2,395 matches
-
arată colecția sa de mașinuțe. Jacqueline poartă astă-seară o bluză bleu care Îi dă un aer diafan. Cu mișcări agile și Îndemânatice scoate dintr-o oală uriașă trei homari aburinzi pe care Îi așază pe farfurii, alături de câte un cartof copt, cu unt și o lingură de soté de legume. Fiecare mișcare a ei alunecă lin În următoarea, conferindu-i un aer de panteră. — Haideți că se răcește, ne Îmbie ea. Jean-Claude alege un vin din anul nașterii mele, făcut din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
arată colecția sa de mașinuțe. Jacqueline poartă astă-seară o bluză bleu care îi dă un aer diafan. Cu mișcări agile și îndemânatice scoate dintr-o oală uriașă trei homari aburinzi pe care îi așază pe farfurii, alături de câte un cartof copt, cu unt și o lingură de soté de legume. Fiecare mișcare a ei alunecă lin în următoarea, conferindu-i un aer de panteră. — Haideți că se răcește, ne îmbie ea. Jean-Claude alege un vin din anul nașterii mele, făcut din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ghidihoii, de mamă-mamă! I-au ales, i-au așezat, oarecum, pe căprării, câțiva au și luat calea plitei, bine Înfierbântate, alți câțiva, iau fost făcuți cinste, proaspătului tuns, și, din una În alta, seara sa lăsat, binișor, peste lume, cărășeii copți au fost Îngurgitați, oala a mai făcut câteva duse și câteva Întoarse, până, Încolo, către miezul nopții. Ei, rămâi cu bine, Aurele dragă, și-ți mulțumesc frumos pentru tuns, pentru șpriț și pentru pește. Drum bun. Și mult succes, mâine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
chiar el să răspundă, fiindcă nu cei care vorbeau În fel și chip despre asemenea lucruri erau În situația lui. Însă nici el nu mai era cel de odinioară; asta nu Însemna că devenise un Înțelept, era doar ceva mai copt. Dar nu destul, Își spunea, pentru că altfel nu ar fi pornit În căutarea unor urmași de care se dezisese Încă de cînd deveniseră marfă. Nimeni Însă nu avea dreptul să Îi interzică, acum, o judecată emoțională, rațiunea de odinioară se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tot Încercase să bătătorească o cărare; asfaltul orașului fusese mai potrivit, mai mult smoală, numai bună pentru a se aprinde, În ziua potrivită, odată cu urbea, după mintea Antoniei. A doua tinerețe de-abia Începea. Thomas era de acum un bărbat copt, arăta chiar mai bine ca oricînd ; femeilor adevărate nu prea le plăceau tinereii, fetișcanelor doar, o vreme, pînă se mai Înțelepțeau; nici moșnegii, era drept, nu aveau la primele prea mare trecere, dar un bărbat În jur de patruzeci de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era destul, porneau, spre ziuă, să se omoare, fără să izbutească, prin discoteci ori tot felul de spelunci, ajungînd de acolo, de multe ori, la poliție ori la spital. Era rău, era bine, erau tineri. Bătrîni nu erau nici acum. Copți, numai buni de un remake. Nici măcar; o altă serie. Sau doar un episod. Nițel trecuți, puțin obosiți, jucau În același film - Semizeii spre amurg, l-ar fi putut denumi cei care Îi știau; asfințitul era Încă departe pentru cei doi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trăsnet fata și... La semnele făcute cu disperare de Ofelia, Emilian își înghiți ultimele cuvinte și tăcu rușinat. Tocmai intrase în salon o femeie care corespundea întocmai descrierii făcute de el. Pe gulerul bluzei sale de culoarea paiului din holdele coapte, se revărsau bucle bogate, negre, răvășite, se pare, în marea grabă cu care se deplasase. Privirea i-a rătăcit fugar pe fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se afla trupul racordat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nou, la Raicopol! comandă Gârbea. - Horia, imperturbabil... Trei ore am zăcut în tunel. Dispeceratul fusese luat prin surprindere. După opriri, conducătorii de 302 DANIEL BĂNULESCU arteriale, bandaje, flaconașe, un stetoscop, scoase toate din gentuța de piele, ovală, de culoarea piersicii coapte, pentru a face loc înăuntru celor două mii de bilete de bancă albastre, imprimate cu chipul lui Nicolae Bălcescu și sustrase de la barosanul din Ministerul de Interne. Arvinte remarcă, în treacăt, că, dacă doctorul n-ar fi înghițit banii, ar fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
