2,036 matches
-
o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică? Răspunsul l-a avut pe loc. Clerul prezent la conciliu s-a declarat de acord. Din rândurile lui s-a desprins Ademar, episcop de Puy, și a cerut primul să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față. Astfel, faima conciliului a fost asigurată în modul cel mai neașteptat. Dintr-un eșec s-a transformat într-un succes răsunător. Despre conciliul de la Clermont avea
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al cruciadei. S-a fixat locul de adunare al trupelor, la Puy precum și data plecării cruciaților spre Orient, anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al cruciadei. S-a fixat locul de adunare al trupelor, la Puy precum și data plecării cruciaților spre Orient, anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
oaste sfântă’ se credeau îndreptățiți să ia tot ce le ieșea în cale și le era de trebuință. Petre Pustnicul, ajutat de un anume Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați să fie legată amintirea unor pogromuri ale evreilor din Europa, cunoscute sub numele ebraic de gzerot al anului 4856. Trecând Rinul cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz. Pretextul religios al luptei cu
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
un anume Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați să fie legată amintirea unor pogromuri ale evreilor din Europa, cunoscute sub numele ebraic de gzerot al anului 4856. Trecând Rinul cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz. Pretextul religios al luptei cu necredincioșii, a fost o justificare suficientă pentru gloata flămândă ca să se năpustească asupra lor și să-i jefuiască. Ei i s-au
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
fost o justificare suficientă pentru gloata flămândă ca să se năpustească asupra lor și să-i jefuiască. Ei i s-au alăturat orășenii avizi de a-și spori capitalul peste noapte și cavalerii burgunzi cu imaginație aprinsă, dar mai ales nobili cruciați sosiți din urmă. Marele persecutor, contele german Emich von Leisingen se credea hărăzit de Dumnezeu să ajungă împărat al Bizanțului și rege al Ierusalimului. Oare credea? Mai degrabă juca o farsă pentru a pescui în apele ce se tulburaseră. El
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
drum atât de lung în căutarea idolatriei[...], și iată, evreii[...]trăiesc printre noi; să ne răzbunăm mai întâi pe ei, să-i ștergem din rândul popoarelor, să nu se mai pomenească numele lui Israel. Poporul ales, adevăratul Israel, erau ei, cruciații. Cronicarul Albert d’Aix (Aichensis), însă, povestind în amănunțime cum s-au petrecut evenimentele conchidea: cruciații au distrus casele [evreilor] și sinagogile, iar banii acestor victime i-au împărțit între ei, căci i-au nimicit[...] mai mult din lăcomia pentru
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
mai întâi pe ei, să-i ștergem din rândul popoarelor, să nu se mai pomenească numele lui Israel. Poporul ales, adevăratul Israel, erau ei, cruciații. Cronicarul Albert d’Aix (Aichensis), însă, povestind în amănunțime cum s-au petrecut evenimentele conchidea: cruciații au distrus casele [evreilor] și sinagogile, iar banii acestor victime i-au împărțit între ei, căci i-au nimicit[...] mai mult din lăcomia pentru bani, decât dintr-o judecată dreaptă pentru Dumnezeu. Punctul de vedere al lui Albert d’Aix
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
împărțit între ei, căci i-au nimicit[...] mai mult din lăcomia pentru bani, decât dintr-o judecată dreaptă pentru Dumnezeu. Punctul de vedere al lui Albert d’Aix era și cel al autorității bisericești, care a dezavuat pornirea sălbatică a cruciaților și modul cum fusese răstălmăcită cruciada. Arhiepiscopul din Mainz a luat sub ocrotirea sa pe evrei și a ascuns în casele lui pe acești nefericiți care fugeau îngroziți, totodată le-a pus la adăpost banii și giuvaerurile. Masacrele însă, din
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
