3,054 matches
-
Intrările sunt plasate în stanga liniei verticale iar ieșirile în dreapta, cu valoarea minimă pe firul de sus și valoarea maximă pe firul de jos. Putem gândi astfel comparatorul ca un dispozitiv care sortează cele două intrări ale sale (în ordine crescătoare). Vom presupune că fiecare comparator execută o operație în timpul O(1). Cu alte cuvinte, presupunem că intervalul de timp între introducerea valorilor de intrare x și y și obținerea valorilor de ieșire x' și y' este constant. Un fir transmite
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
de ieșire ale rețelei b2 și b3, iar secvența de ieșire {2, 5, 6, 9} este acum completă. Este interesant de remarcat că dacă la intrare se aplică secvența {9, 6, 5, 2} vom obține la ieșire aceeași secvență ordonată crescător de sus în jos, adică {2, 5, 6, 9}. Acest aspect poate fi ilustrat edificator în figura 3 : Presupunând că fiecare comparator are același timp de execuție, timpul unitate, putem defini timpul de execuție al unei rețele de comparare, ca
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
o rețea de sortare și am dovedit că poate sorta toate secvențele zero-unu vom apela la principiul zero-unu pentru a dovedi că rețeaua sortează corespunzător secvențe de orice alte valori. Demonstrația principiului zero-unu se sprijină pe noțiunea de funcție monoton crescătoare . Demonstrație. Mai întâi vom demonstra afirmația că, dacă f este o funcție monoton crescătoare, atunci un singur comparator cu intrările f(x) si f(y) furnizează la ieșire f(min(x,y)) și f(max(x,y)). Vom folosi un
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
apela la principiul zero-unu pentru a dovedi că rețeaua sortează corespunzător secvențe de orice alte valori. Demonstrația principiului zero-unu se sprijină pe noțiunea de funcție monoton crescătoare . Demonstrație. Mai întâi vom demonstra afirmația că, dacă f este o funcție monoton crescătoare, atunci un singur comparator cu intrările f(x) si f(y) furnizează la ieșire f(min(x,y)) și f(max(x,y)). Vom folosi un raționament prin inducție pentru a demonstra această lemă. Pentru a demonstra afirmația, se consideră
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
x,y)) . Astfel, comparatorul produce valorile f (min(x,y)) și f (max(x,y)) când f (x) și f (y) se aplică la intrările lui, ceea ce completează demonstrația. Se poate face observația că dacă se aplică o funcție monoton crescătoare unei secvențe sortate, se obține tot o secvență sortată. Astfel, considerând oricare două elemente a și b din secvența sortată avem a<b. Cum funcția este monoton crescătoare avem f(a)<f(b). Considerând „a<b implică f(a) <f
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
demonstrația. Se poate face observația că dacă se aplică o funcție monoton crescătoare unei secvențe sortate, se obține tot o secvență sortată. Astfel, considerând oricare două elemente a și b din secvența sortată avem a<b. Cum funcția este monoton crescătoare avem f(a)<f(b). Considerând „a<b implică f(a) <f(b)” se demonstrează că oricare ar fi a,b,c astfel încât a<b și c>a și c>b avem f(a)<f(b)<f(c). Demonstrația
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
aj)). De vreme ce ele poartă min(ai, aj) și max(ai, aj) atunci când secvența de intrare este a, lema este dovedită. Ca un exemplu de aplicare a lemei 1, figura 8 prezintă rețeaua de sortare din figura 2 cu funcția monoton crescătoare f(x) = [x/ 2] aplicată la intrările sale. Valorile de pe fiecare fir sunt valorile funcției f aplicate valorilor de pe același fir din figura 2. Când o rețea de comparare este o rețea de sortare, lema 1 permite demonstrarea următorului rezultat
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
pe care rețeaua nu le sortează corect. Adică, există o secvență de intrare {a1, a2, . . . , an} conținând elementele ai și aj astfel încât ai < aj, dar rețeaua plasează pe aj înaintea lui ai în secvența de ieșire. Definim o funcție monoton crescătoare f ca: Din moment ce rețeaua plasează aj înaintea lui ai în secvența de ieșire, când se aplică la intrare secvența {a1, a2, . . . , an}, ar urma conform lemei 1 să plaseze în secvența de ieșire f(aj) înaintea lui f(ai) atunci când
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
8, 3, 2, 4, 6} sunt ambele bitonice. Secvențele zero-unu care sunt bitonice au o structură simplă. Ele sunt de forma 0i1j0k sau de forma 1i0j1k, pentru orice i, j, k ≥0. Observați că o secvență care este fie monoton crescătoare, fie monoton descrescătoare este de asemenea bitonică. Sortatorul bitonic pe care îl vom realiza este o rețea de comparare care sortează secvențe bitonice de 0 sau de 1. Semi-cleanerul Un sortator bitonic este compus din câteva etaje, fiecare din ele
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
