1,631 matches
-
carte acestor aspecte: Limba presei românești În sec. al XIX-lea, Iași, Editura Junimea, 1979). În afară de asta, ce lifestyle history s-ar putea scrie doar citind paginile de publicitate ale ziarelor de demult! Ce preocupați de sănătate și frumusețe erau cucoanele și boierii noștri, ce fel se distrau la petreceri, ce vinuri consumau, cu ce parfumuri Înmiresmau saloanele! „Au sosit Mătăsării și Catifele de Lyon, Confecțiune de Catife Postav și Astrachan, Manșoane și Capușoane, Materii de Mobile și Covoare, Lampe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
drăgălași. În fundul caleștii, tolănită alene pe pernele de satin albastru, era o tânără becață, purtând pe cap o pălăriuță roz și îmbrăcată într-o rochie de tafta așa de largă, încât se revărsa peste cele două roți. Într-o gheară cucoana ținea un evantai, în cealaltă o sticluță și o batistă, brodată cu monograma ei și împodobită cu dantelă lată. Lângă ea, pe jumătate îngropat în valurile de tafta, era un huhurez, cu aerul plictisit, cu ochii stinși, cu capul golaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
se luptă împotriva iubirii cu o stranie energie a termenilor și sentimentelor: "Arză-te focul, pădure, Ș-ai cădea sub o secure! Arde-ar lemnele din tine Cum arde inima-n mine. Că mă-nchin pe la icoane Cu ochii pe la cucoane, Și citesc, întorc la file Cu ochii pe la copile. Unde văd o fată mare, Rasa-mi tremură-n spinare" Crăciunul, Anul Nou, Paștile sunt prilejuri pentru spectacole, perindări ale copiilor care cântă purtând în vârful unui băț o stea luminoasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1838 pentru propulsia cu elice a unei bărci pe Neva, iar Edison iluminatul electric în 1879. Tot în același an, Siemens - Halske prezintă la Expoziția meseriilor de la Berlin primul trenuleț electric care, pe o linie circulară transportă în vagoane chiar "cucoane și niște bărbați cu mustăți", iar, 2 ani mai târziu, dă în exploatare curentă la Berlin primul tramvai electric. În paralel în America se fac eforturi similare pentru diverse utilizări ale energie electrice. Astfel, primul automobil electric ,denumit Electrobat, este
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
de la Toulouse reprezenta și prima ieșire în Occident? — Primissima. — Cum era Occidentul văzut pe atunci? — Cine mai avea vreme să îl vadă? Eram însoțiți de o anumită tovarășă din țară, care trebuia să știe în orice moment ce facem - o cucoană foarte la locul ei - am ajuns, am cântat, am câștigat, am luat premiul și am plecat! — Vă însoțea și doamna Arta Florescu? — Da. O femeie la fel de complexă pe cât era ca artistă. Aș putea să o compar cu Janine Micheau. Frumoase
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
extraordinară! În cepem repetițiile, totul în regulă, până când ajungem și la probele de costume. Rochia mea era toată de mătase cusută de mână, cu perle. Perle la gât, perle pe corset, mănuși de perle, o trenă colosală, pene, o minunăție! Cucoana care mă îmbrăca nu mai prididea să îmi spună: "Madame, please, mare grijă cu rochia, costă peste zece mii de dolari!" Eu, cuminte, zic "da, sigur" și să mă vezi cu câtă grijă mă mișcam, mă întorceam, de parcă făceam fiecare gest
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Concursului Francisco Viñas și stăteam numai braț la braț, se lipise de mine. Ne-am dus împreună la un recital al lui Montserrat și de atunci am fotografia de pe pian, cu noi trei, una dintre cele mai dragi. O mare cucoană! Dacă nu greșesc, cred că, dintre cântăreții francezi, numai ea și cu Ernest Blanc au cântat la Bayreuth! — Cine erau primadonele Operei din Paris când ați venit aici, în 1970? — Ea, Madame Sarroca, o mare doamnă, Jane Rhodes... Erau și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
muzical. Măi, e bună prăjiturica asta? Să vezi ce le fac mâine, când mă duc, că mi-au turtit-o așa! De jos, din colț am luat-o. — Înainte să fie Parisienne aici, jos, era o prăvălie, Garcia, cu o cucoană foarte fâșnețică... — O ții tu minte pe Madame Garcia? — Cum să nu, tata era topit după ea! Drăguță, roșcată... — Da, a strâns ceva bani și a plecat. Spanioloaică dată dra cului! Ei, la Steinberg mie mi-a plăcut extraordinar cum