ascuns în casele lui pe acești nefericiți care fugeau îngroziți, totodată le-a pus la adăpost banii și giuvaerurile. Masacrele însă, din nefericire, s-au repetat între Rin și Dunăre, timp de trei luni, cât a durat trecerea coloanelor de cruciați, inclusiv cetele de cavaleri, prin Germania, Cehia și Ungaria, lăsând o ură de mai multe sute de ani între evrei și crestini. Mai mult, cruciada destinată inițial să facă din creștinii muriți în luptă martiri, a reînviat martirologia evreilor, care
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
cruciada destinată inițial să facă din creștinii muriți în luptă martiri, a reînviat martirologia evreilor, care credeau acum că jertfa lor va duce la izbăvirea poporului pentru care se împlinise un mileniu de când își pierduse statul și peregrina prin lume. Cruciații înaintau anevoie, iar țelul final-Ierusalimul-rămânea la o depărtare pe care mulți încetaseră să spere că o vor străbate.Pe măsură ce vremea se scurgea, mizeria creștea în rândul cruciaților; istoviți de mers și foame, roși de boli, ei mureau pe drum. Psalmii
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
care se împlinise un mileniu de când își pierduse statul și peregrina prin lume. Cruciații înaintau anevoie, iar țelul final-Ierusalimul-rămânea la o depărtare pe care mulți încetaseră să spere că o vor străbate.Pe măsură ce vremea se scurgea, mizeria creștea în rândul cruciaților; istoviți de mers și foame, roși de boli, ei mureau pe drum. Psalmii de mântuire intonați nu mai erau de ajuns pentru întreținerea moralului. Descurajarea a făcut să se nască tot felul de superstiții, amintind de străvechi mituri ale prosperității
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
intonați nu mai erau de ajuns pentru întreținerea moralului. Descurajarea a făcut să se nască tot felul de superstiții, amintind de străvechi mituri ale prosperității și reușitei. Cu profundă indignare Akbert Aschensis scria cum la un moment dat acești primi cruciați, care rătăceau fără speranță de la o zi la alta, și-au luat drept cășăuză o capră și o gâscă, socotindu-le pline de duh sfânt, fapt ce-l făcea să-i numească adunare de imbecili și smintiți. În sfârșit după
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și năpăstuiți de soartă părăseau Europa Occidentală săracă, pentru a dobândi, în îndepărtatul Orient, iertarea păcatelor promisă de papă, iar dacă vor avea noroc, să dobândească și bogății. Alexie Comnenul, a aflat că oastea lui Petru s-a dedat fărădelegilor. Cruciații aceștia după ce au ajuns în capitala romeilor, a luat-o cu totul razna. Potrivit mărturiilor unui cronicar apusean, "creștinii înșiși se purtau urât, căci dărâmau și incendiau palatele din suburbii, cărau plumbul, cu care erau acoperite bisericile, și îl vindeau
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
episcop de Puy, conducătorul spiritual al cruciadei. Trupe răzlețe ale unor feudali, ca Etienne de Blois, Rotrou de Perche, Boemund de Tarent, Tancred de Sicilia, s-au înrolat și ele în marea expediție. Tot din Italia au mai participat primii cruciați orășeni, care s-au înrolat din orașele Pisa și Genova și care s-au îmbarcat din cele două porturi preferând drumul mai direct pe apă. Așadar, se poate spune că la prima cruciadă au participat cruciați din Franța Anglia și
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
au mai participat primii cruciați orășeni, care s-au înrolat din orașele Pisa și Genova și care s-au îmbarcat din cele două porturi preferând drumul mai direct pe apă. Așadar, se poate spune că la prima cruciadă au participat cruciați din Franța Anglia și Italia. Nobili din Germania au fost foarte puțini și nu au avut o armată proprie, ci s-au alăturat fie lorenilor, fie frisonilor. Explicația ne-o dă cronicarul Ekkehard von Urach: Această chemare a produs puțină
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
