1,553 matches
-
are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 17-45 ani. Particularități: variabilitate morfologică coronară și radiculară; - coroana cu trei, patru sau mai mulți cuspizi, se poate asocia cu o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 17-45 ani. Particularități: variabilitate morfologică coronară și radiculară; - coroana cu trei, patru sau mai mulți cuspizi, se poate asocia cu o singură rădăcină sau cu o rădăcină bifidă; - coroana cu trei, patru sau mai mulți cuspizi se poate asocia fie cu trei rădăcini, fie cu patru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rădăcină bifidă; - coroana cu trei, patru sau mai mulți cuspizi se poate asocia fie cu trei rădăcini, fie cu patru, cinci rădăcini efilate și recurbate. MOLARUL 1 MANDI BULAR (fig. 50), 3.6., 4.6. înălțime totală = 21 mm înălțime coronară = 7,7 mm diametre: - coronar MD =11 mm -cervical MD = 9 mm -coronar VL = 10,5 mm -cervical VL = 9 mm Erupe la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
patru sau mai mulți cuspizi se poate asocia fie cu trei rădăcini, fie cu patru, cinci rădăcini efilate și recurbate. MOLARUL 1 MANDI BULAR (fig. 50), 3.6., 4.6. înălțime totală = 21 mm înălțime coronară = 7,7 mm diametre: - coronar MD =11 mm -cervical MD = 9 mm -coronar VL = 10,5 mm -cervical VL = 9 mm Erupe la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7 mm diametre: - coronar MD = 10,5 mm -cervical MD = 8 mm - coronar VL = 10 mm - cervical VL = 8 mm Erupe la 12 ani. Coroana are formă cuboidală, cu următoarele fețe: Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7 mm diametre: - coronar MD = 10,5 mm -cervical MD = 8 mm - coronar VL = 10 mm - cervical VL = 8 mm Erupe la 12 ani. Coroana are formă cuboidală, cu următoarele fețe: Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un trapez cu baza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7 mm diametre: - coronar MD = 10,5 mm -cervical MD = 8 mm - coronar VL = 10 mm - cervical VL = 8 mm Erupe la 12 ani. Coroana are formă cuboidală, cu următoarele fețe: Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală are forma unei linii frânte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două canale radiculare, uneori existând un singur canal mai larg. MOLARUL 3 MANDIBULAR, 3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime coronară = 5 mm Erupe în intervalul 17-45 ani. Coroana are formă cuboidală. Are mai multe posibile variante morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru cuspizi, asemănător molarului 2, dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza în formă și volum a arcadelor dentare. La nivel proximal simetria se realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți constituie imaginea în oglindă a uneia față de cealaltă. Este necesară pentru a crea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare, boli parodontale, malocluzii sau ceea ce se definește ca “stereotip de masticație leneș”. Se întâlnește la subiecții care consumă numai alimente moi, executând mișcări masticatorii nesemnificative prin ritm și intensitate. Atriția depinde de poziția dintelui pe arcadă, duritatea smalțului și calitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea vaselor colaterale se produce în decurs de minute iar creșterea vasculară are loc în interval de câteva zile (coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic în activitate. In restul organismului, consumul de oxigen are o valoare de 25%, crescând la 75% în efortul sever. In cele mai multe tipuri de hipoxie, utilizarea oxigenului este crescută. Se descriu mai multe variante de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe de fabricație. „Calitatea vieții în pântecele matern, casa noastră temporară de dinaintea nașterii, ne programează predispoziția pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate și o mulțime de alte condiții ale vieții ce va urma”(Nathanielsz, 1999). Acest repertoriu traumatic rezonează masiv și în registru psihologic, constituind eșafodajul pentru multiple disfuncții viitoare. Și fiindcă sufletul nostru este un „organ”inoperabil, prima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]