90,136 matches
-
lume - găsim de cuviință să facem încă un recurs la memorie, întorcându-ne în urmă cu 70 de ani, când olimpianul critic și istoric literar Vladimir Streinu realiza o riguroasă și rafinată operație de redimensionare și aducere în prezent a creației eminesciene, printr-o suită de eseuri, cele mai percutante fiind Eminescu al vremii noastre și Eminescu, poet dificil. La 125 de ani de la despărțirea de trupul de humă al ,,omului deplin al culturii românești’’ - cum avea să-l definească, ceva
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci e creația unui mare poet cunoscut, care, prin folosirea materialului poetic respectiv într-un singur sens, prin desăvârșire și complexitate proprie a interzis urmașilor, poate pentru totdeauna, reluarea aceluiași motiv. Luceafărul aparține, așadar, patrimoniului românesc de legende (s.n.) numai prin Eminescu și
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de care este sigur că am fi fost lipsiți de ea’’. Viața tainică și creația genială a lui Eminescu au avut și au, peste timp, forța irepresibilă a unei torțe pe care nimeni, niciodată, niciunde nu o va putea stinge. Întrutorul întemeiat, marele istoric al tradițiilor și istoriei religiilor Mircea Eliade lansa o altă judecată
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
niciunde nu o va putea stinge. Întrutorul întemeiat, marele istoric al tradițiilor și istoriei religiilor Mircea Eliade lansa o altă judecată de valoare de o justețe copleșitoare: ,,Neamul românesc simte că și-a asigurat dreptul la nemurire, mai ales prin creația lui Mihai Eminescu. Petrolul sau aurul nostru pot, într-o zi, seca. Sgrâul nostru poate fi făcut să crească și aiurea. Și s-ar putea ca, într-o zi, nu prea îndepărtată, strategia mondială să sufere asemenea modificări încât poziția
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
o comenta în studii academice de înaltă ținută și a o analiza într-o teză de doctorat de referință. Venită din țara Upanișadelor, a Mahabharatei, a lui Ghilgameș și a Vedelor -, Amita Bhose se va stabili definitiv în România, grație creației geniale a lui Eminescu, unde va trăi până la capătul vieții și unde-și doarme somnul veșnic în pământul sfânt ce-l odihnește pe idolul său. Încheiem această paranteză edificatoare asupra impactului eminescian peste fruntarii amintind că, din Italia, Rosa del
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
-l odihnește pe idolul său. Încheiem această paranteză edificatoare asupra impactului eminescian peste fruntarii amintind că, din Italia, Rosa del Conte vine și se perfecționează în limba română - din aceleași considerente ca și Amita Bhose -, studiază cu asiduitate și frenezie creația ultimului mare poet romantic european, îi traduce sute de poeme în limba lui Leopardi și Petrarca, scriind concomitent cartea Eminescu sau despre Absolut, al cărei succes fulminant atrage atenția, la nivel continental, asupra valențelor nebănuite ale culturii române. Dacă ar
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Evenimentul din 15 mai, ora 7 pm, de la sala Auditorium a ICR New York, reunește artiști români și americani sub semnul poeziei, muzicii, teatrului și artelor vizuale: poeta Iulia Până, invitată pentru un stagiu literar la Ledig House, vă recita din creația să, în limba română și engleză (poeme în traducerea lui Adrian Sahlean) și va prezenta o selecție de videopoeme. Prin sprijinul ICR New York, poeta Iulia Până va participa la stagiul literar internațional de la Ledig House, în perioada 9 mai - 7
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
va întâlni cu scriitori români și americani din New York, va citi din poemele sale, va prezenta o serie de videopoeme și va discuta despre stagiul sau literar de la Ledig House. Doina Uricariu, Theodor Damian și M.N. Rusu vor vorbi despre creația Iuliei Până și vor prezenta cea mai recentă carte de poeme a sa, ”Riglă de aer” (editură Tracus Arte, 2013). Poeta și realizatoarea de televiziune Iulia Până, membră a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, are participări
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
de petrecerea vacanței, concediului, sau a timpului liber în peisajul de o rară frumusețe din Munții Banatului. UZPR a încheiat un Protocol cu Pensiunea „Wittmann” din Poiana Rusca Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia ( 1450 m
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
fiind în plină desfășurare. Pentru toate acestea, vă mulțumim cu toată sinceritatea și vă asigurăm de tot sprijinul nostru, în orice activitate viitoare, adresată românilor din Diasporă - și nu numai, îndeplinindu-ne astfel, cu onestitate, rolul nostru de Uniune de creație jurnalistică și de utilitate publică. Cu prietenie si prețuire, Președinte Doru Dinu Glăvan[/box]
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93848_a_95140]
-
vastă în tot ceea ce înseamnă activitate desfășurată într-un ONG - ; 3 ani de activitate în cadrul Spitalului de Urgențe pentru Copii „Marie Curie”, ca Project Manager, supervizare a lucrărilor de renovare totală a fiecărui etaj, în total șapte, dar și marketing, creație, advertising, fund raising, promovare și organizări de gale, atât pentru acest mare proiect, dar și alte campanii în cadrul respectivului ONG, în care am activat 3 ani și jumătate, suntem cei care, prin proiectele noastre, venim în sprijinul românilor și a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93854_a_95146]
-
și activiștilor culturali europeni a căror muncă demonstrează importanța culturii în construirea unei Europe democratice și cuprinzătoare, informează un comunicat remis MEDIAFAX. Premiul se vrea a fi o platformă pentru sprijinul acordat de Fundația Culturală Europeană acelor artiști a căror creație poate avea o influență în cadrul societăților europene. Valoarea premiului este de 25 000 de euro pentru fiecare laureat. Lia și Dan Perjovschi sunt artiști vizuali cu o importantă contribuție la construirea unei scene de artă românești și internaționale. Cei doi
