1,392 matches
-
construcții civile era utilizat cu precădere lemnul, Cetatea Poenari, a fost construită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este ridicată Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. În perioada 1558 - 1559 este ridicată biserica de la Curtea Domnească din București, cel mai vechi lăcaș de cult din Capitală, care s-a păstrat în forma sa originală. Prima mențiune a unor lucrări de arhitectură stradală
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
năruie în partea dinspre răsărit; bătrânii își amintesc că schitul putea fi ocolit cu căruțele; mai târziu pe lângă zidul acestuia a rămas doar o cărare; azi schitul se află chiar pe marginea prăpastiei, iar grohotișul curge mereu de sub această masivă ctitorie a regelui Andrei”.
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
Biserica „Sfântul Dumitru” din Orhei este un lăcaș de cult creștin-ortodox amplasat în orașul Orhei (raionul Orhei), Republica Moldova. Ctitorie a lui Vasile Lupu, biserica a fost zidită între anii 1632-1636 și sfințită cu ocazia sosirii domnitorului la Orhei în 1637. Lăcașul a fost ctitorit în 1637 de către Vasile Lupu, domnitorul Țării Moldovei între 1634-1653. Drept mărturie servește o pisanie
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
neamului românesc, un concediu în colegiul meu din Vaslui poate fi un periplu care pleacă din antichitate, trece prin evul mediu ștefanian și poposește în modernitate. Siturile arheologice din taberele de cercetare de la Mânzați, comuna Ibănești și Polocin, comuna Pogonești, ctitoriile lui Ștefan cel Mare, Casa Sturdza din Bârlad, centrul Eminescu, Conacul Rosetti Solescu din comuna Solești, casa Mavrocordat și Mausoleul Peneș Curcanul din Vaslui sunt tot atâtea popasuri care amintesc celui care trece prin aceste locuri de bogăția istoriei unui
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]
-
Biserica Domnească - zidită din piatră de carieră, copiind la scară redusă biserica Mănăstirii Horezu. În pronaos, pictate în mărime naturală, chipurile celor doi monarhi pot fi admirate și astăzi. Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina este tot o ctitorie a Regelui Carol I. A fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, armata română a câștigat reduta Grivița. La moartea regelui construcția era finalizată la roșu. A sprijinit restaurarea Bisericii Sfinții Trei Ierarhi din
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
cu inserții de email și fildeș, candelabrele înfrumusețate cu ouă de struț și alte odoare. La restaurarea Bisericii Domnești „Sfântul Nicolae” din Iași au contribuitcu stranele, catapeteasma și odoarele din interior. A rectitorit din temelii Biserica Sfântul Dumitru din Craiova, ctitoria lui Matei Basarab, a refăcut biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, vechea capitală a Moldovei (1907-1914), biserica mare de la Mănăstirea Sinaia 1897-1903), Biserica Domnească din Târgoviște (1907-1910), a plătit din banii personali pictarea schitului Cetățuia al mănăstirii Ciolanu, și
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
simplu gest de bunăvoință pentru Biserica majoritară, ci ea izvora din rațiuni sufletești mult mai profunde. Din însemnările Jurnalului său pe care l-a ținut începând cu anul 1881, înțelegem că Regele Carol I era un admirator sincer al vechilor ctitorii ortodoxe românești, adeseori îngrijorat de starea de degradare a unora dintre ele și conștient de necesitatea salvării și restaurării lor urgente. Mai mult decât atât, Regele omagiat astăzi a fost o persoană profund religioasă, frecventând cu regularitate, duminică de duminică
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
pentru turismul religios. La poalele Făgărașului găsești un loc de liniște și pace pentru suflet. Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus a fost de-a lungul timpului o punte de legătură pentru credincioșii de-o parte și alta a Carpaților. Ctitoria poartă numele marelui voievod-martir al creștinătății și a fost ridicată acum mai bine de 300 de ani. Acolo a fost stareț, timp de patru ani, părintele Arsenie Boca, considerat de mulți dintre credincioșii creștini ortodocși "Sfântul Ardealului". Portretul Regelui Mihai
Minunea care vindecă se află în România. Locul dumnezeiesc pe care puțini oameni îl știu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101252_a_102544]
