank. Prezida un comitet de binefacere și organizase cu prilejul zilei de Sfântul Nicolae o distribuire de daruri constând în ghetuțe noi-nouțe. La un moment dat, unul dintre copii, recunoscător și emoționat, îngenuchiase în fața generoasei persoane (ținuse să împartă ea însăși cadourile) și sărutându-i mâna i-a urat: "Să dea Dumnezeu doamnă să aveți o mie de lei!" Scena era din cale afară de înduioșătoare, traversând-o totodată o
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
de adio, ora fatală, clipa cu hai la groapa cu furnici, elegia cu pa și pusi, băi...Mă angajasem, mă prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu tata, mama, căsătorit, necăstorit, copii, păpădii, fluturi, melci... De fapt, presupunerile, zvonurile, lăbărțările se înmulțiseră enorm. Ditamai raftul cu volume cartonate țeapăn deținea orice: zidul de bolovani de rîu, bătut de lumină, împrejmuindu-mi copilăria pierdută pe malul Nistrului, alipită imensului necunoscut... cantonul de la Merișani
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
opri respirația! Ingerii înfășurați în nimburi și pene, cei cărora le satisfăceam pofta de secrete picante, de bîrfe dulci, de trucuri terciuite fin... ei, vizibilii, brusc invizibilii, ei, ei îmi impuneau, mă împingeau să dschid cărțile autorilor uriași și să copii... să copii... să copii...Străduința mea fusese zădarnică. Nimerit se cuvenea doar să transcriu...
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]