noi. Apoi, Germania ferită de secetă, nesuferind din pricina foametei și a bolilor, la început n-a avut nici o înțelegere față de cruciadă, o dovadă în plus că nu factorul religios a fost determinant în declanșarea expediției. Ekkehard scria că la vederea cruciaților, poporul lua în bătaie de joc pe cei care treceau prin țara sa, care ca orbiți de o dobitocie nemaiauzită ...căutau cu lăcomie lucrul altuia, renunțând la avutul propriu. Armata feudală, indiferent din ce țară provenea, era formată nu numai
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
lucrul altuia, renunțând la avutul propriu. Armata feudală, indiferent din ce țară provenea, era formată nu numai din cavaleri războinici. În toate corpurile de oaste existau în număr mare prelați, oameni din popor, femei, copii, familiile însoțind pe cei mai mulți dintre cruciați. De aceea deplasarea avea să se facă anevoie, pricinuind, nu o dată, pagube materiale și, chiar de vieți omenești în teritoriile pe unde treceau. Drumul pe uscat, ales de cruciații feudali, a fost același parcurs și de cruciada populară.Godefroy de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
prelați, oameni din popor, femei, copii, familiile însoțind pe cei mai mulți dintre cruciați. De aceea deplasarea avea să se facă anevoie, pricinuind, nu o dată, pagube materiale și, chiar de vieți omenești în teritoriile pe unde treceau. Drumul pe uscat, ales de cruciații feudali, a fost același parcurs și de cruciada populară.Godefroy de Bouillon, iar după el Robert de Flandra, cu o oaste numeroasă au străbătut Germania, Cehia, Ungaria, au trecut la sud de Dunăre și prin Bulgaria au înaintat spre Constantinopol
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Atât unul, cât și celălalt, în toamn anului 1097, aveau să sosească, după multe greutăți întâmpinate, la Constantinopol în timp ce Raymond de Saint Gilles, contele Provenței, străbătuse Dalmația și ajunsese înaintea lor în marea capitală a Bizanțului, punctul de întâlnire al cruciaților. La sfârșitul anului 1097, la Constantinopol au început să sosească primele detașamente de cavaleri. Relațiile dintre cruciați și autoritățile bizantine erau complicate. În fața lui Alexios se aflau trei obiective: să nu admită concentrarea în capitală a turbulenților cavaleri apuseni, să
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Constantinopol în timp ce Raymond de Saint Gilles, contele Provenței, străbătuse Dalmația și ajunsese înaintea lor în marea capitală a Bizanțului, punctul de întâlnire al cruciaților. La sfârșitul anului 1097, la Constantinopol au început să sosească primele detașamente de cavaleri. Relațiile dintre cruciați și autoritățile bizantine erau complicate. În fața lui Alexios se aflau trei obiective: să nu admită concentrarea în capitală a turbulenților cavaleri apuseni, să preîntâmpine jafurile și să-i oblige pe cruciați să promită că vor depune în fața împăratului jurământul de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
început să sosească primele detașamente de cavaleri. Relațiile dintre cruciați și autoritățile bizantine erau complicate. În fața lui Alexios se aflau trei obiective: să nu admită concentrarea în capitală a turbulenților cavaleri apuseni, să preîntâmpine jafurile și să-i oblige pe cruciați să promită că vor depune în fața împăratului jurământul de vasalitate pentru toate fostele posesiuni ale Bizanțului, pe care aceștia le vor recuceri de la musulmani. Rând pe rând, populația din imperiu cu uimire, dar și cu spaimă, totodată a înregistrat venirea
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și urmările lor inevitabile, ca de pildă setea după bani, care-i face, se pare, totdeauna gata să încalce jurământul depus, fără scrupul și fără vreun motiv serios. Cum era Ana Comnena să nu aibă decât cuvinte de dezaprobare la adresa cruciaților când, tot după spusa ei, un nobil francez admis în palatul imperial, împreună cu alți duci și conți, a schițat gestul de a se așeza pe tron, nemulțumit că împăratul ședea, în timp ce ei toți stăteau în picioare în fața sa, de parcă ar
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]