-
este un monument istoric și de arhitectură situat pe Strada I, nr. 200, din Sulina, județul Tulcea. Catedrala este un lăcaș de cult ortodox în care se oficiază slujbele din Parohia Sulina I, arondată Protoieriei Tulcea din cadrul Episcopiei Tulcii. Edificiul, ctitorie a Regelui Carol I, a fost ridicat în cinstea eliberării Dobrogei de sub stăpânirea turcilor după Războiul de Independență. Catedrala a fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, pe 30 august, armata română a ocupat
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
Matei Basarab, a fost domn al Țării Românești între anii 1654-1658. Între anii 1656-1658 a ctitorit actuala Catedrală Patriarhală din București, zidită initial pentru a fi o mănăstire, însă ea a devenit succesiv Catedrală Mitropolitană, iar mai apoi Catedrală Patriarhală. Ctitoria a fost așezată sub protecția Sfinților Împărați Constantin și Elena. În anul 1658 Constantin Șerban Basarab este alungat de pe scaunul Țării Românești de către turci, în urma unui complot al boierilor. Se refugiază în Ardeal, la bunul său prieten, principele transilvănean Gheorghe
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
XVIII, iar pictura lor e atribuită lui David din Pitești. Șirul preoților slujitori de la Tinăud are continuitate neîntreruptă de la anul 1672, când este amintit marele preot și cărturar Popa Pătru din Tinăud, care semna cu titlul de Protopop, probabil în jurul ctitoriei voievodale de la Tinăud să fii existat și o formă de organizare bisericească. Despre el se crede că ar fi făcut parte din suita domnitorului Constantin Șerban Basarab și se știe cu certitudine că avea preocupări cărturărești, că a copiat mai
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
înțeles Carol I că este noua lui țară (mândră, dar modestă). Așa cum s-a învestit în slujba Peleșului, Carol I a fost și în slujba statului și a națiunii. Regele Carol I și Elisabeta. 1883 Pentru noi, românii de astăzi, ctitoria lui Carol I este încă și mai prețioasă. Peleșul din anii noștri este întruparea unui secol și jumătate de efort pentru păstrarea ființei naționale și a statalității. Castelul este zidirea unei viziuni și rezultatul credinței de neînvins într-un ideal
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Americii în 1926, a fost considerată un succes extraordinar. Regina Maria a murit la 18 iulie 1938, în castelul Pelișor. Prin prevederile testamentare, trupul i-a fost înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima i-a fost depusă în ctitoria sa "Stella Maris" de la Balcic. A trebuit, însă, să fie luată de la Balcic, odată cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în 1940 și depusă în firida unei stânci de lângă Castelul Bran. În 2015, la inițiativa Regelui Mihai, Casa Regală și Ministerul Culturii
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
„Om cu hire înaltă și împărătească”, precum îl caracterizează cronicarul Miron Costin, numit de otomani „beiul de aur”, „mândru de averea sa” așa cum constată Nicolae Iorga, domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1654) a rămas în istorie mai ales pein ctitoriile sale, în frunte cu biserica Trei Ierarhi din Iași și moaștele Sfintei Parascheva, aduse aici, prin grija și pe cheltuiala lui. S-a mai remarcat și firea sa mândră și ambiția fără margini, întocmai celor ale unui adevărat monarh, cu
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
contradictorii cu Ardealul, Polonia, tătarii și chiar Poarta Otomană. Avea să sfârșească răpus de boală în exil la Istambul, în căutarea unei noi domnii, în aprilie 1661, trupul fiind adus și îngropat spre odihna de veci, la biserica Trei Ierarhi, ctitoria sa. Din păcate, piatra lui de mormânt nu s-a păstrat. „Om cu hire înaltă și împărătească...” Devenind Domn al Moldovei, își va lua numele de Vasile, amintind de tradiția împăraților bizantini. Era un om mândru și ambițios „cu hirea
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care fac obiectul unor săpături arheologice și a bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie ștefaniană. În acest mod, legendele vasluiene vor fi receptate mult mai ușor. Ele se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat în general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]