ele nu-și mai îndeplinesc funcțiile de exterminare și de muncă silnică și vizează mai puțin masa populației, cât un număr restrâns de opozanți și disidenți*. în 1970, este adoptat un nou cod al muncii corecționale, care distinge - în grade crescătoare ale represiunii - lagărele cu regim general, întărit, sever sau special. Detențiile din motive politice au loc, însă, până la perestroika gorbaciovistă. Generalizarea lagărelor în lumea comunistă Modelul concentraționar sovietic este reprodus, în parte, încă de la sfârșitul anilor 1940 în democrațiile populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
critică, trece printr-un maxim după care scade continuu și se anulează (figura 4.1, jos). În mod evident, pentru cercetător ca și pentru practician prezintă interes numai partea stângă a graficului de jos din figura 4.1, reprezentând evoluția crescătoare a marjei nete. IV.1.2. Modele cu investiții elementare și mediu extern invariabil (de clasă B) Întreprinderea funcționează în cadrul unui mediu macroeconomic static, care oferă în permanență un volum constant de oportunități de investiții. Ea investește în momentul inițial
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
secțiunea ce urmează vom abandona ipoteza actualizării perfecte și vom porni de la premisa că proprietarii vor disconta cu atât mai sever veniturile viitoare cu cât ele sunt mai îndepărtate de momentul creării întreprinderii. Rata actualizării va fi deci o funcție crescătoare de partea din marja netă destinată acumulării, pe care în continuare o considerăm constantă și o notăm cu x. În modelul nostru curba i=i(x) se va prezenta astfel. x* este acea valoare a lui x pentru care avem
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
după calcule rezultă. În vederea maximizării acestei expresii, calculăm derivata sa în raport cu x și punem condiția de anulare a acesteia. Să notăm cu M membrul drept al egalității. Se observă că M crește odată cu x tinzând spre 1, iar i' este crescător și mai mic decât 1. Putem distinge astfel două cazuri (vezi graficul din fig. 4.3): în cazul curbei i'1 există o rată optimă a acumulării x0 (foarte mică). Este vorba de acționari nedispuși la risc, care vor prefera
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
evoluție a întreprinderii. IV.3.3. Modele de clasă B fără actualizare “perfectă” În cele ce urmează vom proceda la fel ca în secțiunea IV.2.3, abandonând ipoteza actualizării perfecte și considerând că rata actualizării i este o funcție crescătoare de rata îndatorării h. Dividendul cuvenit la o unitate monetară investită este. În continuare îl vom fixa pe x și îl vom studia pe i=i(h). Dependența ratei actualizării de rata îndatorării este redată în figura de mai jos
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
convergentă și avem: Condiția de maximizare în raport cu h conduce la următoarea relație. Să notăm cu G membrul drept al egalității și să observăm că el este crescător în raport cu h, anulându-se pentru h=h*. Membrul stâng este deasemenea o funcție crescătoare de h, dar este strict pozitiv. Vom reprezenta grafic cele două subcazuri posibile (figura 4.7). În primul caz (curba G1) nu există o rată optimă a îndatorării; egalitatea nu poate avea loc. Optimul există numai dacă are loc relația
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
b µ-p>i, în ordinea descrescătoare a ratei de creștere b µ-p. Aceasta este atât un interesul acționarilor, cât și al managementului; atunci când aceste proiecte se epuizează, întreprinderea va trece în revistă celelalte oportunităti rentabile (bµ-p>0), deasemenea în ordinea crescătoare a lui b µ-p. În această perioadă este în interesul proprietarilor o accelerare a ritmului de creștere prin mărirea ratei autofinanțării: renunțând la o parte din dividendele prezente ei vor putea încasa dividende mai mari pe viitor. Dacă nu fac
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
1]. Toată această structură poate fi dată de n stări componente, în cazul nostru, simțurile (5). Această funcție F (la care participă teoretic toate cele 5 simțuri) poartă numele de funcție de performanță a sistemului vag S (senzorial). Funcția respectivă este crescătoare, iar ca particularitate este injectivă pe tot domeniul [0,1], iar printr-un abuz de limbaj se poate considera funcția o scufundare în tot domeniul respectiv. Astfel, sistemul vag cuprinde toate cele 5 simțuri, situație ce presupune cunoașterea integrală a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de apariție p1, p2, ... pn. Această măsură, notată cu H(p1, p2, ... pn), trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a. H să fie continuă în funcție de pi; b. dacă valorile pi identice, n pi 1 = , atunci H va trebui să fie monoton crescătoare, în funcție de n (informația obținută prin apariția unui eveniment este cu atât mai mare, dacă ele sunt egal probabile, cu cât posibilitățile din care se alege sunt mai multe, iar nedeterminarea ridicată este cu atât mai mare cu cât posibilitățile sunt