De afară, din stradă, se auzeau murmurele femeilor curioase, care priveau prin gard. Începu ospățul. Grigore și cu Aglaia turnau în cănile lustruite. Oaspeții nu se încurcau. Ciuguleau măslinele puse dinainte, ceapa tăiată felii, înotînd în oțet, mușcau din pâinea coaptă bine și înfulecau brânza albă și grasă. Mâncare era, slavă Domnului! Rudele dogarului se ridicau, cinsteau în sănătatea nașului, a miresei, a ginerelui și a socrilor. Znovoși ăștia, știau zicale de nuntă! Se ridică nea Ghiță Bîlcu și strigă cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu grăsime, așezând deasupra fleici roșii, proaspete. Se auzea sfîrutul cărbunilor peste care cădea untura topită și un miros ațâțător îți muta nările din loc. O femeie tânără căra pâine în panere adânci, grămezi de felii albe, crescute, din grâu copt, cu coaja rumenită și trandafirie. Ucenicului îi lăsa gura apă. Picară și Mînă-mică cu Nicu și cu Ciupitu, veseli că umflaseră câteva portofeie. Tăinuitorul sosise cu hîțele de pricopseală și se oprise într-o parte, lângă țarcul de vite, așteptîndu-și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecuse un zâmbet. - Ce dacă sânt săraci? Nu se spală, nu mănîncă? De unde cumpără mălaiul, săpunul? Nu de la tine, de la altul! N-au bani totdeauna? Nu-i nimic. Dă-le pe datorie, te-am mai învățat. Datoria e ca buba coaptă, de ce-o lași, d-aia crește. Îl știi cu leafă, fă-i loc în carnet! Azi îi dai, mîine-i dai, el nu zice nu! Tu scrii! La ziua lor, scoți socoteala: atât și-atît! Trebuie să plătească! Altfel nu le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apoi urmele de la degete, te tundea și te trimitea la zdup. Tot o să-i dea doi coți de pârnaie, socotea. Alergă repede la Bozoncea, să-i spuie tărășenia. Aceasta juca cărți cu ucenicul și cu Gheorghe. Stăpânul -la văzut fiert, copt. - Ce-i? - Au pus laba pe Nicu-Piele... Ăl bătrân a lăsat foițele. -Unde? - În Grivița, la podul Basarab. Eram în șuteală și s-a prins clientul. 225 Se făcuse tăcere. Starostele a zis scurt: - Gata, ușcheală, să nu deschidă pliscul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
târguim puțin... Și să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cișmele la ochii lor, nu alta! Ăștia aveau tarabe la capătul pieței, vindeau covrigi cu susan, corobețe, halva, peltea și semințe. Toamna umpleau prăvăliile cu bostani copți. Pe toată rampa se scurgea un miros dulce, care aducea lucrătorii de la Regia de tutun în fața dughenelor. ' Pungașii își umpleau buzunarele goale de dimineață. Priveau de departe alvița. Liftele o întindeau pe tarabe după ce-și legau șorțurile. Întâi îi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lui, oh... În noaptea aceea au dormit în groapă, și a doua zi, în zori, s-au dus la casa Didineir 276 În drum au trecut și pe la simigii. Piața, plină. Grecii, cu tarabele încărcate. Mirosea de departe a dovleac copt și a sămânță prăjită. Au grăbit pasul. Drept la Iani în prăvălie s-au înființat. - Bună ziua la negustori! a zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie. - Ce mai faceți, bre? a întrebat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și prin faldurii ei albi apăru un blond cap de copilă. Râdea. - Maria! șopti el cu inima strânsă. Părul ei cel blond și împletit în cozi cădea pe spate; o roză de purpură la tâmplă, gura micuță ca o vișină coaptă și fața albă și roșă ca mărul domnesc. După ce râsese - cine știe de ce? - ea lăsă perdeua să recadă. Dară inima lui se contrase cu violență, căci el înțelese sensul, dar și neputința realizărei viselor lui. Acuma știa că iubește. "La
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile calde ea se dezbraca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se cobora la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a copilăriei era întrunită cu frumuseța nobilă, coaptă, suavă, pronunțată a femeiei. Prin transparența generală a unei pieliți netede se vedeau parcă vinele viorii și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul său devine iar nervos și sălbatec, cu toată copilăria ei; în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
