1,970 matches
-
neuniforme de umbră și lumină. Căldura de vară se țesea în șiruri galbene, tremurate, aveam senzația că nu peste mult timp o fata morgana se va înfățișa la capătul străzii. Casa pe care o căutam era una dărăpănată, cu mari crăpături prin care puteai băga mâna până la cot, ferestrele închise, poarta zăvorâtă. Peste gard se vedea o parte din curtea interioară, mică, umbrită de coroanele copacilor bătrâni. Pe o bancă, sub un măr cu frunze albe, rare, se afla o cuvertură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
om care a luptat în război. Municipalitatea a respectat dorința noii proprietare. Casa aștepta parcă un cutremur sau un vânt mai puternic să o dărâme. Nu se ocupa nimeni de ea, n-o repara, n-o văruia. Tencuiala se zdrobea, crăpăturile se lărgeau, ferestrele se strâmbau, geamurile plesneau, poarta de fier forjat se închidea mai greu, scârțâia. Fostul aviator venea, pleca, încuia și descuia ușa masivă de la intrare fără să se uite în jur. La început s-a uitat, dar când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu foștii colegi de aviație. Norocul i-a surâs încă o dată. Pe stradă a trecut în viteză mare, zguduind pământul, un camion plin cu piatră de construcție pentru șantier. Casa fostului profesor de renume, cu tencuială căzută până la cărămidă și crăpături mari cât palma în perete, atât a așteptat un mic cutremur de pământ adus de o mașină condusă de un șofer zănatic. Crăpăturile s-au lărgit enorm, acoperișul ruginit s-a rupt în două și, deodată, toate s-au prăbușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu piatră de construcție pentru șantier. Casa fostului profesor de renume, cu tencuială căzută până la cărămidă și crăpături mari cât palma în perete, atât a așteptat un mic cutremur de pământ adus de o mașină condusă de un șofer zănatic. Crăpăturile s-au lărgit enorm, acoperișul ruginit s-a rupt în două și, deodată, toate s-au prăbușit la pământ. Rămăseseră pe verticală doar trei pereți din spatele casei, mai rezistenți, care aveau și ei crăpături mari, dizgrațioase. Un nor de praf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mașină condusă de un șofer zănatic. Crăpăturile s-au lărgit enorm, acoperișul ruginit s-a rupt în două și, deodată, toate s-au prăbușit la pământ. Rămăseseră pe verticală doar trei pereți din spatele casei, mai rezistenți, care aveau și ei crăpături mari, dizgrațioase. Un nor de praf alb, uscat, înecăcios s-a ridicat în jur, încât casa, ceea ce mai rămăsese din ea, nu se mai vedea. Camionul alerga departe, trecuse fulgerător, nimeni nu-l văzuse. Șoferul fluiera fericit că-și depășise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
zguduit din temelie casa veche! Am sărit din pat ca un resort pus în mișcare de o forță colosală. În câteva fracțiuni de secundă mă aflam afară, în fața casei. Pământul se cutremura nestăpânit sub picioarele mele, fulgere albastre țâșneau din crăpăturile lui, un huruit puternic, înspăimântător umplea văzduhul. Casa bunicii se prăbușea sub ochii mei. Șezlongul se sfărmase, poate, și el sub dărâmături. Mă bucuram și mă întristam, totodată. Năuc încă, mă îndepărtam înfricoșat de casă. Când liniștea s-a așternut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cca 2000m, pentru ca a treia zi să încercăm asaltul final. După nici o oră de urcuș dificil ... am întâlnit limba ghețarului văii ... aceeași vale care, la poalele muntelui, traversează Alma-Ata. După încă circa o oră de urcat ... mulțimea și periculozitatea crevaselor (crăpături în gheață) ne-au determinat să facem cale întoarsă spre Alma-Ata ... unde am ajuns după alte două zile. Din cele vreo zece zile de sejur în capitala cazahă și împrejurimi ... ultimele două zile au fost rezervate orașului și frumoasei depresiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
