1,450 matches
-
asupra legitimității și importanței cunoașterii naturii a dus la promovarea educației. În țările române, de exemplu, înțelegerea calvinistă a creștinismului l-a îndemnat pe Iacob Despot să aducă Reforma în Moldova și să deschidă primul colegiu pe pământ românesc la Cotnari în 1563, cu un an inainte de moartea lui Calvin. De asemenea, Catechismul a fost folsit ca abecedar de către fondatorii Statelor Unite. "The New England Primer", publicat în 1777, la numai un an după Declarația de Independență a Statelor Unite, conține textul
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Grasa de Cotnari este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru obținerea vinului, strugurii sunt culeși atunci când sunt deja trecuți de maturitate și atacați de putregaiul cenușiu ("Botrytis cinerea"). Vinul obținut este un vin superior alb, de desert
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
Fetesca Regală este un soi românesc de struguri albi. Se crede că este rezultatul hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Grasă de Cotnari. Soiul a fost identificat în jurul anilor 1920 în comuna Daneș, iar în 1928, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București, vinul obținut din acest soi a fost prezentat sub denumirea de "" impresionând prin calitate. Plecând de la denumirea localității
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
Siret și fluviul Dunărea la sud. Prin tradiție, teritoriul Principatului Moldova era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, ele însele împârțite în "Ținuturi" (Cernăuți, Onut ulterior devenit Hotin, Soroca, Strășineț, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Hârlâu, Orhei, Neamț, Roman, Cotnari, Iași, Lăpușna, Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tighina, Putna (Vrancea), Tecuci, Covurlui, Tigheciu, Chilia, Ceatea-Albă) la rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
ca șovini și iredentiști. Pe plan internațional, în anul 1958, s-a reușit pe cale diplomatică, retragerea trupelor Armatei Roșii din România, acest fapt fiind împlinit și prin aportul lui Bodnăraș, care, după unele păreri neoficiale l-ar fi influențat la Cotnari pe Nikita Hrușciov și ar fi folosit acest prilej pentru a obține retragerea dorită de români. Pe plan intern, guvernul român a luat măsuri pentru potolirea nemulțumirilor populare prin reducerea investițiilor în industria grea, creșterea producției de bunuri de larg
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
masoneriei contemporane, câțiva dintre domnitorii români au aplicat ideile și principiile „epocii luminilor” pe care și francmasoneria le-a răspândit. În Moldova și Țara Românească, Alexandru Lăpușneanu și Radu Șerban au întemeiat școli domnești „pentru învățătura norodului” în 1561 la Cotnari și în 1603 la Târgoviște. Academia din București a apărut în 1688 din cheltuiala domnitorului Șerban Cantacuzino, cea din Iași în 1707 sub auspiciile lui Antioh Cantemir, iar cea din Transilvania în 1795 din străduința învățatului Ioan Piuariu-Molnar. Constantin Brâncoveanu
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac, Franța din
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
comună existau două mori de aburi, patru biserici, un paraclis și două școli cu 86 de elevi (dintre care 21 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
3337 de locuitori în satele Cotnari, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului, Zbereni și Zlodica. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. În comuna Cotnari se află cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: (secolul al XV-lea); (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
cinci monumente istorice de interes național, dintre care două sunt monumente de arhitectură: (secolul al XV-lea); (secolul al XV-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
-lea), ansamblu alcătuit din ruinele palatului domnesc (sfârșitul secolului al XV-lea) și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1493), ambele în satul Cotnari. Celelalte două monumente de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care cuprinde vestigii de la începutul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt) și secolele al II
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
de interes național sunt situri arheologice: o altă biserică catolică aflată în ruină, în vatra satului Cotnari și datând din secolul al XV-lea; situl din jurul curții domnești (secolele al XV-lea-al XVII-lea) și situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care cuprinde vestigii de la începutul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt) și secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
dezvoltării altor orașe, Baia a început să decadă. Dacă în 1599 un călător apusean scria că în Baia erau 3.000 case (adică circa 15.000 locuitori), peste aproape un secol (în 1691) un alt călător străin scria că ""orașul Cotnari și orașul Baia sunt cu totul deșarte"". Conform tradiției locale, Biserica "Sf. Gheorghe" - Albă din Baia a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) după lupta de la Baia (1467). Anul construcției bisericii nu este cunoscut în lipsa pisaniei și a
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
de prelucrare a lemnului și alimentară. În oraș funcționează două școli generale și un liceu. Asistența medicală este asigurată de un spital, o policlinică și cabinete medicale de medicină de familie. La sud de oraș se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest și în zonele limitrofe ale orașului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-și are originile în secolul al XII-lea. În anii pre-comuniști domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Siret și fluviul Dunărea la sud. Prin tradiție, teritoriul Principatului Moldova era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, ele însele împârțite în "Ținuturi" (Cernăuți, Onut ulterior devenit Hotin, Soroca, Strășineț, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Hârlâu, Orhei, Neamț, Roman, Cotnari, Iași, Lăpușna, Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tighina, Putna (Vrancea), Tecuci, Covurlui, Tigheciu, Chilia, Ceatea-Albă) la rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
piatră, una pe jumătate năruită, în care nu se slujește, cealaltă destul de frumoasă și încăpătoare, cu podoabe de altar. În această biserică am găsit ca paroh pe preotul Laurențiu din Transilvania"". Biserica din Baia avea în stăpânire câteva vii la Cotnari, după cum reiese dintr-o scrisoare din 30 martie 1604 a celor trei preoți către Sfântul Scaun, iar preot era Iacob Sasul. O relatare anonimă scrisă doi ani mai târziu precizează că Baia era locuită de sași și unguri catolici, iar
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
dezvoltării altor orașe, Baia a început să decadă. Dacă în 1599 un călător apusean scria că în Baia erau 3.000 case (adică circa 15.000 locuitori), peste aproape un secol (în 1691) un alt călător străin scria că ""orașul Cotnari și orașul Baia sunt cu totul deșarte"". Săpăturile arheologice efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea atât în interiorul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului din Baia", cât și în întreaga incintă a monumentului, au dus la descoperirea temeliei (un parament
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]