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
se vor rezolva sarcinile de lucru. Elevii sunt lăsați să lucreze 25 - 30 de minute , reamintindu-le să scrie numărul grupului și să se semneze. Când au terminat afișele, elevii le vor expune pe pereții sălii de clasa, în ordinea crescătoare a numărului grupei. Elevii din fiecare grup își vor prezenta mai întâi sarcina de lucru și modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat de profesor va trece pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă. La
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
supusă reglării este lezată. Izolarea primei gene supresoare de tumori prin a cărei mutație este condiționat retinoblastomul, gena desemnată rb-1, a pavat drumul pentru identificarea și clonarea moleculară a altor gene supresoare ale creșterii tumorale, înscrise într-o listă mereu crescătoare. Prima dintre ele a fost gena p53, considerată inițial ca fiind o protooncogenă. Dar, după circa zece ani de cercetări, gena p53 s-a dovedit a fi, de fapt, o GST, devenind una dintre cele mai asiduu studiate și, evident
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la cursul cel mai bun" și "la curs limitat". În acest sens, cotatorul va elabora o listă în care pe o coloană vor fi menționate cumulativ ordinele de cumpărare "la cursul cel mai bun" și "la curs limitat" în sens crescător, iar pe o altă coloana, ordinele de vînzare "la cursul cel mai bun" și "la curs limitat", în sens descrescător. Cursul de echilibru va fi stabilit la nivelul la care poate fi executat cel mai mare număr de ordine. ... - daca
HOTĂRÎRE nr. 9 din 10 ianuarie 1991 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 15/90 şi organizarea activităţilor de piaţa valutară în vederea trecerii la convertibilitatea leului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107488_a_108817]
-
contractarea, achiziționarea, depozitarea, conservarea cerealelor și celorlalte materii prime necesare producerii nutrețurilor combinate; - comercializarea nutrețurilor combinate, a nutrețurilor speciale, premixurilor medicamentoase și celorlalte produse finite în baza contractelor economice încheiate cu unitățile zootehnice, precum și desfacerea produselor prin magazine proprii pentru crescătorii particulari de animale; - prestări de servicii: inginerie marketing, nutriție animală, import de materii prime și echipamente, atragere de capital străin și alte operațiuni potrivit statutului fiecărei societăți comerciale. Articolul 3 Societățile comerciale pentru producerea nutrețurilor combinate - societăți pe acțiuni - își
HOTĂRÎRE nr. 44 din 17 ianuarie 1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale pentru producerea nutreturilor combinate - societăţi pe acţiuni -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107561_a_108890]
-
pe baza coeficienților prevăzuți în anexa nr. 2 la prezența metodologie; n = numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori: - 10 ani pentru speciile repede crescătoare: salcâm, salcii și plopi; - 30 de ani pentru speciile de cvercinee; - 20 de ani pentru celelalte specii; N = coeficientul rezultat că suma a notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezența metodologie, atribuite terenului în cauză. 2. În cazul în
ORDIN nr. 938 din 10 noiembrie 1998 privind aprobarea Metodologiei pentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122546_a_123875]
-
dreptului de preempțiune în favoarea chiriașului, de către autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, în care sunt amplasate. În cazul în care există mai multe cereri de cumpărare pentru aceeași locuință, prioritizarea se face în ordine crescătoare a datei de înregistrare a cererilor de cumpărare a locuinței. Valoarea de vânzare este dată de valoarea de inventar a locuinței, actualizată conform prevederilor legale în vigoare, mai puțin contravaloarea sumelor rezultate din cuantumul chiriei reprezentând recuperarea investiției, calculată în funcție de
LEGE nr. 152 din 15 iulie 1998 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121272_a_122601]
-
acordat îndeplinire acordat îndeplinire acordat ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── L(g) (lichiditate globală) 100-200 6 200 până la 8 250 13 250 S(p) (solvabilitate patrimonială) 30-50 9 50-70 13 70-100 17 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL: 15 21 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Punctajul maxim se acorda fiecărui indicator pentru o evoluție crescătoare pe ultimii 3 ani. În cazul evoluției oscilante sau descrescătoare, punctajul maxim se va reduce cu 1 punct și, respectiv, cu 2 puncte. 6.3.6. - Alte precizări privind preselecția: - Persoana juridică achizitoare are obligația de a comunica, în scris
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121162_a_122491]