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de Lady, care nu mă interesa deloc! Nimeni nu anunțase nimic. Plec furioasă la pauză, iar a doua zi dau telefon la hotel: "Dolora, tu îți bați joc de mine? M-am dus aseară moartă, obosită, fanfrelușată ca o mare cucoană, să te văd, să te aplaud, și tu?" Cara mia, è stato il mio sogno, l’ho fatto, dopo due recite, MAI PIÙ! și putea să îl facă, pentru că avea vocioi să dea și de vânzare! În timp, solista protagonistă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
îi dea Traviata. "Ai grijă, că poți face un mare boom sau un mare fâs!" Niciodată nu poți avea prea multă grijă. Tuturor le spun: nu semnați nimic! Mă bucură mult copiii mei. știu o grămadă de nume - mai ales cucoane - care au făcut cariere uriașe, au fost frumoase, bogate, cu discuri gârlă, cu soți frumoși și influenți... Vin fete de la ele plângând. Sunt rele. Le dau în cap unor copii care nu au nevoie decât de o încurajare realistă, de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Toți râd, plâng, o rumoare nemaipomenită. În această postură ajung la P.C. Primul care s-a repezit și mă ridică în brațe și mă sărută plângând: generalul Argeșanu, apoi ministrul cu toată suita prezentă, apoi, băieții mei, toți până la unul. Cucoanele de la Crucea Roșie, prezente cu răcoritoare. A trebuit să ciocnesc cu toată lumea și, la un moment dat, ne dăm seama că o coloană de aviatori sovietici se apropie și a delegație de ofițeri se prezintă ministrului și cere permisiunea să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și într-o nuvelă a lui Maupassant. Cu mama, care mai cultiva ierarhiile medievale - moștenire a raporturilor sociale stricte din regatul lui Ștefan cel Sfânt - și i se adresa după străvechiul protocol cu un fel de (în traducere românească) „mărită cucoană“, echivalent feminin pentru „excelență“, se întreținea în maghiară, Loulou nu era frumoasă ca Irma (oval de prună, năsuc obraznic și, nu știu de ce, mi se pare și pistruiată - o confund oare la figură cu un băiat de pe stradă, tot cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
alta simplă și dreaptă, de dantelă neagră. De la alegerea modelelor, în revistele de modă franțuzești, până la detaliile lucrării, începeam de la o zi la alta să mă comport în expert, ferm convins că ajutorul meu va contribui ca mama să fie cucoana cea mai elegantă la bal. Eram atât de băgăreț, încât croitoreasa, inoportunată și agasată, s-a văzut nevoită să protesteze, așa că maică mea mă punea și ea din când în când la punct, deși cred că amestecul meu exaltat și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu o gustare demnă de un banchet. Îmi amintesc odăile mari, cu ferestre foarte înalte, cu draperii de catifea cum nu mai văzusem decât la teatru și mi-o reamintesc pe stăpâna casei, tanti Vica (Ludovica), cu aere de mare cucoană, cu ochii înconjurați de cearcăne roșii-albăstrii, adânc înfundați în orbite, o femeie de vârstă mijlocie, tronând în căruciorul ei pe rotile, căci picioarele îi erau paralizate. Pe drum, îmi făceam cruce, neobservat, la toți Christoșii răstigniți pe marginea șoselei, care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
când (însoțit oare de cine?) asistam la raliul de pe Calea Feleacului (participa și o persoană regală). Pe tinerelul drăguț și filfizon, cu fața nedormită, buhăită și unsuroasă, cu cearcăne negre-albăstrii sub ochii împăienjeniți - care părăsise deja de câtăva vreme pe cucoana din strada Poetaș -, l-am privit, în mulțimea de gură-cască de pe marginea șoselei, ce aștepta să mai treacă vreun concurent, ca pe imaginea perdiției, a depravării pretimpurii, ca pe „junele corupt“ din lupanare, și așa mi-a rămas întipărit în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu un ușor, extraordinar de fin puf, care-i sporea feminitatea. Dacă ar fi fost mai pasională în spirit, mai voluntară în sensibilitate, precum femeile din Renaștere, aș compara-o cu Vittoria Colonna. Când venea la noi, poftită împreună cu alte cucoane, se adapta plină de modestie la mediul superficial și comun al celor prezenți, ca și cum n-ar fi fost cu totul altcineva. Se amuza și râdea cu lumea, o văd în grădină la noi, vara, la o cafea, cu mama și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vânătoare (eu aș fi fost amator de întâlniri „fatale“, pe câmp, la pădure...), așa că mă cam