n-a rămas din ea decât țărâna și duhul, sânul ei nu uita ritmul, în zori, la apus, laptele curgea încăpățânat ca spaimele ce aveau să bântuie satul. Copilița supse la zid, scoase dulceața din piatră și crescu până ce prin crăpături nu mai treceau decât aer și ierburi și atunci încetă să sugă. Demult de tot. Poezia lui Mimi Khalvati zidește la temelie iubirea vie a autoarei pentru lumea reală, dar și pentru multele irealități paralele din gândurile ei. Versurile ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu control voluntar. 4. Organele senzoriale și pneuma Pneuma, la Galenus, a fost raportată la activitatea nervilor. Traseele nervilor au fost asemănate cu albiile râurilor, prin care se scurge apa asemenea aerului încins, pneuma. El a lăsat posibilitatea eruperii prin crăpături a acestei pneume, posibilitatea unirii acesteia cu aerul. Această soluție a fost imaginată pentru a putea explica proiecția și proprietățile lucrurilor reflectate senzorial. După Galenus, pneuma de vedere se află în relații de interacțiune cu aerul din afară, pe care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este datorată existenței unui strat protector de oxid pe suprafața metalului sau aliajului. La potențialul corespunzător punctului B, numit potenrial de străpungere (Esa, are loc distrugerea parțială a stratului de oxid, fie sub forma unor puncte fie sub forma unor crăpături (crevaseă. La inversarea semnului potențialului electrodului, pe curbă de întoarcere, refacerea stratului de oxid nu mai are loc la acelasi potențial la care a avut loc străpungerea, ci la un potențial mai negativ (la care curentul de electroliza atinge din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
deschise, dar se agață de regul de regulă de perete și cu gheara primului deget al aripilor. Adesea, lilieci caută nișe și adâncituri în pereți, în care se fixează cu ușurință. În schimb, Myotis nattereri, M. bechsteinii ș.a. pătrund în crăpături, iar speciile genului Pipistrelus preferă fisurile f foarte înguste, intrând în contact intim cu substratul. Plecotus auritus și Barbastella barbastellus nu hibernează decât excepțional în zonele profunde ale peșterilor, ei petrcându-și o mare parte din iarnă aproape de intrare sau chiar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
peșterii. Din Sala Liliecilor, trecerea în sala următoare se poate face prin două deschideri. Cea mai mare măsoară 0,80 x 1m. Urmează un prag de aproximativ 1m și apoi un plan înclinat tăiat î în rocă, care prezintă o crăpătură oblică spre dreapta. Astfel se ajunge în încăperea numită Sala Dreptunghiular Sala Dreptunghiulară (S III ), ai cărei pereți, din dreapta și din stânga, merg aproape paralel și măsoară în lung 10m și are o înălțime ce variază între 4 între 4 și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și rostogolite dând astfel o imagine de haos și nesiguranță. Cea mai mare parte a peșterii prezintă aspecte r ruiniforme similar cu relieful din imediata vecinătate a Pietrelor Doamnei. Săpată în calcar de culoare alb-cenușiu, calcar în care se văd crăpături ce brăzdează tavanul și pereții în toate direcțiile, contrastând cu petele de c culoare albă ale scurgerilor de montmilch șiroit de-a lungul unor crăpături, în ansamblul ei, peștera e este mică, lipsită de formațiuni carstice concreționate (stalactitice, stalagmitice, c
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vecinătate a Pietrelor Doamnei. Săpată în calcar de culoare alb-cenușiu, calcar în care se văd crăpături ce brăzdează tavanul și pereții în toate direcțiile, contrastând cu petele de c culoare albă ale scurgerilor de montmilch șiroit de-a lungul unor crăpături, în ansamblul ei, peștera e este mică, lipsită de formațiuni carstice concreționate (stalactitice, stalagmitice, c coloane, gururi sau perle de cavernă ș.a.). Având o singură deschidere, deplasarea aerului nu este puternică așa cum s-ar putea observa îm peșterile cu mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
călduroase și însorite. În zilele răcoroase adulții stau ascunși sub plante sau bulgării de pământ. Depunerea ouălor începe la 8 - 15 zile de la apariția adulților. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de 2 - 3 la baza plantelor sau în crăpăturile solului, în apropierea rădăcilor plantelor de crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). O femelă poate depune 30 --120 ouă, uneori până la 300. Pe o plantă pot fi depuse un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dungi longitudinale paralele mai deschise și mai închise (fig. 47 a). Larva este de tip curculionid, are 5 - 6 mm lungime, de culoare albă, capul galben-bruniu (fig. 47 b). Biologie și ecologie. Iernează în stadiul de adult în sol, în crăpăturile solului, sub plantele uscate și are o generație pe an. În luna aprilie, adulții părăsesc locurile de hibernare și se deplasează prin mers și zbor spre culturile de leguminoase abia răsărite. Este o insectă crepusculară sau nocturnă, iar în timpul zilei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
