3,781 matches
-
perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și întreține teroarea, poate fi epuizat; de aceea, intensitatea ei este crescândă și ea corespunde traseului vertiginos al fricii celuilalt. Teroarea se instalează în exterior cu aceeași forță cu care frica a prins rădăcini în ființa "celuilalt". Caracteristica "fricii celuilalt" constă în faptul că ea nu poate fi niciodată învinsă. Ea se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pură a dezolării supreme gata oricând să se ivească din chiar esența vieții. Nu știam, până atunci, că se poate suferi atât. Îmi amintesc că am început să plâng treptat, mai întîi pe furiș, cu lacrimi înghițite, pândind cu disperare crescândă apropierea secerătorilor. Îmi amintesc, de asemenea, că îmi era rușine să plâng și aș fi vrut ca mama să nu își dea seama ce se întîmplă cu mine. De aceea, în clipa în care a rupt zăgazurile firavei mele voințe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
una dintre sofalele din catifea galbenă instalate acolo anume pentru noi. Nu știu de ce suport greu, iarna, să văd într-o încăpere oameni îmbrăcați ca pentru afară. Spectacolul cuiva care, îmbrăcat de stradă, întîrzie în mijlocul casei îmi induce o neliniște crescândă. Bănuiesc că starea asta se explică prin faptul că ceva care se anunță ca iminent întîrzie să se întîmple. Un om îmbrăcat ca pentru a ieși te proiectează către o plecare ne-întîrziată, în vreme ce faptul că rămâne, că întîrzie, că nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi dezgolește un genunchi. El vede cum picioarele îi tremură, cum coapsele se apropie și se îndepărtează ritmic, electrocutate de spaimă. marți, 5 martie Ce îți aduce vîrsta? Un plus de cunoștințe? Aș spune mai degrabă că un deficit, uitarea crescând cu fiecare zi ce trece. Îți aduce însă și ceva deosebit de prețios: lucrurile pe care le-ai aflat pe cont propriu. Iar acestea alcătuiesc micul tău capital de certitudini, agoniseala ta de o viață. Ai, în sfârșit, puncte de vedere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o compensează de fel pe cea veche, clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutându - și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
10. 000 de fălci apăsa foarte ușor asupra supușilor săi, unul care are 300 apasă foarte greu asupra satului. Desfacerea parțială a latifundiilor înmulțește numărul clasei feodale, apăsarea devine atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi. Aceasta merge crescând și disoluțiunea claselor pozitive crește, crește - crește și azi. E greu de a espune o idee fundamentală cu ramificațiile ci așa încît să deie un tablou unitar. Ideea există toată implicite în cap, dar spre a o espune ne servim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
propășească răpede și să umple golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. în orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, sub - sub - perceptorii, dacă nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-o compensază de fel pe cea veche - clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
000 de fălci apăsa foarte ușor asupra supușilor săi, unul care are 300 apasă foarte greu asupra satului. Desfacerea parțială a latifundiilor înmulțește numărul clasei feodale, apăsarea devine atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi. Și asta merge crescând. Și această disoluțiune a claselor pozitive crește, crește - crește și azi. E greu de a espune o idee fundamentală cu ramificațiunile ei așa încît să deie un tablou unitar. Ideea esistă toată implicite în cap, dar spre a o espune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
propășească repede și să împle golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. În orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând Vecinătatea Austrei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, subsubperceptorii, daca nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe termen lung centrat pe bullying ar putea să nu fie cea bună, atâta timp cât cauzele subterane rămân nerezolvate. În al doilea rând, cât putem aștepta în mod rezonabil de la cadrele didactic să accepte să facă? Într-o perioadă de tensiune crescândă pentru atingerea celor mai înalte standarde, cât timp suplimentar vor accepta sau vor fi capabili să facă?". Galloway și Roland răspund foarte clar la prima întrebare, în acord cu ce scriam mai sus, cu lucrările lui Gottfredson (1985) sau cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ea este situată, actualizată, construită socio-istoric. Perioada istorică pe care o traversăm pune altfel problema acestei universalizări a violenței: civilizația hipermediatică în care trăim difuzează fără încetare fapte diverse violente, care capătă un statut ontologic diferit, devenind dovezile unei sălbăticii crescânde, indiferent de realitatea cantitativă a evenimentelor relatate. Fabricarea violenței în școală de către mass media nu este în principal rezultatul expunerii la desene animate sau benzi desenate violente, ci produsul bombardării cu imagini reale în emisiunile de știri care le repetă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
organizațiilor internaționale sau cercetările asupra păcii), altele sînt tratate foarte pe scurt (analiza politicii externe). Concentrarea asupra unei arii mai restrînse vrea să evite o ratare care pare emblematică pentru disciplina relațiilor internaționale, în ultimul deceniu. În acest interval, curiozitatea crescîndă a specialiștilor și a publicului s-a lovit de o disciplină mai incapabilă ca niciodată să ofere o imagine coerentă asupra ei însăși și a obiectului său. Introducerile în disciplina relațiilor internaționale se prezintă de obicei fie sub forma tratatelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de procesele cognitive din mintea respectivilor lideri (Allison 1971: 258). Un al doilea mod este de a pune în legătură modelele potrivit complexității ascendente a datelor necesare în cercetarea efectivă. Al treilea mod este de a le ordona în funcție de complexitatea crescîndă a deciziilor: modelul I pentru situații decizionale simple; modelul II pentru decizii conflictuale, dar nu urgente; modelul III pentru crize (cînd decizia birocratică este prea lentă); și modelul IV pentru decizii imediate și individuale (cînd managementul crizei este prea lent
