28,300 matches
-
stâng îi fusese scos, probabil cu un briceag sau cuțit, iar dreptul rămăsese deschis, neatins, sticlos. Petre Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am vrut să-i fac un bine, l-am însemnat cu semnul crucii, ca să fie iertat în lumea ailaltă”. Lumea pământeană a lui
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
sau cuțit, iar dreptul rămăsese deschis, neatins, sticlos. Petre Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am vrut să-i fac un bine, l-am însemnat cu semnul crucii, ca să fie iertat în lumea ailaltă”. Lumea pământeană a lui Mihai Sin, pe cât de limpidă, e bulversantă, brodată
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am vrut să-i fac un bine, l-am însemnat cu semnul crucii, ca să fie iertat în lumea ailaltă”. Lumea pământeană a lui Mihai Sin, pe cât de limpidă, e bulversantă, brodată cu dexteritate, migală și rafinament, cu arta unui mare maestru, pe canavaua unei permanente maree sufletești. Actualitatea -decupată secvențial, cinematografic, dobândește forță
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
Cadrilaterului (prin cele două județe ale Dobrogei - Durustorul și Caliacra) de Bulgaria fascistă. Ce a urmat în nordul Ardealului ocupat se știe: crimele abominabile de la Ip, Trăznea, Mureșenii de Câmpie, Sucutard, Prundu Bârgăului, Hărcana - Turda, Aita Seacă, Moisei, Sărmașu... Nici crucile de pe morminte, din cimitirele românești, nu au scăpat de furia și ura ocupantului vremelnic. Numele românești erau șterse cu baioneta de pe mormintele românilor. În învolburata istorie, bisericile românești, ortodoxe și greco-catolice, din teritoriile ocupate au fost, ca în anii 1848-1849
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
pomeniri doar de nume până la adevărate portrete, voievodul tutelar se bucură de o atenție constantă. „Când Ștefan se suie călare pe cal/ Răspunde Suceava din urmă...” („Ștefan cel Mare. Schițe de imn”)[30], încât marele luptător în numele Țării și al Crucii se confundă cu națiunea sa și cu lumea dreptății, pentru care s-a căznit atât de mult în viața pământească. Altminteri, domnul apare veghind din ceruri la soarta Moldovei și a României întregi. În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de ani ofițer specialist cercetare penală, coordonator al mai multor birouri de poliție și instructor, autor, conferențiar și voluntar. A fost prima femeie numită șef al unui inspectorat județean de poliție. A fost și vice-președinte al filialei de Maramureș a Crucii Roșii. Felicia Ienculescu-Popovici, antreprenoare și ecologistă. Este fondatoarea Greenitiative, un ONG care promovează dezvoltarea sustenabilă. Ea a promovat neîncetat dezvoltarea sustenabilă educând oamenii și încurajând comunitățile să se implice în modelarea propriului viitor. Hoț News
Codruta Kovesi, sefa DNA, a primit premiul Ambasadei SUA care recompenseaza Femeile curajoase din intreaga lume [Corola-blog/BlogPost/92595_a_93887]
-
a lui Hegel. În acest sens, Fenomenologia spiritului este o autobiografie mascată. Este și o autobiografie patetică. Hegel pune experiențele și etapele vieții sale în perspectiva devenirii universale. Ca homo viator, cum spun teologii, el merge pe un drum al crucii, al calvarului, respectiv al conștiinței pururi însetate de Absolut. Căutând Absolutul, conștiința se spiritualizează. Fenomenologia spiritului, integrată în devenirea universală, nu este lineară. Și nici calmă. Este marcată de tensiuni, dificultăți, contradicții, căutări și căderi, dureroase de multe ori, de
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
scris și literatură pentru copii, proză fantastică (”Cărțile poștale ale morții”, 1970), reportaj (”De la Bârca la Viena și înapoi”, 1982). A primit premii și distincții pentru poezie și activitate jurnalistică, dintre care menționăm: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural — clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură și Artă de la Chișinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internațional Ecumenic și al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundației Damian Ureche pentru
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
trăire și de emoție. Acest lucru transpare în mod evident în versurile sale, în limbaj, în modurile de manifestare. Poeziile cu tematică religioasă, până la apariția acestui volum remarcabil, au fost publicate în diverse reviste, printre care Credința ortodoxă (Episcopia Romanului), Cruce și Înviere (București), AloPlus (Cluj-Napoca), dar și într-un volum antologic, publicare ce i-a adus în anul 2000, locul II, la Concursul Literar de Inspirație Spiritual-Creștină, de la București. Participarea sa la emisiunile religioase oferite de TV Cinemar, respectiv de
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
doi ani și-a dat duhul în chinuri îngrozitoare. Însă majoritatea celor arcăniți și duși cu forța pe drumul de calvar al străinătății și morții nu s-au mai întors acasă din surghiun. Mormintele martirilor români mai plâng, fără o cruce la căpătâi, prin stepele nesfârșite ale Kazahstanului, Kareliei, sub ghețarii siberieni, pe țărmurile lacului Onega. „Consăteanul Dumitru Siminiuc, care a fost „vânat” și dus la muncă silnică, la Onega, nemaiputând suporta chinurile iadului comunist, i-a întrebat odată pe călăii
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
Chivernisind Lumina de sine, ajungi să te bucuri. Pentru tine și pentru alții... Să fii opaiț, muc de lumânare, să arzi smerit, consumându-te, până la sfârșit, dar să fii Lumină. Lumina lumii, sarea pământului. Nu-i lesne scrisul sub pavăza crucii. În tine se cască un gol care ia formă de DUMNEZEU. Dumnezeu umple până la refuz orice gol, netezește văile, hăul, până și abisul păcatului. Ce pace înaltă dinainte-ți, atunci se deschide! E bine să clădești pe temelia cea sfântă