plictiseam. Despre protopopeasă, bogată fiică de notar, se spunea că maică-sa (am avut prilejul să o cunosc atunci: o foarte bătrână, trufașă, rece cucoană de Ardeal din alte vremuri) ar fi făcut-o cu „sluga“, vizitiul. Fiica protopopului, mai mare cu vreo trei ani decât mine, blondă, înaltă, agreabilă, împroșcând cu haz ironia - și-ar fi pus mai bine în valoare frumusețea dacă n-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și mi se părea că visez. Peste o jumătate de oră, timp în care conversația cu Lovinescu a fost atât de amicală, încât mi-a dispărut orice stighereală, d-na Bengescu și-a făcut apariția: era o distinsă și impozantă cucoană, în fața căreia aș fi vrut să mă prostern ca înaintea unei zeități. Nu urcasem oare, pe negândite, în Olimp? Când am plecat de acolo, nu mergeam pe străzi, ci pluteam, cu sentimentul extatic de a fi fost răpit de Iupiter
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Odată am întâlnit un român mucalit, de vreo 50 de ani, lucrase în Perugia ca zidar și acum mergea „acasă”, undeva mai sus de Roma. Povestea că la un rând la bilete erau în fața lui două românce cu aere de cucoană. Una din ele îi spune celeilalte: Auzi, dragă, de când n-am mai fost în țară am uitat cum se zice la pomodori! Românul, din spate, de la vreo cinci metri: — Roșii se spune, fă! Eram în tren și tot drumul am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Dar așa e omul: atunci am renunțat și mai târziu am regretat. Într-o bună dimineață de iarnă, am plecat cu OrientExpressul, într-un vagon-lit destul de gol. La gară, se adunaseră: soacră-mea, Jeanna Filipescu, Yvonna Stolojan etc., mai mult cucoane, care riscau mai puțin decât bărbații. Ne-am despărțit de România, buimaci, duși de evenimente, fără un ban străin în buzunar. Luaserăm cu noi merinde de drum. Am plecat de dimineață, și seara eram la Episcopia Bihorului. Conductorul român a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu îndreptățire, de semnatarul Genurilor biograficului, cel mai complex și mai profund poet erotic de pînă la Eminescu și despre care ne spune în continuare că a compus Meșteșugul stihurilor românești "pentru a instrui și a face plăcere unei "preacinstite cucoane". Pentru ca versurile lui să fie înțelese mai bine, pentru ca plăcerea mai mare și (detaliu nemărturisit!) efectul lor mai puternic, stihuitorul întocmește (compilează) o retorică pe care o ilustrează cu versuri proprii. Stihurile au fost scrise ca să zugrăvească patimile sufletului, retorica
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
chiar și slugilor, o familie de imigranți polonezi, care nu înțelegeau nimic, și practica niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și asemenea rușine nu am pățit decât o dată în viață. Atât eram de rușinat că am fost păcălit, încât nici celor de acasă nu le-am spus nimic. Târziu de tot, când crescusem mare, le-am povestit isprava băiatului și cucoanei inginerului. Întâmplarea a avut în ea și o parte de învățătură pentru că în mine numaidecât s-au trezit darurile strămoșilor și că, de câte ori au apărut, în viață, întâmplări de felul aceleia, niciodată nu am mai fost surprins nepregătit, de multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
suntem așteptați și într-o seară de august pe la ora șase suntem primiți de familia Sadoveanu. Scriitorul, doamna și copiii, Lia, Miti și Profira, care erau mai mărișori. Scriitorul, om voluminos și cu înfățișare impunătoare aproape rece, cu privirea severă. Cucoana Catincuța, bunătatea personificată, copii demni, Lia cam de vârsta mea, 16-17 ani, cu ochii frumoși, albaștri. Vizita noastră a durat două sau trei ore. Comino și Sadoveanu nu se vizitau, presupun, din cauza surorii lui Comino, boieroaică foarte mândră, și poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ureche (după el, bolnavul care nu crede în Dumnezeu îi face bisturiul să dea greș, așa că ateii n-ar trebui să fie operați), tocmai s-a împăcat cu fosta amantă, o doctoriță, pe care o părăsise pentru Nastia. Și această cucoană cu nas foarte fin a pretins ca Nastia să plece pentru că nu-i suportă mirosul! O cunosc bine pe Nastia. În fiecare an făceam apel la ea, ca, de altfel, și la alte infirmiere, dar numai ea accepta ca în timpul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]