2,406 matches
-
pe de o parte modul diferit de marcare a pozițiilor sintactice în română și pe de altă parte faptul că relația funcțională dintre antecedent și relative este în acord cu ierarhia de accesibilitate a pozițiilor sintactice relativizabile. Am folosit același corpus utilizat pentru stabilirea ierarhiei de accesibilitate și am calculat cea mai frecventă combinație antecedent - relativ. Pentru a nu elimina nicio construcție din corpusul de 359 de relative în care am testat ierarhia accesibilității, am introdus în plus funcțiile atribut și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
antecedent și relative este în acord cu ierarhia de accesibilitate a pozițiilor sintactice relativizabile. Am folosit același corpus utilizat pentru stabilirea ierarhiei de accesibilitate și am calculat cea mai frecventă combinație antecedent - relativ. Pentru a nu elimina nicio construcție din corpusul de 359 de relative în care am testat ierarhia accesibilității, am introdus în plus funcțiile atribut și apoziție. Antecedentul apoziție este destul de bine reprezentat în tiparul RIS. În plus, având în vedere că apoziția este nume în nominativ în toate
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de relative în care am testat ierarhia accesibilității, am introdus în plus funcțiile atribut și apoziție. Antecedentul apoziție este destul de bine reprezentat în tiparul RIS. În plus, având în vedere că apoziția este nume în nominativ în toate construcțiile din corpus, procentul obținut ar putea fi adăugat categoriei S(ubiect), pentru că, din perspectiva procesării, apoziția în nominativ este la fel de accesibilă ca și subiectul. Adaosul procentelor respective la categoria SS nu modifică rezultatul final, aceasta rămânând oricum a doua opțiune în procesarea
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
78 98 28% SS Np - S 20 S - Od/Op/Ag 21 29 8% SO Np - Op 8 Ag - Ag 1 12 3% AO Ag - Od/Op 4 Ag - S 7 Apoz - S 14 14 4% AS Ierarhia pozițiilor în corpus: OS > SS >OO >SO > AS > AO Tabelul 4 - Distribuția funcțiilor antecedentului și relativizatorului Deși propoziția relativă este o specie de subordonată cu organizare mai complicată decât a celei conjuncționale, frecvența ei mare, apropiată de a subordonării conjuncționale17se explică prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
rom. pop. mândrulița mea, care m-am iubit CU EA". 8 Spre deosebire de exemplele anterioare, în care se omite prepoziția din categoria relativizată, aici se omite prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din aproximativ 8000 de construcții relative propriu-zise (fără relative interogative), extrase din texte beletristice, jurnalistice, academice și transcrieri ale unor înregistrări de limbă vorbită. Tabelul 1 prezintă rezultatele acestei statistici. 10 Considerațiile privitoare la dinamica acestei concurențe sunt valide
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
statistic efectuat de Angela Bidu în 1966 privește concurența dintre care și ce, dar s-au avut în vedere doar trei eșantioane de text literar (Mihail Sadoveanu, Marin Preda și Tudor Arghezi). Comparat cu rezultatele statisticii noastre efectuate pe un corpus de texte literare (la distanță de 40 de ani), raportul dintre frecvența lui care, cine și ce pare a fi aproape constantă, așadar, cel puțin în acest registru, nu se înregistrează modificări sensibile. Proporția în care se distribuie pronumele care
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de rudenie cu referent unic, de exemplu: Luchianul pe care îl moștenise de la bunici..., Mama care l-a născut, nu cea care l-a crescut i-a fost aproape. 13 Diferența de 19% sunt relativele libere (fără antecedent), înregistrate în corpus fără a ține seama de poziția sintactică a antecedentului vid, așadar, fără a le distribui la una dintre cele două categorii de relative: RIS, respectiv RP, de aceea nu le-am luat în calcul aici. Pentru descrierea corpusului și a
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
înregistrate în corpus fără a ține seama de poziția sintactică a antecedentului vid, așadar, fără a le distribui la una dintre cele două categorii de relative: RIS, respectiv RP, de aceea nu le-am luat în calcul aici. Pentru descrierea corpusului și a metodologiei, vezi Gheorghe (2004). 14 Vezi și Fox și Thompson (2002), care consideră că 10000 de construcții reprezintă un corpus generos, iar rezultatele obținute pe baza lui au un grad mare de validitate. 15 Pozițiile sintactice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
două categorii de relative: RIS, respectiv RP, de aceea nu le-am luat în calcul aici. Pentru descrierea corpusului și a metodologiei, vezi Gheorghe (2004). 14 Vezi și Fox și Thompson (2002), care consideră că 10000 de construcții reprezintă un corpus generos, iar rezultatele obținute pe baza lui au un grad mare de validitate. 15 Pozițiile sintactice pe care le-am identificat în corpus se deosebesc de cele din modelul avut în vedere, pentru că nu am analizat decât construcții cu relativizator
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Gheorghe (2004). 14 Vezi și Fox și Thompson (2002), care consideră că 10000 de construcții reprezintă un corpus generos, iar rezultatele obținute pe baza lui au un grad mare de validitate. 15 Pozițiile sintactice pe care le-am identificat în corpus se deosebesc de cele din modelul avut în vedere, pentru că nu am analizat decât construcții cu relativizator pronominal. O altă deosebire constă în faptul că am încadrat în același tip realizările obiect prepozițional și circumstanțial (pronume cu prepoziție în ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica Longman), Douglas Biber et al. (1999), care atestă faptul că aproape 50% dintre propozițiile subordonate sunt relative, ele regăsindu-se aproximativ în aceeași proporție și față de modificatorii nominali neprepoziționali. 18 Facem această observație bazându-ne pe observații empirice, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