lungime, de culoare albicioasă, capsula cefalică este gălbuie. Pupa are 4,0 - 5,0 mm lungime, de culoare albgălbuie. Biologie. Iernează în stadiul de adult în diferite locuri: în liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele etc. Prezintă o singură generație pe an. La sfârșitul lunii aprilie, când temperatura aerului depășește 140 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și migrează în câmp, parcurgând distanțe mari, mai ales pe vreme caldă și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se ivesc astfel de imagini care, trecând, se petrec în vedere, pun vizibilul în adâncul și în lumina ochilor: "fluturii s-au întors în piatră. piatra s-a întors în pântec./ primele gânduri strălucesc fără ape. e cineva acolo?/ prin crăpăturile vremii se răsfiră singur și veșnic un cântec". Vederea respiră în ritmul trecerii și al întoarcerii. Paradoxal, se mișcă pe măsură ce imaginile opresc mișcarea, fixează departele unei zări strălucitoare. Acolo, dincolo - ca și aici, în spațiul poemului - ce, cine sau cineva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în Unicorn în oglindă, ed. cit., p. 110). 10 Poezia lui C. Baltag reia continuu anevoiasa încercare de trecere a pragurilor, ca în Poarta paradoxală, Trepte fără prag sau În prag (în op. cit., pp. 27, 71, 108). 11 "Există o crăpătură a lumii/ sau poate doar/ o prăpastie/ o ușă spre o odaie fără pereți/ și fără acoperiș" (Pâlnie albă, în op. cit., p. 34); Ar trebui un prag suspendat/ dincolo de care/ să fie cerul albastru/ deasupra mării" (Plajă pustie, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spasm al sfincterului anal ceea ce face să provoace dureri acute, În deosebi În timpul scaunului. Unele fisuri sunt superficiale și se vindecă rapid dar altele devin cronice și foarte dureroase. Tratamente naturiste Se aplică remedii neinvazive care calmează durerile, previn recidivarea crăpăturilor și reduc contracțiile sfincterului care Împiedică cicatrizarea leziunilor. În uz intern sunt eficiente diferite ceaiuri sub formă de decocturi sau infuzii care se iau pe stomacul gol. Decocturile se pot prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
șteargă mângâietor cu mâna chipul-semnătură apărut sfios la suprafața pietrei, ca și cum statuia s-ar fi pretat, docilă, la corecturile ochiului privitor. Ștersătură cu ștersătură, dispariție cu dispariție, mâna-i se prinse binișor în jocul meșter al pietrei cu lumina. Prin crăpăturile imperceptibile ale marmurei, șerpii îmblânziți de mâna regală începură să se sălbăticească iarăși, atrași de îngustele spații deschise lor dincolo. Le pria obscuritatea din miezul pietrei, a cărei adormire îi chema la ea ca pe o nouă viață. Prin ea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
alta. Că așa este după ploaie, ea nu mai curge de sus, dar vine de pe acoperiș și din pomii care se lasă deasupra casei, în casă... Avea mama și alte griji, nu doar apa care se prelingea din draniță, din crăpăturile ei. Avea și de achitat impozitele că ajunseseră la soroc. Iar perceptorul nu aștepta pe cel sărac sau pe mijlociul din ei, a stfel a fost, așa a rămas. Punea sechestru, venea și ridica bunurile din casă, făcea panaramă în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu care a hălăduit prin timpuri de tot felul, el, singurul, a turnat și cimentat În litera un zbor prin Iași al unei generații ce și-a stins năduful În ulcica izbita de pământ. În vinul ce se prelingea prin crăpăturile durerilor, Alexandru Tăcu a avut inspirația să-și moaie penița și să cânte apoi la ,,Flaut tenebra” ”. rieteniile și Împrejurările vieții nasc amintiri. După plecarea lui Malin ele au sporit și mai mult. Iar familia le-a conservat cu devotamentul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu dinamita pe care le provocau muncitorii civili, În fiecare dimineață, Înainte de sosirea noastră În cariera sau pe la amiază, cănd terminăm de carat piatră; rocă era agresivă; după câteva zile de lucru, neavând mănuși de protecție, mâinile Îmi erau numai crăpături și răni (toți din brigadă eram În aceeași situație); praful de piatră care pătrundea În crăpăturile palmelor sau cădea pe rănile de pe mâini, provocate de faptul că scăpăm pietrele când le luăm de jos sau le puneam În vagonet, ne
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]