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
muzical dedicat Unirii Principatelor Recital de poezie susținut de Mariana Terra , redactor-șef Romanian Journal, New York Limba română de Dumitru Matcovski Decebal către popor de George Coșbuc Ridica-te! de Grigore Vieru Poeți din Cenaclul „M. Eminescu”, New York recita din creația proprie: Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Ion Burcin, Amalia Călin, Virgil Ciucă Galeria de artă Spirituș Director: Viorica Colpacci M.N. Rusu prezintă lucrări omagiale de Despina Amariuței, Viorica Colpacci, Dimitrie Dumitrescu, Garabet Salgian, Doru Tsaganea. Hora Unirii Recepție
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
hotărât să-și depășească pierderea. Cel mai adesea el este și una și alta. Ideea de bază ar fi că literatura din exil, din diaspora, se ”mișcă” înainte și înapoi în tensiunea dintre acești doi poli: întoarcere (retrospectivă) și noua creație, nostalgie idealizată și inovare estetică. ”Istoria modernismului trebuie rescrisă” scria Anders Olsson, ”iar exilul este unul dintre factorii care necesită revizuire”: Estetica modernă afirmă autonomia artei, independent de circumstanțele istorice și biografice. Aș sublinia aici impactul exilului în textele unora
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
cu societatea în care trăiește și cunoștiințele lui despre viața de zi cu zi din tara natală se transformă din ceva imediat perceput, simțit pe propia-i piele, în teorie. Dacă el va continua să confrunte aceleași probleme ca și înainte creația sa își va pierde sinceritatea dată de experiența personală. De aceea el, ca și creator, trebuie să se autocondamne la sterilitate sau să sufere o transformare totală. O posibilitatea de transformare este aceea de a schimba limba în care scrie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
care îi sunt cele mai aproape, partea de viață, de experiență trăită în țara natală. Când un scriitor este obligat/sau alege singur să învețe să vorbească și să trăiască într-o nouă limbă, ce se întâmplă cu scrisul, cu creația acestuia? Cuvintele limbii materne au un înțeles special pentru oameni. Acestea oferă asociații pe care a doua limbă nu le poate oferi. Toate limbile sunt unice. Limbajul ne arată cum este societatea. Anumiți termeni/cuvinte există într-o limbă dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
recunoașterea în ochii acestora? Sunt ei citiți de un număr mai mare de cititori sau se citesc doar ei între ei? Și chiar poți să fii sigur că se citesc între ei? Te-ai gândit întotdeauna că adevăratul scop al creației este acela de a ajunge la cât mai mulți oameni din toată lumea și de a le schimba viața sau măcar modul de a vedea viața. Și dacă acest scop este de neatins, încetează acesta să mai existe? Nu crezi că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
din cele cinci muze au avut certe influențe asupra omului, dar și incontestabil asupra poetului, Lucian Blaga și ultima lui muză nu este o carte de cancan sau de senzație, ci rodul unei prietenii prolifice ,,în plan literar’’ ... ,,esențial pentru creația autorului’’ (p.87). Cu această carte Anca Sîrghie a realizat imaginea unui Blaga, care după 15 ani de carieră diplomatică strălucită, după ce fusese membru al Academiei Române și profesor universitar la catedra de filosofie a Universității ,,Regele Ferdinand’’ din Cluj, a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
România Literară”1 un studiu privitor la o traducere din Mark Twain, semnată de Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
lui Mark Twain. Cel mai probabil, o traducere din limba germană. Dar tot atât de plauzibil ar putea să fie și ipoteza conform căreia poetul a avut la dispoziție un text în limbile franceză sau engleză. Se știe că o serie de creații aparținând unor scriitori americani au fost traduse în românește prin intermediul limbii franceze. Însuși textul atribuit lui Mark Twain, tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, este cunoscut cititorilor unor publicații de limba franceză. Astfel, în „Revue des Deux Mondes” această poezie este tradusă
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
c’ est l’ affaire Et pour huit sous c’ est un coupon De Rose , en plein vue du voyageur CHOEUR Donc, percez soigneusement, mes freres Tout en plein vues des voyageurs........5 Deși pare un subiect minor, chestiunea originalității ultimei creații literare eminesciene devine un argument important pentru cei care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut intactă puterea de creație, până în ultimele luni de viață, ipoteză abordată într-o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Donc, percez soigneusement, mes freres Tout en plein vues des voyageurs........5 Deși pare un subiect minor, chestiunea originalității ultimei creații literare eminesciene devine un argument important pentru cei care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut intactă puterea de creație, până în ultimele luni de viață, ipoteză abordată într-o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
doar partea finală a decriptării (transpoziția unor litere și cuvinte), omițându-se din varianta scriitorului american faza substituției literelor prin cifre. S-a spus despre Octav Minar că este un editor lipsit de credibilitate, astfel încât criticii literari au ocolit aceste creații. Numai că, ulterior, s-a publicat o scrisoare trimisă de Eminescu profesorului P. Novleanu, cea de-a opta, pe care o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește prietenului său de la Iași intenția de a publica, împreună cu Ion
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]