care atestă faptul că aproape 50% dintre propozițiile subordonate sunt relative, ele regăsindu-se aproximativ în aceeași proporție și față de modificatorii nominali neprepoziționali. 18 Facem această observație bazându-ne pe observații empirice, fără a fi efectuat un calcul exact în corpus. Principiul lui Leech poate fi verificat dacă se măsoară lungimea frazelor care conțin relative (numărând cuvintele din fiecare frază) și se urmărește distribuția relativei în raport cu limitele unității frastice. Evident, un asemenea test nu se poate realiza "manual" decât pe un
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
cu dogmele religioase. Autorul consideră că „procesul de disociere început de către Sf. Ev. Luca a fost continuat, în deceniile și secolele următoare, de către reprezentanții Bisericii, concretizându-se în câteva decizii ce stabilesc două categorii importante de texte: cea dintâi caracterizează corpusul de cărți recomandate credincioșilor spre citire și, mai mult decât atât, vrednice de a fi numite «Sfinte» sau «Dumnezeiești», iar a doua descrie cărțile bune, instructive și deci acceptabile, dar in nici un caz «sfinte». Rezumând, putem spune că textele din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situațiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul (cf. Gruiță 2006: 171-174). Exemplele din corpusul oral examinat conțin aproape în exclusivitate grupuri participiale postpuse, extinse, simțite ca adjuncți izolați, dintr-o construcție relativă eliptică de tipul "[care + a fi]": vestea deciziei luată de Guvernul italian (B1 TV, 1.XI.2007), concluzia unei statistici publicată de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează influenței registrului colocvial (de exemplu, folosirea extinsă a prepoziției pe). 1 Contractul dintre Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
in normal human adult aging", în Ann. Neurol, 21, 1987, pp. 530-539. Tononi G., Edelman G.M., "Consciousness and complexity", în Science, 1998, 4 ; 82(5395), pp. 1846-1851. Van Wagenen, W. & Herren R., "Surgical division of the commisural pathway in the corpus callosum ; relation to spread of an epileptic attack", în Arch Neurol Psychatry, 1940, 44 , pp. 740-759. Van Horn J.D. et al., "Mapping Connectivity Damage in the Case of Phineas Gage", în Plos One, 7(5), 2012, e37454 VanRullen, R., & Koch
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
diverse surse. Pentru întocmirea acestui inventar, au fost folosite, în primul rând, cele două ediții ale DOOM-ului. Interesează însă uzul adjectivelor invariabile în limba română actuala și, pentru a stabili elemente care îmbogățesc permanent clasa, a fost analizat un corpus de texte reprezentativ pentru limba de azi. Pentru a observa tendința vorbitorilor de a încadra o serie de adjective invariabile într-o flexiune regulată, au fost întocmite și aplicate două anchete, ale căror rezultate sunt prezentate mai jos. 2. INVENTAR
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă moldovenească a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă moldovenească a limbii. În ultimul corpus analizat - Verba -, proveniența vorbitorilor este de presupus a fi una
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă moldovenească a limbii. În ultimul corpus analizat - Verba -, proveniența vorbitorilor este de presupus a fi una vestică, iar varietatea de limbă folosită se apropie de varianta muntenească. Pentru a ilustra utilizările demonstrativelor din limba actuală, vom folosi un corpus mai variat, incluzând și scrieri beletristice, publicistică
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
o variantă moldovenească a limbii. În ultimul corpus analizat - Verba -, proveniența vorbitorilor este de presupus a fi una vestică, iar varietatea de limbă folosită se apropie de varianta muntenească. Pentru a ilustra utilizările demonstrativelor din limba actuală, vom folosi un corpus mai variat, incluzând și scrieri beletristice, publicistică, exemple de pe internet etc. și vom compara ulterior datele obținute în tabele, exemplificând cu situații din materialul folosit. Formele demonstrative ce fac parte din locuțiuni sau construcții cvasilocuționale ca "de aceea", "de-aia
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
tabele, exemplificând cu situații din materialul folosit. Formele demonstrative ce fac parte din locuțiuni sau construcții cvasilocuționale ca "de aceea", "de-aia", "de-asta" etc. nu vor fi luate în considerare în statistica realizată. 2. FRECVENȚA ȘI UTILIZĂRILE DEMONSTRATIVELOR ÎN CORPUSURILE DE ROMÂNĂ VORBITĂ Analiza pe corpusurile amintite permite detașarea unor concluzii în ceea ce privește preferința vorbitorilor pentru anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
folosit. Formele demonstrative ce fac parte din locuțiuni sau construcții cvasilocuționale ca "de aceea", "de-aia", "de-asta" etc. nu vor fi luate în considerare în statistica realizată. 2. FRECVENȚA ȘI UTILIZĂRILE DEMONSTRATIVELOR ÎN CORPUSURILE DE ROMÂNĂ VORBITĂ Analiza pe corpusurile amintite permite detașarea unor concluzii în ceea ce privește preferința vorbitorilor pentru anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Îmbătrânim - ăsta-i sensul - și înțelegem că, de acum înainte, o să pierdem multe trenuri (Octavian, Întâmplări interesante din viața lui Vasile B., în CLRA). În structurile categorizante formate dintr-un nominal + prepozițiile de/din + pronume demonstrativ, nu am întâlnit în corpusul analizat decât formele simple. Pronumele demonstrativ poate funcționa ca deictic: un miriapod de-ăsta (Verba) un grup dintr-ăsta (Verba) sau, atunci când primește determinanți, ca anaforic: imagini de-astea vizuale și auditive (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA); Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]