adâncită în dorul ei fără de speranță. In zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se cobora la mare, chip minunat cu corp de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a copilăriei, era întrunită cu frumusețea nobilă, coaptă, suavă, pronunțată a femeiei... Prin transparența generală a pielei ei * vezi parcă nervii și mușchii, și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul său devine iar nervos și sălbatec, cu toată copilăria ei; în luptă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ședea ore întregi adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet se cobora, la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, moliciunea copilăriei era întrunită cu frumuseța nobilă, coaptă, pronunțată a femeiei. Prin transparența unei pieliți netede se vedeau parcă vinele viorii și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul devine iar sălbatic, cu toată copilăria ei; în luptă cu oceanul {EminescuOpVII 166} ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în dorul ei fără, de speranță. În zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se coborea la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a [moliciunea] copilăriei era întrunită, cu frumuseța nobilă, coaptă, suavă, pronunțată a femeiei. Prin transparența generală unei pieliți netede se vedeau parcă vinele viorii și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul său devine iar nervos și sălbatec, cu toată copilăria ei; în luptă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu mă săruți măcar... Ochii ei se împlură de lacrimi. - Nici nu mă crezi măcar, zise ea încet. - Atunci sărută-mă. Ea-și lipi gurița ei de buzele lui... de i se părea că i s-a lipit un fruct copt și dulce de gură... el îi supse o sărutare... - Ce dulce știi tu a săruta, Elli... - Ah! n-am învățat de la nimeni... Asta vine așa numai... N-o știu orișicând... - Atunci de ce [te] depărtezi de mine... vino ici în brațul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca sculptat într-un nod concrescut. Mai de vale de acest mirador * a organismului inferior se-ncepea părul luciu - negru și abia-ncrețit care-i dumbrava centrului, ce constituie izvorul regenerărei omenești, apoi urmau trîmbii rotunzi a picioarelor, tari și copți, numai buni de-a zugruma șelele unui amant între ele, apoi genunchii, ce făceau gropițe când ea* stătea, apoi fluierele cu pulpe tăiete-n lapte, până la gleznuțele și piciorușele de argint... Ea surâdea... buzele jîmbate de acest surâs sensual și voluptos
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veți reuși să o urmați câteva zile fără prea mare dificultate! Printre monodietele cele mai cunoscute și mai practicate se numără și cura cu struguri. De asemenea, și cura cu mere este foarte populară mai ales dacă acestea sunt consumate coapte. Dar alegerea dumneavoastră nu se oprește aici. Sunteți liberi să optați pentru alimentul care vă convine. Dacă vă decideți asupra fructelor, trebuie să știți că le puteți consuma proaspete sau uscate. De exemplu, se poate face o monodietă și cu
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
se umflă, mugurii se desfac, lunca „clocotește” de seve regeneratoare. Elementele materiale nu-și pierd, În acest obscur proces al creației, strălucirea și limpiditatea: pîraiele sînt „cristaline”, aerul e „viu și proaspăt”, „valuri limpide de aer” trec deasupra luncii, iarba coaptă, mustoasă, „strălucește”, norii sînt „albi, ușori, mărunți”. O furtună pe cerul primăverii se aude ca o „veselă fanfară” (Tunetul), natura, În genere, este În sărbătoare și viața, ca să fie frumoasă, trebuie să fie lină. O exaltată urare Însoțește aceste priveliști
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot așa, o „floarea matinală”, o „tînără suflare.”, o copiliță, În fine, care-și Încetează cîntecul În dimineața vieții. Se observă chiar un regres al vîrstei erotice, de la Văcărești la Bolintineanu și, În genere, la romantici. Cei dintîi cîntă femeia coaptă, ibovnica are o anumită experiență, farmecul ei este studiat. Cunoaște instrumentele seducției și școala tăcerii. Heliade aduce În poezie psihologia puberală. Fata din Sburătorul se adresează cu inocență mamei. Tot Heliade strică tradiția dînd cuvîntul femeii. Obiectul erotic slăvit Începe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mor din asta, de frică... Stelele cresc și ard, zic ei, cerul nu poate să le mai țină și cad peste noi... Aurica își dădu capul pe spate și privi în sus, pe fereastră. — Cad peste noi ? râse. Ca perele coapte... El o mângâie pe obraz și-și strecură mâinile pe sub basma, să caute rădăcina șuvițelor. Ea își deznodă basmaua și lăsă părul să-i cadă pe umeri. Apoi îl privi din nou, brusc nedumerită și serioasă. Când buzele li se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]