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
nu trebuie uitate niciodată . Omoruri, schingiuiri, bătăi, arestări, profanări, dărâmări de biserici, devastări de sate, expulzări și dislocări de populație, lagăre, tabere și detașamente de muncă forțată, deportări, deposedări de bunuri. Atâta ură și umilință. O Golgotă. O Cale a Crucii. O noapte de durere, care a durat peste patru ani de zile. Vestea cedării Ardealului de Nord a produs o puternică consternare. Apoi revoltă, mari manifestații populare, presiuni asupra guvernanților vremii. Toate fără nici un rezultat. Nici guvernul Gigurtu, nici regele
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
„Festivalul intercultural de Tradiție Maramureșeană” de anul acesta, (12 - 16 august), a adus publicului un concert inedit: suita muzicală „Vocile din cimitirul vesel” compusă de irlandezul Shaun Davey, pe versurile epitafurilor de pe crucile din cimitirul vesel de la Săpânța, un concert in primă audiție. „Cred că lumea celților și a românilor coexistă foarte bine”, a declarat Shaun Davey după concertul din seara zilei de sfânta Mărie.” Am facut-o pentru că un cor românesc a
Compozitorul irlandez Shaun Davey la „Festivalul intercultural de Tradiţie Maramureşeană” [Corola-blog/BlogPost/92694_a_93986]
-
a fost încartiruită, spre sfârșitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, înainte de a-l cunoaște încă pe Regele Mihai. 19. La 22 de ani, în vara anului 1945, Regina Ana s-a întors la viața civilă, decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze și avansată la gradul de locotenent în Armata Franței. 20. Indiferența Reginei Ana la adresa modei și ținutelor vestimentare a fost moștenită de la mama sa, care obișnuia să spună “Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
Lor și-au sărbătorit în cadru privat Nunta de Safir, adică 65 de ani de la căsătorie. 81. În anul 2015, s-au aniversat 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
de la căsătorie. 81. În anul 2015, s-au aniversat 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. 83. Începând cu anul 1992, Regina
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
s-au aniversat 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. 83. Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. 83. Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. 83. Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii din țară, trecând prin fiecare colț al României și întâlnind zeci
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
Franței. 82. De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. 83. Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii din țară, trecând prin fiecare colț al României și întâlnind zeci de mii de oameni. 84. Între anii
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
particule atomice desenat cu faină albă pe pardoseala neagră a unei săli de expoziție, (care urma a fi distrus de vizitatori,) la transferul de imagini microscopice pe ciuperci, la rame din blană și desousuri, la piloni de construcție transformați în cruci acoperite de difuzoare, de paie, de flori de hârtie ca în ceremoniile religioase din america latină, până la mii de aripi împăturite din celofan iridescent, pentru a fi inserate într-o publicație și la afișe în stilul propagandist comunist care sunt
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
mormintele celor dispăruți. Valoarea unui om constă nu doar în importantă pe care o dă vieții, ci și a respectului față de memoria celor care nu mai sunt. Toți curată mormintele înainte de 1 noiembrie: se smulg buruienile, se matură, se spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curățate se pun lumânări și flori, fiecare se roagă pentru sufletele celor plecați. În seara de 1 noiembrie, cimitirele sunt luminate, iluminate. Și acum câteva rânduri despre acest obicei. Sărbătoarea
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
ne-a purtat imaginar spre schitul lui Zagavei, purtându-ne pe urmele monahului Amfilohie (cunoscător al filosofiei antice), care a înființat la 1755 episcopia de Hotin, devenind Amfilohie Hotiniul. Scriitorul simte ca nimeni altul epocile de glorie când sabia și crucea determinau soarta românilor, pentru că trăiește în acel areal și inima-i pulsează cu chemarea lor ancestrală. El nu obosește să scoată la lumină logodirea timpului cu statornicia, descoperind atâta istorie, ca să nu uităm, să nu ne dormiteze memoria. Fidel datoriei
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
însemna să n-o mai am! Voi continua să zâmbesc, chiar dacă printre lacrimi; numai așa pot încuraja. Nu voi lăsa bombele să-mi ucidă bunătatea și pacea, voi plantă arbori! Voi construi case, chiar dacă îmi îngrop trecutul și-i pun cruce. Voi flutură drapelul meu, chiar dacă ruinele mă vor înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin speranța că se poate trăi în pace. Voi veți distruge, eu
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
născut apoi un fiu, se numește Constantin Și-avea să devină-apoi primul împărat creștin. Împăratul Constantin a văzut pe cer un semn Și-un înscris care era de la Domnul un îndemn ” Prin acest semn vei învinge” iar semnul era o cruce Ce de-atuncea ne ajută și în viață ne conduce... În această primă zi de vară, și sărbătoare, Zice-se că puii pot, și știu, de-acuma să zboare... Referință Bibliografică: Împărații Constantin și Elena / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN
ÎMPĂRAȚII CONSTANTIN ȘI ELENA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381643_a_382972]