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
istorică marxistă a capitalismului scotea în evidență cîteva trăsături dominante. Prima era dezvoltarea extrem de rapidă (în țările din nucleu) și expansiunea colonială fulminantă. Apoi, marxiștii și-au concentrat atenția asupra caracteristicilor monopolului capitalist, cum ar fi cartelurile, trusturile și importanța crescîndă a băncilor mari. Unii gînditori s-au ocupat de revenirea tarifelor. Alții au analizat o schimbare produsă în chiar natura clasei burgheze, care colabora din ce în ce mai mult cu guvernele, ale căror funcții se extindeau fără încetare. Metodologia marxistă are două asumpții
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
imposibil de obținut în propria țară. Al doilea punct de vedere, care a cîștigat o aderență mai mare grație lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului, numit capitalismul monopolist, în care concurența crescîndă trebuie să cuprindă lumea întreagă. Rosa Luxemburg explică nevoia de expansiune pe baza caracteristicii de sub-consum a capitalismului. Asumpția ei de bază este că acest capitalism nu poate exista în lipsa mediului său necapitalist; el practică și necesită un schimb sistematic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea continuă a capitalismului mergea mînă în mînă cu o crescîndă naționalizare a politicii. La nivel intern, monopolurile capitaliste nu prea puteau să se bazeze pe o strategie de genul "dezbină și stăpînește", din cauza contra-reacției sindicatelor. Însă la nivel internațional, ele puteau să mobilizeze loialitatea naționalistă contra altor state capitalist-monopoliste. Aceasta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care funcționa sistemul monetar internațional, ci și recunoașterea oficială de către Statele Unite a faptului că poziția lor de putere era amenințată. După criza din 1973, observatorii au început să pună în legătură presupusa eroziune a puterii americane cu recesiunea și protecționismul crescînd. Cercetătorii americani au început pentru prima oară să aplice analiza declinului puterilor la propria țară. Criza petrolului și influența din ce în ce mai mare a armelor economice au transferat soluțiile economice în aria politicii de nivel înalt, adică a problemelor diplomației și războiului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a teoriei stabilității hegemonice susține că ordinile hegemonice tind sistematic să disperseze puterea și, ca atare, sfîrșesc prin a submina poziția hegemoniei conducătoare. În mod tradițional, teoria stabilității hegemonice se concentrează asupra rațiunilor externe ale entropiei, cum ar fi rezistența crescîndă a statelor mai slabe în fața abuzurilor pretextate sau reale ale puterilor hegemonice și/sau răspîndirea centrelor industriale, prin export de capital și de tehnologie de la hegemon. Barry Buzan (1984: 621-2) a sintetizat principalele efecte ale hegemoniei asupra statului hegemon însuși
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
natura istorică schimbătoare a puterii, precum și ridicarea și decăderea marilor puteri. Altfel spus, el se referă la dinamica puterii. În viziunea lui Gilpin, există două modificări esențiale de care trebuie să țină seama aceste preocupări, la sfîrșitul secolului XX: predominanța crescîndă a resurselor tehnologice și economice ale puterii și transformarea calitativă a statelor în state ale bunăstării. Gilpin se axează atît pe procesele interne de ajustare din ce în ce mai dificile ale statelor bunăstării, înclinate să-și exporte problemele, cît și pe adaptarea la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să privească dincolo de alegerile politice, către contextul structural al relațiilor internaționale. (Stopford și Strange 1991: 57) Tendințe și limite ale teoriilor tradiționale Punctul de plecare al demersului teoretic al lui Strange este discordanța dintre, pe de o parte, problemele globale crescînde și acuitatea cu care ele se cer soluționate, iar pe de altă parte, incapacitatea politicienilor și a oamenilor de știință de a înțelege și de a face față acestei provocări. Teoria este văzută ca o punte necesară între înțelegerea lumii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iar versiunea sa practică se pierduse în această furtună. Mai devreme, în dezbaterea dintre paradigme, disciplina a fost divizată ideologic, iar neorealismul a oferit un mod de a reapropia majoritatea cercetătorilor în spatele unei fațade științifice mai neutre. Acum, odată cu profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, aceasta s-ar putea afla pe calea reunificării metodologice, dar, așa cum vom vedea în această secțiune concluzivă, cu prețul fragmentării realismului. Mai ales unul dintre scopurile majore ale realismului este dat deoparte, anume cel de a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întîlnirea dintre sociologia istorică realistă clasică (vezi cap. 3) și materialismul istoric în formele sale istoricistă sau gramsciană. El extrage esențialul din subiecte cum ar fi revoluția (Halliday 1990, care se referă la weberianul Rosecrance 1977 [1963]). Mai ales internaționalizarea crescîndă a sociologilor și politologilor comparativiști (Skocpol 1977, O'Donell 1973, 1978; Giddens 1985; și Mann 1986) îi face să se întîlnească cu dependența, cît și cu abordările clasice engleze în conceptualizarea statului și a relațiilor stat-societate (Evans, Rueschemeyer și Skocpol
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în timpul cotiturii metateoretice. În vreme ce ideile realiste sînt încă vii și influente, realismul ca abordare comprehensivă s-a pierdut. 13. Realismul la răscruce Școala realismului reunea cîndva metode divergente de cercetare în cadrul unei singure discipline. Acum, într-un mod asemănător, profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, mai ales în unele părți ale industriei americane producătoare de doctorate, poate contribui la reunificarea disciplinei pe baze metodologice. Totuși, ceea ce s-a petrecut a fost fragmentarea realismului în diferite programe de cercetare. Ca o categorie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe Dumnezeu se vor ciocni o mulțime de idoli (Weber 1988 [1919]). Nu există nici soluție rațională, nici soluție divină la pluralitatea valorilor. De aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]